5,618 matches
-
Valentele dramatizării în dezvoltarea comunicării afective și în dinamica grupului Prof. Gabriela Ioniță Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Motto: ,, Acel spirit candid, acea atitudine stângace de a intra în miezul lucrurilor, fără prejudecăți, cu plăcere și bucurie, îl prezintă pe copil ca pe o ființă capabilă să inventeze acțiuni de o mare naivitate, la prima vedere, dar pline de substanță în conținutul lor. Prin acest spirit copilul se joacă, trăiește și se formează
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
Valentele dramatizării în dezvoltarea comunicării afective și în dinamica grupului Prof. Gabriela Ioniță Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Motto: ,, Acel spirit candid, acea atitudine stângace de a intra în miezul lucrurilor, fără prejudecăți, cu plăcere și bucurie, îl prezintă pe copil ca pe o ființă capabilă să inventeze acțiuni de o mare naivitate, la prima vedere, dar pline de substanță în conținutul lor. Prin acest spirit copilul se joacă, trăiește și se formează
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
părinții elevilor 2. Sursele conflictului În categoria surselor se încadrează următorii factori: a. aspectul fizic; b. mediul social / economic; c. aspectul minoritar; d. popularitatea și conformismul; e. performanța școlară; f. caracterul și temperamentul; g. inteligența; h. comportamentul; i. hobbyuri; j. prejudecata. 3. Cauzele conflictelor elevi - elevi · folosirea uni obiect personal fără acceptul posesorului; · lipsa de înțelegere față de celălalt; · obrăznicii; · glume nepotrivite; · pâra; · jignirea; · violență fizică. 4. Metode de soluționare a conflictului: a. abandonul (retragere fizică sau emoțională dintr-un conflict, de
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Liberă din Belgia, ea își va fi schimbat denumirea în 1842 în Universitatea Liberă din Bruxelles. Propunerea de a se constitui o instituție de învățământ superior, la baza căreia să stea principiile spiritului liber, ale gândirii independente, eliberate total de prejudecăți, constrângeri, argumente de autoritate (reunite sub formula "le libre examen"), a fost făcută de avocatul Pierre- Théodore Verhaegen, cunoscut ca unul dintre promotorii liberalismului în Belgia, în iunie 1834, la o sărbătoare a Lojii Masonice "Amis Philanthropes", pe care o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la începutul aceleiași luni nu s-a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
rău că la 20 de ani după sămănătorism, Iorga încă mai credea "în evoluția culturală înceată, care tot ce câștigă asimilează". Obiecțiile împotriva literaturii citadine vizau în special limba, tradiționalismul conservator încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atât mai puțin pe implicațiile complexului provinciei sau a controverselor iscate de apariția revistelor regionale, Nenati desfășoară un proces de recuperare a unor scriitori marginali, constatând că "orice s-ar spune și oricâte exemple de obiectivitate a receptării critice fără prejudecăți s-ar oferi, istoria literară este totuși, istoria fenomenelor petrecute în metropole, celelalte fiind secundare, adiacente sau chiar inexistente în planul receptării, oricât de valoroase ar fi fost în sine"28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu a împiedicat deci
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provincie. Relația antagonică nu e singulară și nici specifică doar perioadei interbelice. Centrul și periferia se individualizează prin raportare reciprocă. Iar soluția pe care o propune Comarnescu și care își păstrează oricând actualitatea invocă echilibru în judecată și renunțare la prejudecată: Și totuși ce ușor s-ar putea remedia acest conflict. Dacă s-ar utiliza de către ambele grupe mai multă știință și puțină bunăvoință. Dacă omul din capitală ar înțelege că mișcarea nu e întotdeauna o garanție pentru o viață bogată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a căsătorit, au căpătat o atitudine mai pozitivă, trecând de la ostilitate la indiferență. "Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaților. Atunci, prejudecățile se manifestau foarte puternic și printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Padurilor Statului am simțit că sunt tratată altfel, deși aveam un salariu mai mic decât o pensie", afirma ea întrun interviu. A practicat această
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cruce pe care a încrustat conturul unui vapor. 16. Eliza Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887, Galati - 25 noiembrie 1973, Bucuresti) A fost prima femeie inginer din Europa, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, sora inginerului Dimitrie Leonida. Respinsă, din cauza prejudecăților, de conducerea Școlii de Poduri și Șosele din București, s-a înscris, începând cu 1909, la Academia Regală Tehnică din Berlin, Charlottemburg, pe care a absolvit-o în 1912, devenind prima femeie inginer din Europa. În momentul înscrierii, decanul a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de 3 martie 1930, după alegerea primăriței: „Și aici, în ținutul ăsta așa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolați de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie și răgușesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”. Ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 publica o pagină întreagă despre minunea din satul Buda, reproducând primele cuvinte ale Luizei după învestitură: „Douăzeci și trei de ani m-am străduit să fiu de folos
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
interesul statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o "prejudecată binecuvântată", spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este aceea a popularității poeziei eminesciene, intrată puternic în masa largă a cititorilor, care au certitudinea că o înțeleg. Evident, popularitatea și mai ales
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lui Vladimir Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o "prejudecată binecuvântată", spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este aceea a popularității poeziei eminesciene, intrată puternic în masa largă a cititorilor, care au certitudinea că o înțeleg. Evident, popularitatea și mai ales accesibilitatea creației poetului sunt iluzorii - constată Vladimir Streinu : "Poezia lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
contururile inițiale ale Creațiunii : patetismul omenesc și particular dispare în ideea existenței tragice, farmecul iubirii - în finalitatea ei, unitatea - în sumă, iar peisajul - în spectacolul neschimbat, al eternității însăși." Profunde intuiții critice! Respingând cu argumente solide cea de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce "a fost și este încă un poet dificil." Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm câtă dreptate are criticul: "una este familiaritatea noastră îndelungă cu opera
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
G. Călinescu. Apariția altui Eminescu este taina unui viitor indeterminabil." Oscilațiile lui Streinu - în cazul de față - se explică printr-o insuficientă cunoaștere și aprofundare a problemelor istorico-literare legate de viața și creația poetului genial Eminescu și prin judecățile devenite prejudecăți generate de adversitățile din jurul personalității călinesciene. Să recunoaștem, în acest context, că nici Călinescu n-a fost prea drept cu Vladimir Streinu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde este trecut, ca poet, într-o grupare improprie, iar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
individuală, al omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial." Volumul Clasicii noștri din " se încheie cu studiul consacrat "poetului țărănimii", George Coșbuc, recitit cu o plăcere proaspătă de Vladimir Streinu. Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nepăsător la glorie. Interesul critic și istorico-literar față de Hogaș se manifestă cu deosebire după ", când este comentat mai des și receptat mai atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este "un orășean (...Ă care face băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și concizia aforismului: "Orice mare poet își creează un univers de teme, de obsesii, de incantații verbale, imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă." Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii Arghezi, în care, între altele, risipește - se pare pentru totdeauna - prejudecata obscurității poeziei argheziene, are merite considerabile în impunerea poetului în conștiința contemporanilor. Campaniile sale de susținere, exegeza subtilă și aplicată au făcut epocă. Pentru Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi are o statură de dimensiunile celei eminesciene: "Tudor Arghezi nu se dezminte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
marele său prietenă, D. Popovici, D. Murărașu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, N. Davidescu, Eugen Ionescu, iar mai aproape de anii noștri, despre Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, G. C. Nicolescu, Silvian Iosifescu, Al. Piru, Adrian Marino, Al. Săndulescu. O lectură atentă, fără prejudecăți, relevă un Vladimir Streinu prevenitor, subtil, ironic, sarcastic, jovial, pertinent, entuziast-jubilativ, un spirit solar care gustă cărțile de critică și istorie literară cu o plăcere nedisimulată. G. Ibrăileanu "a fost un cărturar al socialului literar, îndeletnicire căreia i-a dat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
literară." La Pompiliu Constantinescu admiră "spectacolul criticii", libertatea de spirit, obiectivitatea: Consecvența în câteva mari idei limpezi, care îi luminau silințele, îi crease în ultimul timp o înățime morală impunătoare." El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, "crezând în flacăra curată a emoției estetice." Șerban Cioculescu, "născut polemist, fiu legitim al rațiunii" , vădește un "spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a contactelor obligatorii pentru care popoarele nu sînt nici psihic, nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
arhivele din țară și din străinătate. Reacția sovietică nu putea lipsi, și la insistențele lui Bodiul, la 1 octombrie 1967, primul ministru sovietic Alexei Kosîghin s-a adresat unei adunări la Chișinău unde lăuda partidul pentru că „a luptat insistent cu prejudecățile naționaliste și cu manifestările frecvente de șovinism de mare putere ca și cu naționalismul local”, referire evidentă la politica românească din ultimii ani și folosind un apelativ rezervat anterior doar atacurilor la adresa regimului burghez interbelic. Totuși, referiri la anexarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adult. Copilăria în care „Cântă zarea,cântă vântul, Cântă noaptea plină de scântei” reprezintă pentru copil perioada în care trebuie să fie liber să se joace, să primească o educație de calitate, să crească sănătos și să fie tratat fără prejudecăți. Copilăria își afirmă valoarea prin respectarea drepturilor și obligațiilor specifice vârstelor. Dacă vrem ca drepturile cetățenilor adulți să fie respectate, trebuie să învățăm respectarea drepturilor copiilor pentru a-i forma în acest spirit. „Semeni fapte bune și culegi deprinderi Semeni
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
dacă ar mai fi trăit, la o scădere valorică a creației poetice, tot așa cum aceasta din urmă și-ar fi diminuat tensiunea la un Eminescu care s-ar fi desprins de hipostaza eternului îndrăgostit și s-ar fi căsătorit (era prejudecata lui Maiorescu, dar poate nu numai a lui). Nimic mai eronat decît ideile sau opiniile din atare conjecturi. Și asta pentru că puțini, foarte puțini exegeți au văzut pînă la capăt marele proiect al gîndirii eminesciene, faptul că drumul acesta atît
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
turnantă se va întinde astfel nu numai peste Grecia și Roma, ci și peste spațiul spiritual iudaic și mediu-oriental (Egipt, Mesopotamia, Israel), peste cel creștin (Noul Testament, Filon Evreul, Părinții Bisericii, Sf. Augustin), indic, chinez sau islamic. Nu vom uita, desigur, prejudecățile care au hrănit o anume mentalitate cu dese puseuri de europocentrism sau etnocentrism, ceea ce, de fiecare dată, nu a făcut altceva decît să fragilizeze și împuțineze spiritul, rațiunea. Ceea ce am spus pînă aici reprezintă, poate, lucruri relativ cunoscute, cu toate că, vorbind
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]