64,416 matches
-
a materiei. Și tot pictură, atunci cînd nu transcrie texte sacre sau cînd nu scrie altele nedescifrate încă, face și Ruxandra Grigorescu. În lumea ei mică, delimitata sever prin geometria suportului și prin delicatețea gestului, ea se mișcă asemenea unui personaj care oficiază. Asemenea unui copil care, în joacă, descoperă actul creației și, apoi, în mod foarte serios, ia totul de la capăt. Și care constată, uneori, că e bine așa. Hieroglifa, extremă codificare a caligrafiei, substanța topită în abstracția liniei pure
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
de-al XVIII-lea, bazată în mare măsură pe izvoare turcești și bizantine, dar și pe propriile observații, prezente mai ales în partea a doua și în numeroasele note complementare, dedicate în special instituțiilor, obiceiurilor și culturii turcești sau unor personaje marcante, cartea lui Dimitrie Cantemir, difuzată la scurte intervale în engleză, franceza și germană, iar apoi, în formă selectivă, si in rusă, a înlocuit în bună măsură scrierile similare mai vechi, dintre care profesorul Halil Inalcik menționează doar două - una
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale. Pretutindeni te uiți în jur, aș spune, forțînd evident, conștient, nota, vezi numai naratologi puși vrednic pe treabă. Cît cuprinzi cu ochii în lumea gîndirii, a științelor de toate felurile, numai fabule, personaje, scenarii, perspectiva și așa mai departe. Poveștile au invadat laboratoare, tratate de psihologie, chestionare de sociologie, ecuații matematice, si mai știu eu ce soft bazat și el pe vreo intrigă buclucașa, cu eroi dar și personaje negative (virușii). Dar toate
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
toate felurile, numai fabule, personaje, scenarii, perspectiva și așa mai departe. Poveștile au invadat laboratoare, tratate de psihologie, chestionare de sociologie, ecuații matematice, si mai știu eu ce soft bazat și el pe vreo intrigă buclucașa, cu eroi dar și personaje negative (virușii). Dar toate acestea s-au petrecut cu un preț. Povestea a fugit, de fapt, din literatura. Aciuîndu-se prin alte sălașuri intelectuale, a dispărut de unde îi era, la drept vorbind, locul. Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
carte povestiri al căror principal merit, precum și trăsătură comună, este ca ți-au plăcut? Că sînt frumoase? Orice ambiție sau efort de sistematizare sînt inevitabile vane, sortite eșecului, contestării. Multe dintre istorisiri se suprapun, au cam aceeași intrigă și aceleași personaje, dar diferă prin nuanță distinctă a farmecului lor. Una e tristă, alta e veselă, chiar dacă îți spun, în mare, același lucru. Convingerea lui Carrière este că toate aceste povestiri aparțin unei lumi comune, pe care nu o numește, pentru că nu
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care toată lumea o cunoaște, dar puțini au analizat-o. La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental. Ea apelează la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care și-a pierdut copilul său să ne cutremuram la suferință unui tînăr condamnat la
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
se face că tînăra literatura sovietică a fost inundată, începînd cu anii ^30, de cele mai leșinate și mai schematice narațiuni, descinzînd direct din sub-literatură și uzînd de toate trucurile lacrimogene; narațiunea a devenit previzibilă în cel mai înalt grad, personajele s-au împărțit în îngeri și demoni, fără nuanțe intermediare etc. Dacă trecem dincolo de stratul ideologic ocazional, regăsim în proza sovietică la care ne referim toate clișeele românului popular și ale românului foileton. Această trăsătură a existat și în poezie
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
laborator de la Sundance) se recomandă ca făcînd parte alături de Atom Egoyan din generația "pro video" care a mai știut să profite atît de fondul cultural ereditar, cît și de cultul pentru cinematograful de artă. Crîmpeie din existența cotidiană a unor personaje extrem de diferite (o maseza cu vîrtuți de confesor, un oculist atins de surzenie, o cofetăreasa cu torturi spectaculoase, dar nu tocmai gustoase, un menajer fascinat de mirosul dragostei, o adolescentă interesată de secretele sexelor) se intersectează la dispariția unei fetițe
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
teribilă candoare în priviri și un suav mister al gesturilor, vrăjind clapele pianului într-o plutire continuă excelent cinematografiata de Lajos Koltai, eroul interpretat de Tim Roth își permite să se desprindă de viață cu seninătate căci a cum spune personajul a "Toate au un sfîrșit și nimic nu-i infinit". Doar legendă, doar artă, doar filmul...
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
târgului balcanic (evrei, turci, armeni, chinezi chiar) apare la Sadoveanu cu o notă extrem de particulară: "Specificul textului cu tematică orientala este dat de caracterul sau subiectiv-polemic prin care naratorul își structurează narațiunea și o controlează printr-o regie mediata ideologic. Personajele sadoveniene de acest tip sunt caracterizate prin însăși naționalitatea lor. Un statut aparte îl are occidentalul, alteritatea absolută, complet neintegrat, purtând titlul generic de "neamț"; ocupația este cea care definește în acest caz: "Neamțul e mașinist, morar sau doftor". Cu
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
lumea că totalitate de fapte, nu de lucruri), Ricoeur, Aristotel... Și toate se întâmplă în numai două pagini. Efectul este de-a dreptul comic. Însă un merit al cărții de față este incontestabil: acela de a aduce în prim plan personaje mai mult sau mai putin uitate (Pirgu, Panait Potamiani, Iancu, Următescu, Luca Silion, Kesarion Breb) într-un festin oriental de cea mai bună calitate. Daniel Vighi, Tentația orientului, Editura Paralelă 45, 1998, 196 pag., 18.000 lei
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
șunt la fel de puternice pe cît este de puternică disponibilitatea autorului pentru histrionism. O singură dată a considerat Sergiu Filip că este bine să fie un histrion în scris ("Povestea poetului și a părului de porc"), într-un poem fluviu, cu personaje, ca într-o tragedie antică, pe dos. În general, histrionismul este păstrat cu multă grijă pentru viața de toate zilele, iar textele șunt despărțite de această viață aproape fizic. Și histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
De cînd Tocilescu și-a anunțat echipa, am asistat, pînă la premiera propriu-zisă, si la un spectacol al culiselor, al comentariilor: că piesa se joacă într-o vilisoară - a lui Tipătescu a dotată și cu un teren de tenis, că personajele poartă costume, nu din secolul trecut, ci din zilele noastre, si asa mai departe. Evident este un lucru: punerea în scenă a lui Alexandru Tocilescu este cu totul altceva decît pînă acum a Sica Alexandrescu, Ciulei, Purcărete, Cornisteanu. Este o
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
imprimat de Tocilescu, ritmul aiuritor al sfîrstului nostru de secol. Caragiale, contemporanul nostru ne ăstrigă" regizorul, parafrazîndu-l, parcă, pe Jan Kott. Două roluri sînt impecabile în interpretare, de o mare finețe în execuție, în cheia în care au fost ăcitite" personajele: Zaharia Trahanache - Ion Lucian și Iordache Brînzovenescu a Dan Puric. În sfîrșit, ramolitul și încornoratul Trahanache devine pe scenă, datorită regizorului și lui Ion Lucian, un om politic lucid, energic, fără ezitări, cu o carieră care nu se împiedică de
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
umil, în formă și fond, un entuziast cățărător, bun la toate:ade la complotist, la populistul maestru de ceremonii care joacă, pătruns, calusării cu oamenii din popor, alegători. Este un rol construit de un profesionist a perfecționist, fără fisură, un personaj, printre puținele, care urmărește și dezvolta relații cu celelalte personaje pe scenă, atent însă la propria evoluție. Deși ar fi mers foarte bine pe ideea de actualitate pentru care a optat Tocilescu a chestiunea cu scrisoarea și cu tot șantajul
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
toate:ade la complotist, la populistul maestru de ceremonii care joacă, pătruns, calusării cu oamenii din popor, alegători. Este un rol construit de un profesionist a perfecționist, fără fisură, un personaj, printre puținele, care urmărește și dezvolta relații cu celelalte personaje pe scenă, atent însă la propria evoluție. Deși ar fi mers foarte bine pe ideea de actualitate pentru care a optat Tocilescu a chestiunea cu scrisoarea și cu tot șantajul rămîne în umbră, neexploatata, deși în zilele noastre este la
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu există mijloc mai bun de a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertina." Libertinajul, în cazul lui Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar prin consumarea să el o transgresează
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
fanteziile lor dubioase, cum ar fi aceea a asasinării lui Eminescu de către o cabala liberală, cu perfidul aport al lui Maiorescu. N-oi fi eu cel mai competent în Brâncusi, dar tărășenia protocronică m-a pus pe gînduri. Cît despre personajul principal din toată această poveste, prefer să-i tac pînă și numele: el este un veleitar și un uzurpator de titluri și funcții, specie destul de răspîndită astăzi, de profitor al haosului din instituțiile de cultură. Aș minți, apoi, dacă m-
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
Bălașa, domnitorul participînd la slujba, mîngîind pe sora ei mai mică, a lăcrimat, gîndindu-se la fiica lui dispărută. Cred a adăuga autoarea a sînt singura persoană încă în viață care a văzut plîngînd pe regele Carol", acesta avînd faima unui personaj rece, de om al datoriei. Își descrie, aici, în acest capitol primar, familia cu mătușile iubite, unde l-a văzut, desigur, pe Vasile Alecsandri, de toată lumea cinstit și adulat, inclusiv la Palatul Regal. Aici, în familia părinților, veneau mai ales
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
-l în toată goliciunea și întorcându-l pe toate fețele. O face chiar cu prea mare directitate, câteodată, aducând în pagini tonalități de discurs. Același lucru se întâmplă și când este vorba în român despre râul prezent, în depozițiile diferitelor personaje, mai ales feminine, care mai toate dezvolta o retorică a incriminărilor din care își fac aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
întâmplă și când este vorba în român despre râul prezent, în depozițiile diferitelor personaje, mai ales feminine, care mai toate dezvolta o retorică a incriminărilor din care își fac aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită când văd ce se întâmplă cu noi? O degradare treptată, frica, lipsa de orizont, lene...Pur și simplu nu mai pot suporta: întreaga mizerie din jur se
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Werther la Lisabona, alături de Alfredo Kraus. Aveam o idee precisă despre personalitatea Charlottei a care devine femeie de la o scenă la alta -, idee pe care niciodată n-o auzisem; nici n-o văzusem exprimată de mezzo-soprane, a căror voce conferă personajului mai multă răceală. În momentul cu Werther, oricum eram la sfârșit de carieră și nu mă mai expuneam nici unui risc serios. În privința asta, cred că am știut să mă opresc la momentul potrivit, exact când trebuia, pentru a evita compromisurile
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
Și a optat pentru nuanță că românul s-a nascut poet amator. În subsidiar, pentru că în principal s-a nascut strungar, frezor, metalurgist, operator chimist etc. Iar cu cît erau mai viguroase componentă proletara și integrarea socială ale unui oarecare personaj, cu atît mai hotărît îi creșteau acestuia și speranțele unei ursite lirice. Și asta din pricina banală că tot ce ținea de domeniul artei nu era socotit o activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
de a trata un material adevărat aduce o dublă contribuție că forma și efect. Dar și John Dos Passos, de exemplu a în celebrul sau U.S.A. a aduce în român o altă tehnică, un alt mod de înfățișare a personajelor, o altă distribuție a episoadelor, încălcînd astfel orice norme anterioare de construcție, la toate acestea adăugîndu-se și inovațiile de ordin vizual, grafice. Dealtminteri, într-un interviu mai vechi, Gabriel García Márquez mărturisește la un moment dat că fantezia nu-l
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]