19,544 matches
-
care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe (x,y) nu i se opune nimeni. i.e. dacă el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație, preferința socială va fi dată de două proceduri: condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație, preferința socială va fi dată de două proceduri: condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care îl privește pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu avem nicio informație despre perechile care nu se află
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]