14,398 matches
-
ele lacrimi roșii, ce pătau albul zăpezii. Chiar și viscolul amuțise în fața durerii miresei pierdute și arunca în jur o tăcere lină. Lacrimile cădeau una după alta, ca niște mărgăritare albe ce-și scriau psalmul de dor, de dorul fericirii pierdute și topeau încet, încet, neaua care se transforma într-o baltă mică din apa lacrimilor... și ochii plângeau... plângeau fără încetare, gândurile la fel, inima gemea de durere , iar secundele își vedeau nestingherite de zborul lor... Doar că, acum tânâra
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
smuls lumină sfântă și-a dat-o astei lumi. Când se juca cu luna o împletea-n silabe Și-i măsura iubirea cu pătimaș sărut, În ochii blânzi jertfea dorințe din nopți albe Și-n amfore de-argint păstra timpul pierdut. Îngenunchea și vântul când săruta Brăila, Prin vatra sufletului o trecea dansând, Își descânta pustiul în vase noi de-argilă, Rănea stafia nopții ce-l bântuia râzând. Am învelit regretul de-a nu-i atinge chipul Cu gloria din slove
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
și visele dacă nu mă trezeam la timp) în locul troianului de zapadă am găsit apă de ploaie acum m-am gândit să construiesc un turn din primăvara care se apropie să pun pe fiecare nivel câte un gând al cuvintelor pierdute ca o rugăciune să renasc cu fiecare treaptă parcursă sub cuvântul divin fără să mă uit înapoi sau să îngenunchez după o clipă efemeră... Doamne dacă Tu ai fi pus pavăză între troianul de zăpadă și apa de ploaie o
STARE. NEÎNŢELEASĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346860_a_348189]
-
sfânt păr de aur efemer și ochii adânci din cărbunele firii surâsul tăcerii în pumnul de fier --------------------------------------- notă: E.R.Roth: „Credința este lumina care face ca un arbore să nu rămână închis în propriile rădăcini“ imagine din expoziția "Zeița timpului pierdut" 1. Pandora - E.R.Roth Referință Bibliografică: urzit în tăceri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1041, Anul III, 06 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
URZIT ÎN TĂCERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346877_a_348206]
-
și vise nu mai poate ține-un braț de lună și curg și eu în tine... cu tine de mână și curgi și tu în râul ce ne poartă, lăsăm semnături pe pietrele mute - ce tac chiar de cunosc iubiri pierdute. în curgeri ne risipim iubire... Referință Bibliografică: în curgeri ne risipim / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1222, Anul IV, 06 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎN CURGERI NE RISIEditura Pim de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346993_a_348322]
-
franc și leal în raport cu arta spectacolului de cântec sufletesc, în grandioasa Sală a Palatului! Are acum vești ce i-au potolit întrucâtva furtuna ce-l zguduise când și-a pierdut fiica. Nu crede în ele, dar unii presupun că fiica pierdută este în viață, retrasă la o mănăstire. Fosta sa soție, Romina, crede. Adevărul nu poate fi și de partea lui, și de partea ei, adevărul e unul singur dar e și susținut și contrazis de prea multe ipoteze. O bucurie
ALBANO! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346999_a_348328]
-
înseamnă că nu mai există nimic. Problema este a ceea ce se află dincolo de acest sfârșit. Întrebarea care se pune privește tipul de texte transestetice care ar putea să succeadă rupturii dintre literatură și pornografie, fără a recădea în nostalgia textului pierdut al literaturii. Suntem în fața viitorului fără să dispunem de o povete a prezentului. Trăim în ulteriorul unei povești care a ajuns la sfârșit, și care dacă amintirea ei mai continuă, încă, să colorize conștiința actuală, modul în care literatura a
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
pag. 15, sau ''De ce-ți sunt ochii triști, prințesa mea tăcută?/ Doar știi că te iubesc ca-n seara diafană!'' (Margine de vis, Philemon și Baucis, pag.22) Fiecare poet contribuie cu un vers la cartea unică, acea carte pierdută a lui Dumnezeu, de care amintește Borges. Poezia sa e bine structurată în timp și spațiu având reală valoare artistică. Vasile BURLUI, care posedă pare-se o mașină de scris, își dă întâlnire cu cuvântul nu în matricea formativă a
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
Aparițiile Maicii Domnului la Medjugorje”, Kitchener, Ontario, Canada, Rădăcini, 1989; • „Fântâna luminii. 100 plus poeme haiku”, București, Editura Apollo, 1993; • „Pasărea cu șapte aripi” (poeme tanka), București, Editura Apollo, 1993 • „Poem imaginar dramatic în cinci tablouri”, Cluj-Napoca, 2003 • „Floarea fantanilor pierdute” (versuri), Vancouver, Canada 2003 REFERINȚE CRITICE • V. Rebegea, în Amfiteatru, nr. 1, 1971; • George Muntean, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 2, 1978; • Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, 1986; • Men of Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); • Personalities
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
Autorului pădurea cu pianele profunde, izvoarele cu apa vie-n unde, cerul cu- albastre crinoline, toate mi se răsfrâng în dor de tine, cu nuferii de vise în ciorchine, ce-mi cresc petalele în dor de tine, în paradisul meu pierdut, te cat, iubito, ca -n trecut, printre legende ce lutesc ulcioare, prin apa limpede de la izvoare, prin cețurile-albastre și prin mit, prin crucile lui crist cel răstignit, printre amurgul presărat cu aur, prin insule exotice cu plaur, prin zările albastre
ÎN DOR DE TINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346300_a_347629]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu În căutarea sensului pierdut. Cuvânt despre poezia lui George Drumur Poezia lui George Drumur (1911 - 1992) (Solstiții
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu În căutarea sensului pierdut. Cuvânt despre poezia lui George Drumur Poezia lui George Drumur (1911 - 1992) (Solstiții, 1936; Suflete de azur, 1940; Vatra cu stele, 1946; Însemnele anilor, 1973; Neodihna cuvintelor, 1986) izvorăște și se hrănește dintr-un neostoit și nevindecabil simțământ al pierderii
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
de stranie,/ Ca un amurg deasupra pădurilor arse...”. Și atunci, în urma unei revelații, a unui imbold venit din străvechimi de istorie și din stră-adâncimi de suflet, eul (egoul, eliberat, paradoxal, de orice urmă de egoism) pleacă, solitar, în căutarea sensului pierdut. Consemnarea acestei călătorii, jurnalul ei, se află în paginile cărților pomenite mai sus. E drept, sensul pierdut nu poate fi descoperit, și căutătorul știe asta: “Ne vom întoarce tot mai goi/ Spre țara visului domnesc...”. Dar cât eșec existențial - atâta
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
din străvechimi de istorie și din stră-adâncimi de suflet, eul (egoul, eliberat, paradoxal, de orice urmă de egoism) pleacă, solitar, în căutarea sensului pierdut. Consemnarea acestei călătorii, jurnalul ei, se află în paginile cărților pomenite mai sus. E drept, sensul pierdut nu poate fi descoperit, și căutătorul știe asta: “Ne vom întoarce tot mai goi/ Spre țara visului domnesc...”. Dar cât eșec existențial - atâta dramă. Și câtă dramă transcrisă estetic - atâta poezie. Există o seamă de etape, și o seamă de
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
Ce ploaie-absurdă freamătă să scape,/ Să iasă din păduri încet murind.// Îmbătrânește nucul - e firesc.../ De după liniștea lui numai tata/ Mi-aruncă nucile din cuib de-a gata,/ Îi simt privirea-albastrului ceresc”. 2012, aprilie 2 Referință Bibliografică: În căutarea sensului pierdut. Cuvânt despre poezia lui George Drumur / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
voi și portu-i demodat, iubiți grandomania. . . La noi, sunt minți care sclipesc, le-a șlefuit amarul, La voi, ce-aveți, a cumpărat, cu ochi de drac, dolarul. La noi, te simți prea fericit, când spui că: ,,Sunt acasă!”, La voi, pierdut e acest ,,mit”, dacă e plin pe masă. . . La noi, mai curge dulce grai, nu-i limba ,,de beton”, La voi, amestecate limbi . . .precum în Babilon. La noi, de vrei să-ntinerești, te pierde în natură, La voi, se crede
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
în interior. Când am reușit să pășesc pragul, o atmosferă atât de apăsătoare parcă m-a izbit, îi simțeam starea, trăirile încă din prag. M-am apropiat de ea dar parcă mă apropiam de o imensă groapă căscată, atât de pierdută și de absentă o simțeam. Am așezat ceașca pe noptieră și m-am strecurat lângă ea, i-am prins capul în brațele mele și am rugat-o să îmi spună ce o macină atât de tare, să îmi spună temerile
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
Iar Petre aici se destăinuie de drag și dor de țară, de dragostea lui mare și rotundă, și înaltă, pentru piatra, și iarba, și florile, și câmpia, și apele, și stelele acestui cer românesc, dar mărturisește și trecute, fulgurante iubiri, pierdute, ori doar visate, în primăverile cu îmbujorate flori de cireși... sălbatici. E fermecător și înduioșător - li se întâmplă și bărbaților, câteodată! - când scrie „Scrisoare la post restant”: „mă surprinde/ cu câtă patimă / - și detașare -/ m-am așternut la scris.../ parcă
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
s-a înnegurat; de aici și dorul de albul de odinioară: „Și doar sufletul femeii, / Cel ce-ngenunchea și zeii / Albul pur îl mai dorește. / Acel alb ca de poveste...” Elegiile se nasc din nostalgie, din dor, din tristețea iubirii pierdute, dintr-un jind fără sațiu, care uneori nu are nume și nu știi de unde vine. În ton de romanță târzie, versificate onorabil, poemele din această carte sună poate, puțin patetic, puțin trist și invită la meditație și la contemplarea creației
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
literatura lumii, Mama este omniprezentă în versurile Verei Crăciun, ca sumă a tuturor virtuților creștine, a frumuseții, blândeții, gingășiei, cinstei, desăvârșirii. Nu e de mirare, așadar, că atunci când mama pleacă în alte sfere, copilul, orice vârstă ar avea, se simte pierdut, înjumătățit, golit pe dinăuntru și fără vlagă. Tristețea e atât de mare încât simte nevoia să se materializeze în vers, în pictură, în muzică, în toate artele. Astfel au apărut capodopere având ca temă, maternitatea fizică și cea spirituală. Vera
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
de subiect bătătorit în toate filmele, piesele de teatru, prozele lungi și scurte, poeziile și întreaga artă. Cu toate acestea, subiectul nu este epuizat. Dacă ne mai mișcă acest gen de literatură, înseamnă că nu suntem cu totul abrutizați, pervertiți, pierduți sufletește. Mai există o mică speranță pentru om, un fel de luminiță care pâlpâie firav, ca să ne facă să înțelegem că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
straie albe te subjugă cu farmecul noptii. Sărutul ei este șoapta neterminată din căușul palmei. Pe gene se ofilesc umbre dulci din clipirea luceferilor ascunși în bolta limpede. Carul Mic duce poveri de doruri nestinse ... tăceri nevindecate în negura vremurilor pierdute. Stelele sclipesc..licurici prinși de perdeaua cerului senin. O cometă grăbită trece pe neașteptate învăluind în strai de azur liniștea nopții. Ți-a tulburat gândul. Obosit iți culci obrazul pe Steaua Nemuririi.. Spiritul nopții iți mângâie fruntea și iți înseninează
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
stau pitiți- valuri întregi de spice în lanul de grâu. Chitoveanu Victoria` 9 Chilipir ratat: Grecia de vânzare și eu n-am un cent 10 Am doi poli de-un șnaps - topirea ghețarilor mă lasă rece Petru-Ioan Gardă` 11 Paradis pierdut - graurii privesc mâhniți culesul viei 12 Crucea uitată - doar sălcia bătrână plânge lângă ea 13 Noapte de toamnă - parfumul iasomiei într-o sticluța Fratila Genovel-Florentin` 14 mâna în mână pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
Acasa > Versuri > Visare > SIMONA PUȘCAȘ - ILUZII PIERDUTE (POEZII) Autor: Simona Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului DESTIN A căzut o frunză S-a desprins de ram sub ochii mei ce o priveau tăcuți. Și sufletul ei mic și fraged a
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]
-
căzut o frunză S-a desprins de ram sub ochii mei ce o priveau tăcuți. Și sufletul ei mic și fraged a pierit zadarnic și neștiut de nimeni. Doar eu o mai țin minte prăbușită ca un blestem al iluziilor pierdute. DORINȚA Te aștept ca pe o ploaie de stele binecuvântând neantul. Îmi curg prin suflet unduirile luminoase ale zborului tău, deasupra boltei gândurilor mele. Mi-s clipele flori de cireș, roua grădinilor - parfum și culoare, zâmbet și soare pe chipul
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]