5,162 matches
-
critic (vezi capitolul 2 pentru discuția asupra acestei probleme). În plus, mai există o poziție postmodernă foarte familiară, de care aș dori să mă distanțez: opinia asociată cu Baudrillard (19893b, 1983 c) că televiziunea este zgomot pur într-un extaz postmodern, pură implozie, o gaură neagră în care sînt absorbite mesajele și semnificația ca într-un vîrtej caleidoscopic de semiurgie radicală, de neîncetată diseminare de idei și informații dusă pînă la saturație, de inerție și apatie în care înțelesurile se dezvoltă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și apatie în care înțelesurile se dezvoltă, în care doar fascinația imaginilor discrete strălucește intermitent într-un peisaj media în care nici o imagine nu mai are efecte observabile, în care viteza de proliferare și cantitatea imaginilor produce un ecran mental postmodern în care imaginile se succed cu asemenea rapiditate încît își pierd orice funcție de semnificație, referindu-se doar la alte și alte imagini ad infinitum și în care în final multiplicarea imaginilor produce o asemenea saturație, apatie și indiferență încît telespectatorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
coerentă despre programele serii anterioare. Cu toate acestea, este exagerat să se afirme că televiziunea subminează neîncetat semnificația și anulează semnificanții lipsiți de semnificați într-un hiperspațiu plat unidimensional, lipsit de profunzime, efecte sau înțeles. Ca urmare, voi exclude ideea postmodernă a unei culturi aflate într-un proces de dezintegrare în imagine pură, lipsită de referent, conținut sau efecte, devenind în cazul limită zgomot pur și voi susține, dimpotrivă, ideea că atît televiziunea cît și alte forme ale culturii media joacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Voi ilustra aceste poziții în secțiunile ce vor urma și voi arăta cum emisiunile TV de mare popularitate și, în linii mari, publicitatea oferă modele de identitate în lumea contemporană. În consecință, susțin că o mare parte din analiza culturală postmodernă este prea superficială și limitată, atît în cazul în care se concentrează exclusiv asupra formei, asupra imaginii, cît și în cazul în care analiza este în întregime abandonată în favoarea unor metafore grandioase și totalizatoare (cuprinzînd expresii precum "găuri negre", "implozie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care analiza este în întregime abandonată în favoarea unor metafore grandioase și totalizatoare (cuprinzînd expresii precum "găuri negre", "implozie", "cultură excrementală"). Este de preferat să fie analizate atît forma, cît și conținutul, atît imaginea cît și suportul narativ, atît suprafața postmodernă, cît și problematica ideologică mai profundă în contextul unor exerciții specifice care clarifică natura polisemică a imaginilor și textelor și care iau în considerare posibilitatea unor multiple codificări și decodări. Avînd în minte toate acestea, să trecem la examinarea serialului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clarifică natura polisemică a imaginilor și textelor și care iau în considerare posibilitatea unor multiple codificări și decodări. Avînd în minte toate acestea, să trecem la examinarea serialului Miami Vice pentru a vedea ce putem afla despre televiziune, despre epoca postmodernă și identitate. Miami Vice și politica imaginii și a identității Miami Vice a fost, alături de MTV, exemplul favorit al multor critici despre ce reprezintă televiziunea postmodernă. Serialul s-a născut în 1984, apărînd ca un produs al producătorului Anthony Yerkovich
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
examinarea serialului Miami Vice pentru a vedea ce putem afla despre televiziune, despre epoca postmodernă și identitate. Miami Vice și politica imaginii și a identității Miami Vice a fost, alături de MTV, exemplul favorit al multor critici despre ce reprezintă televiziunea postmodernă. Serialul s-a născut în 1984, apărînd ca un produs al producătorului Anthony Yerkovich (care a produs și Hill Street Blues a regizorului de film Michael Mann); Mann a devenit figura dominantă și a rămas în această poziție pînă la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei plictiseli care se instaurează lent, punctată de accente hegemonice. Adesea, imaginea capătă întîietate față de planul narativ, iar percepția vizuală și senzația devin elemente principale, adesea transferînd firul acțiunii și sensurile narative spre planul mai îndepărtat. Fără îndoială, acest stil postmodern discutabil reprezintă un element fundamental al serialului Miami Vice și totuși consider că majoritatea analizelor serialului care îl clasează ca "postmodern" îl înțeleg în mod eronat sau pierd din vedere elemente cheie ale fenomenului. Preluînd ideea de "atenuare a afectului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
senzația devin elemente principale, adesea transferînd firul acțiunii și sensurile narative spre planul mai îndepărtat. Fără îndoială, acest stil postmodern discutabil reprezintă un element fundamental al serialului Miami Vice și totuși consider că majoritatea analizelor serialului care îl clasează ca "postmodern" îl înțeleg în mod eronat sau pierd din vedere elemente cheie ale fenomenului. Preluînd ideea de "atenuare a afectului" propusă de Jameson, Gitlin (1987), de exemplu, consideră că Miami Vice reprezintă punctul final în materie de sentiment al vidului, vacuitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înțeleg în mod eronat sau pierd din vedere elemente cheie ale fenomenului. Preluînd ideea de "atenuare a afectului" propusă de Jameson, Gitlin (1987), de exemplu, consideră că Miami Vice reprezintă punctul final în materie de sentiment al vidului, vacuitate, dezgust postmodern. Se poate argumenta totuși împotriva unei asemenea interpretări că în serial se simte pulsul unor emoții intense, al unui conflict între valori, al unor mesaje și poziții politice foarte specifice (vezi Best și Kellner, 1987 și analiza ce urmează). Grossberg
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pulsul unor emoții intense, al unui conflict între valori, al unor mesaje și poziții politice foarte specifice (vezi Best și Kellner, 1987 și analiza ce urmează). Grossberg (1987) susține și faptul că Miami Vice, ca și alte produse ale culturii postmoderne, obliterează sensul și profunzimea considerînd că: "Miami Vice este, așa cum au arătat criticii, concentrat în întregime la nivelul superficialității. Iar această superficialitate nu este altceva decît o colecție de citate provenind din ruinele propriei noastre istorii colective, o serie mereu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginea de televiziune perfectă, minimalistă (scenele sărace, planurile-cadru frecvente etc.) și totuși extrem de concretă." (Grossberg, 1987: 28) Grossberg își continuă argumentația susținînd că "indiferența" (la semnificații, ideologie, politică etc.) este o trăsătură distinctivă a acestui serial și a altor texte postmoderne care, consideră el, sînt mai degrabă afișiere ce pot fi consultate în vederea obținerii de informații despre terenul cultural vizat decît textele ce pot fi interpretate și supuse discuției. Eu voi susține, dimpotrivă, că Miami Vice are un caracter pronunțat polisemic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că o lectură critică și hermeneutică a serialului oferă accesul spre bogățiile sale polisemice; este o greșeală să se treacă repede peste asemenea produse culturale, indiferent de modul în care sînt privite și percepute de unii spectatori. Pentru o lectură postmodernă, unidimensională, un produs precum Miami Vice nu este altceva decît o suprafață lipsită de profunzime sau planuri de semnificații. În lectura mea însă, forma, subiectul, imaginile se constituie într-un text polisemic cu o multitudine de sensuri posibile care impun
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că identitatea este construită și nu este un dat, că ține de alegere, de stil, comportament și nu de anumite calități morale sau psihologice intrinseci. Mai sugerează și faptul se poate trece cu ușurință de la o identitate la alta. Identitatea postmodernă se constituie teatral prin asumarea de roluri și construirea unei imagini. În vreme ce identitatea modernă se centra în jurul profesiei, funcției din sfera publică (sau din familie), identitatea postmodernă se centrează în jurul timpului liber, a înfățișării, imaginii, a sferei consumului. Identitatea modernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și faptul se poate trece cu ușurință de la o identitate la alta. Identitatea postmodernă se constituie teatral prin asumarea de roluri și construirea unei imagini. În vreme ce identitatea modernă se centra în jurul profesiei, funcției din sfera publică (sau din familie), identitatea postmodernă se centrează în jurul timpului liber, a înfățișării, imaginii, a sferei consumului. Identitatea modernă reprezinta o chestiune de importanță deosebită ce implica opțiuni fundamentale care erau definitorii (pentru profesie, familie, orientare politică etc.); identitatea postmodernă în schimb este o funcție a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sfera publică (sau din familie), identitatea postmodernă se centrează în jurul timpului liber, a înfățișării, imaginii, a sferei consumului. Identitatea modernă reprezinta o chestiune de importanță deosebită ce implica opțiuni fundamentale care erau definitorii (pentru profesie, familie, orientare politică etc.); identitatea postmodernă în schimb este o funcție a timpului liber și își are baza în joc, în producerea unei imagini. Noțiunea de jucător ocupînd o poziție centrală în procesul de construire a identității din Miami Vice oferă cheia pentru înțelegerea naturii identității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în schimb este o funcție a timpului liber și își are baza în joc, în producerea unei imagini. Noțiunea de jucător ocupînd o poziție centrală în procesul de construire a identității din Miami Vice oferă cheia pentru înțelegerea naturii identității postmoderne. Un "jucător" cunoaște regulile și punctajul și acționează în consecință. Jucătorul "se joacă" și adesea "ia în bătaie de joc" convențiile sociale și încearcă să se remarce prin activități codificate într-un ritual, prin jocuri de noroc, sport, trafic de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimba în mod radical identitatea după cum dorește, el poate pierde controlul, poate fi marcat în mod patologic de aceste conflicte, se poate simți debusolat și privat de capacitatea de a acționa și gîndi autonom. S-ar părea deci că identitatea postmodernă tinde mai degrabă să fie construită din imagini ale divertismentului și consumatorismului și tinde să fie mai instabil și mai supus schimbării decît identitatea modernă. Ambele tipuri însă conțin un nivel al reflexivității, o conștiință a faptului că identitatea se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și în societatea modernă schimbarea identității, transformarea ei, în funcție de moda schimbătoare, pare ceva "firesc". Toate acestea determină o erodare a individualității și un conformism social crescut (față de modelele contemporane); există însă și un potențial pozitiv în acest portret al identității postmoderne ca artificială și construită. El sugerează că individul își poate oricînd schimba viața, că identitatea poate fi oricînd reconstruită, că ființa umană se poate schimba și modela cum dorește. Această concepție despre o identitate postmodernă multiplă, aleasă în mod liber
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în acest portret al identității postmoderne ca artificială și construită. El sugerează că individul își poate oricînd schimba viața, că identitatea poate fi oricînd reconstruită, că ființa umană se poate schimba și modela cum dorește. Această concepție despre o identitate postmodernă multiplă, aleasă în mod liber și ușor de abandonat poate fi pusă în contrast cu imagini mai tradiționale de polițiști care au identități "moderne" destul de diferite și care ofereau poziții ale subiectului foarte diferite. În serialul Dragnet (1951-9 și 1967-70), Sergentul Friday
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitalistă și criminalitatea. Pe de altă parte, modul fascinant în care este prezentată crima elogiază capitalismul dur, așa încît punerea crimei și a afacerilor sub semnul egalității este extrem de ambiguă o ambiguitate care traversează întregul serial și care consideră identitatea postmodernă ca ambivalentă și dincolo de modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea în cultura și societatea media este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea în cultura și societatea media este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în aceste euri postmoderne, fluide, multiple, supuse unor schimbări rapide. Din această perspectivă, Crockett este un erou cu o natură ambivalentă, caracteristică pentru cultura americană: apare adesea neras, nu poartă niciodată cravată și rareori șosete, duce o viață sexuală promiscuă și revine adesea la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ambivalent fiind accentuat și de identitatea dublă a lui Crockett și Tubbs, care joacă roluri de răufăcători înstăriți, dar și de polițiști profesioniști în cadrul aceluiași episod. O asemenea ambivalență accentuează poate acel gen de relativism care este, susțin anumiți teoreticieni postmoderni, simptomatic pentru condiția contemporană. Serialul expune și subliniază tendința din societatea contemporană de a adopta multiple identități, de a schimba identitatea și înfățișarea după cum se schimbă hainele, slujba sau locuința. O asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că elementele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din societatea contemporană de a adopta multiple identități, de a schimba identitatea și înfățișarea după cum se schimbă hainele, slujba sau locuința. O asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că elementele "image", "look" și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multiple identități, de a schimba identitatea și înfățișarea după cum se schimbă hainele, slujba sau locuința. O asemenea analiză a serialului sugerează, de fapt, că elementele "image", "look" și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]