7,468 matches
-
devine unitar, clar, - un poem de nota 10. De nota 10 este întreaga carte întitulată „Dulcele meu amar”. Elena M. Cîmpan situându-se în eșalonul de elită al literaturii feninie de astăzi. Spun literatură feminină în sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicatețe și bun gust în acest templu care este dulcele și amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării. „Dulcele meu
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
scriind. „Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de nu-i mai văd capătul” (Te auzeam plângând). Aici, textul e împregnat cu emoție și talentul, și exercițiul scriitoricesc, se îngemănează ca aripile unei păsări. Despre păsări și zbor mai scrie poeta, și despre anotimpul literelor, si despre vântul care „spulberă anii”... Tot lumi locuite de oameni defel imaginari și printre care Elena M. Cîmpan își face meseria de scriitor. Scrie cu toate degetele pe tastatura unui computer din ale cărui circuite
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
00, la Muzeul UNIRII din Iași, unde vă veți bucura de reîntâlnirea cu poetul Horia Zilieru, cu președintele Asociației Literare "Păstorel", Iași - Mihai Batog Bujeniță, cu ziaristul și foarte cunoscutul publicist Ion N. Oprea, cu scriitorul etnograf Ioan Grămadă, cu poeta Nicolina Petrov și cu alți creatori de literatură și prieteni ai lor. Moderator, doamna dr. Aurica Ichim, directoarea Muzeului UNIRII, Iași. Intrarea este liberă pentru toți cei ce doresc și pot participa la acest eveniment! Referință Bibliografică: CHEMAREA CREDINȚEI / Marian
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
-
salcâmii în floare, ca un vis al zăpezilor pure, salcâmii fulgerați de secera lunii, salcâmii înfiorați de adierea târzie, salcâmii aceia abia răsărind”...(Salcâmii) Al doilea volum lecturat, Pasărea nopții, 2007, este prefațat de criticul Cornel Galben și dedicat copiilor poetei. Aici poezia devine esențializată, simbolistica este folosită în tonuri confesive, liniștea capătă sonor delicat iar singurătatea, argumentare. Spațiile, timpul se restrâng în încercarea de a se pune de acord cu structura fragilă, delicată dar mereu luminoasă al acestui eu liric
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
natură vie cu ierburi) sau în poezia Turla bisericii „Turla bisericii- înălțime de suflet sfinții pe ziduri- imagine de album” Al treilea volum, Templul iubirii, 2010, este cel mai recent și care reflectă poiesisul experimentat, personalizat și de mesaj, al poetei Carmen Voisei, despre care criticul profesor Grigore Codrescu, în prefață, spune că: „atinge pragul de sus al creativității, în poeme precum Invenții, în care metafora și ideea poetică, sprijinindu-se reciproc, dau originalitatea imaginii și suportul de originalitate al viziunii
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
suflet mișcarea florii este o subtilă respirație a dimineții de vară.”( Invenții) Volumul, unitar conceput, se axează pe arhetipul floral, un templu al florilor captivând sentimente, stări, o alegorie a realității de azi cu denaturările ei. Mesajul clar transmis de poetă se transcrie pe imundul contemporan, descătușat, paradoxal, în raiul florilor pe pământ, în locul unde florile și iubirea ar fi graficul funcției existențialiste. În acest grupaj, lirismul tăcerii și al însingurării este unul afirmativ, se implică manifest social, cuvântul metaforă revine
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
ne pândește pe noi, cei sortiți fericiți, abandonați prea curând. Iată, alături, o ilustrată rechemând fluxul alterat al memoriei.” (Floare de colț) Concluziile acestei lecturi, ar trebui să urmeze drumul florilor și al iubirii, cu aceeași tenacitate în frumusețea versurilor poetei Carmen Voisei, în alte și alte creații artistice spre încântare de cititor. Cristina Ștefan, 8 nov, 2014 Referință Bibliografică: SERI LITERARE-BACĂU / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Acasa > Literatura > Carti > ,, APROAPE UNUL ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului ,, Comentariu ,, , Această carte de poezii aparține poetei Mariana Rogoz Stratulat și este o selecție tematică din culegerile de versuri publicate până în prezent, adăugând acestora și alte inedite. Cartea a apărut sub egida ,, Asociația Universul Prieteniei ,, Iași, la Editura PIM, anul 2015. Prefața cărții este semnată de o
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
Rogoz Stratulat și este o selecție tematică din culegerile de versuri publicate până în prezent, adăugând acestora și alte inedite. Cartea a apărut sub egida ,, Asociația Universul Prieteniei ,, Iași, la Editura PIM, anul 2015. Prefața cărții este semnată de o binecunoscută poetă și prozatoare din Galați, Cezarina Adamescu. Redactori de carte sunt: Carmen Antoaneta Marcean și Rodica Rodean. Grafica cărții are ca autor pe Maria Otilia Hodină. Autoarea aduce sincere mulțumiri, Primăriei Orașului Panciu - domnului primar Iulian Nica, pentru sprijinul acordat în
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
poeme cuprinse în - Aproape Unul - pline de o frumusețe aparte, mi-au dat privirilor, asemeni unor crochiuri trase în linii simple, un domeniu tematic plin de dragoste, la care să adaug obiecțiile mele, însă să țin cont și de trăirile poetei : de năzuințele sale de ordin sentimental, dorinței sale firești de a dărui citirorului prin versurile scrise,dorința cea mai profundă pentru dragoste; dragostea dintre un bărbat și o femeie; dragostea începutului și sfârșitului; dragostea fluterelui rătăcit prin trifoi și iarba
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
noastre, lumina iubirii. Lumina, vărsată de un Vărsător... ,, Ochii își sting lumina în brațe de flori... Adoarme gândul în purpuriul pașilor... Îngerii coboară pe fire de vis... Viața pulsează iubire... cuvânt... infinit... În suflet a nins... rouă... chemare ... surâs ... -Lumina - Poeta Mariana Rogoz Stratulat, trăiește în unicitatea ei, momentul ! Unele idei repetate prea des pare a intra în identitatea multiplicității...însă autoarea cu stăpânirea de sine, știe să-și impună linia identificării proprii: prin murmure, șoapte lirice, chemări și tristeți, îndoieli
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
limbă și literatura română, dar și prin scrierile pe care le-am publicat. Ne bucurăm la această sărbătoare de un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, care se desfășoară pe timp de trei zile, pregătit de organizatorii: poeta și prozatoarea Ligya Diaconescu, Director General al Revistei internaționale româno-canado-americană,STARPRESS,istoricul,cercetătorul, inventatorul și gânditorul George Rotaru, Directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea, scriitorul Al. Florin Țene, Presedintele Ligii Scriitorilor din România, iar moderator, scriitorul-publicist Ion
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
românește, fără a se fixa o dată precisă. O strofă frumoasă în poezia „tristețe”: „...tulpini subțiri se ițeau/nervoase către cer/nervuri și frunze se alintau/ pe sub pleoapele răsăritului/oferind/iubire, speranțe, vise, împlinire Timpul trece insensibil la stările melancolice ale poetei, care frumos consemnează: „ nu pot să fiu la fel cu cea care am fost/straniul, frica, temerea/își unesc forțele/ și mă bântuie în fiecare noapte/trezindu-mă din oră în oră/ să-mi măsoare nivelul de panică” În altă
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
absolut sublime. În „curățenie de primăvară” cu bucurie întâlnesc versurile: „sau inelul ruginit al nepăsării/păstrând urmele unui vis” Încântarea cititorului e maximă când poate citi așa ceva! O altă parte a volumului de versuri este dedicată filozofiei chineze yinșiyang. Frumos, poeta spune: „în legatul ochilor mei/am orbit de atâta lumină/îmi voi întoarce ochii orbi/spre un alt soare” Poate soarele speranței, al unei lumi mai bune? Autoarea spune în altă poezie „eu sunt li/adică un trepied / deoarece am
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
multă finețe artistică, în altă poeziecă-i „ca o batistă șifonată/în buzunarul vacanței de vară” Idei neconvenționale, formulări interesante. Asta se așteaptă din partea poeziei moderne și Liliana Ghiță Boian are din plin aceste posibilități!Altă poezie, alte gânduri încântător exprimate. Poeta ne pune alternativa alegerii între a fi „un trecător grăbit/ [...] sau un spirit elevat călător în spațiu[...]/ unde vitrinele sufletelor/sunt sparte cu pietrele minciunii” Ultima parte, a treia, a culegerii de versuri are numele „Curcubeiele melancoliei”, în care autoarea
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
într-un mod care-mi place: „mă îmbrac sărbătoreșteîn cuvinte/și cuprind în fiecare amănunt un zâmbet” Pesemne că starea melancolică - să nu uităm că această ultimă parte a volumului de versuri se numește „Curcubeiele melancoliei”- însuflețește spiritul creator al poetei până la cele mai inspirate versuri, cum sunt acestea: „cu mine nici nu mai știu ce să fac/în această seară când vorbele îmi cad pe tâmple/ în șuvițe de gânduri prinse de agrafele timpului” Liliana Ghiță Boian e optimistă, și-
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
compoziției primare.” Mai departe „hohotele de râs s-au rostogolit / eșuând în prăpastia deprimărilor / buna dispoziție a sucombat / în cenușa neîmplinirilor” Buna dispoziție a cititorului e poate mai vie ca niciodată, pentru că “Metamorfoza iubirii” este pe deplin ipostaziată de talentata poetă Liliana Ghiță Boian! Referință Bibliografică: ``O carte, duminica`` de Horia Picu / Liliana Ghiță Boian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liliana Ghiță Boian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Afectări organice sau totale”: Suflete de ceară Harul poetei Camelia Ardelean, beneficiară a mai multor premii literare, se manifestă din nou, încântând pe cititor cu poemele pline de miez și profund sensibile din volumul Suflete de ceară, apărut la Editura Armonii Culturale, din Adjud, județul Vrancea, în 2016. Asupra
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
acesteia; elanurile pure ale sufletului; setea de cunoaștere, singurătatea, iluziile... Primul poem, Când suflete de ceară..., se vrea nu numai o poezie programatică, ci și o profundă meditație pe eterna temă a dramaticei existențe umane, incertă precum statuile de ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive („suflete de ceară”, „inima vacantă”, „vise.../ zăcând debusolate”, „lumina zâmbind“), incitante și optimiste: „Prin faldurile sorții rămânem cascadorii” mereu salvatori. Simbolul „suflete de ceară“ străbate
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive („suflete de ceară”, „inima vacantă”, „vise.../ zăcând debusolate”, „lumina zâmbind“), incitante și optimiste: „Prin faldurile sorții rămânem cascadorii” mereu salvatori. Simbolul „suflete de ceară“ străbate - direct sau indirect - întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de vise”. (Călătorind în timp) Între natură și starea sufletească a poetei se realizează un necesar paralelism: „toamnă.../ din searbăda mea viață“, “răvașul nopții din visurile-mi sloi”, „mă doare anotimpul”, „trosnește-n mine seva rănitelor păduri“, „resimt încătușarea nostalgicei naturi”, „ploaia din iluziile mele“, „colindat de curcubeie ni-e al inimii
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
resimt încătușarea nostalgicei naturi”, „ploaia din iluziile mele“, „colindat de curcubeie ni-e al inimii solstițiu“, „în albul ireal se-adună gânduri“, „aș lovi la tâmple cerul cu tăceri înșelătoare“. Într-o astfel de atmosferă, nu e de mirare că poeta poate “asculta cum înflorește un cais“, percepe “peste zorii de gând.../ un parfum de ninsori”, pentru că „Într-o vamă de timp, în cucernic popas,/ Am transcende în vis și al iernii impas“, la „geamul viu al iernilor din noi“. Asupra
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
ceru-ngândurat”, „o zi își deapănă azurul”, „toamna amorțită“. Alteori e surprinsă metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un foc ce arde”, “ciutura iubirii”, “flamura iubirii”), într-un context antinomic: „mor-renasc”, “dulce și amar”, “fericirea-nefericirea”. Poeme precum: Prin stele cu gondola, Golgota de pe umeri, (Ne)fericirea, Pășește iarna, Când pe stele
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
viu al iernilor din noi“, adesea „Strângându-ne la zâmbete cureaua”, concluzionând: „la poarta nopții nu-i nimic de zis...”. Poemele îmbracă haina „dulcelui stil clasic”, folosindu-se de catren, ritm variat, măsură fixă, rimă bogată (împerecheată, încrucișată sau îmbrățișată). Poeta manifestă apetit pentru sonet (Un acvilon subit mă sabotează; Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua) și rondel (Rondelul toamnelor târzii, Rondelul florilor ce tac, Rondelul cuvintelor nespuse, Rondelul verilor de foc, Rondelul timpului pierdut). Sentimentul existenței accesează - prin eliminarea straturilor
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
ce tac, Rondelul cuvintelor nespuse, Rondelul verilor de foc, Rondelul timpului pierdut). Sentimentul existenței accesează - prin eliminarea straturilor superficiale și a formelor individuale - zonele cele mai profunde, avându-și rădăcina într-o formă particulară de extaz. Resursele lirice ale subiectivității poetei indică o prospețime și o adâncime lăuntrică remarcabile. Camelia Ardelean a devenit lirică “în urma unei afectări organice și totale”, nu în “determinante exterioare”, cum ar spune Emil Cioran. Maria Toma Damșa ......................................................................................... Transpunerea poetică a eului privit printr-o mai rară
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]