5,217 matches
-
aceeași formă și sens diferit. Morfologie ● Cuvântul - parte de vorbire (actualizare). ● Substantivul: felul, genul și numărul. ● Verbul - numărul, *timpul și *persoana verbului. ● Pronumele - pronumele personal (numai formele: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele); numărul și *persoana pronumelui personal. ● Pronumele personal de politețe (recunoașterea și utilizarea în comunicare). Sintaxă ● Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal). ● Acordul predicatului cu subiectul. Propoziția - comunicarea cu un singur predicat. ● *Părți secundare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
formele: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele); numărul și *persoana pronumelui personal. ● Pronumele personal de politețe (recunoașterea și utilizarea în comunicare). Sintaxă ● Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal). ● Acordul predicatului cu subiectul. Propoziția - comunicarea cu un singur predicat. ● *Părți secundare de propoziție: atributul și complementul (recunoaștere). 5. SUGESTII METODOLOGICE Nu trebuie uitat nicio clipă că participanții la cursurile din cadrul programului "A doua șansă" - învățământ primar sunt persoane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII a) Lexicul ... Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare). Cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens diferit. b) Morfologie ... Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare). Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv. c) Sintaxa ... Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
actualizare). Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv. c) Sintaxa ... Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul. Propoziția - comunicarea cu un singur predicat. 4. ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME Rromii - identitate asumată și identitate atribuită Istoria orală Repere ale culturii tradiționale: familia și valorile comunității Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
texte scurte după un plan de idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII a) Lexicul ... Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare). b) Morfologie ... Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare). Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv. c) Sintaxa ... Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
actualizare). Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul pe care îl determină; poziția în propoziție a adjectivului față de substantiv. c) Sintaxa ... Cuvântul - parte de propoziție. Predicatul (predicatul verbal - fără terminologie). Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul. 4. ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME Rromii - identitate asumată și identitate atribuită Istoria orală Repere ale culturii tradiționale: familia și valorile comunității Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale Originea și migrarea rromilor Primele izvoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
contravențiunilor Articolul 117 Constatarea contravențiunilor de orice fel la legea de față se va face prin încheiere de procese-verbale. Ele se constată de organele de inspecție și control, precum și de funcționarii delegați special de Ministerul Finanțelor. Procesul-verbal va cuprinde: numele, pronumele și funcțiunea acelui care cercetează și constată faptele imputate și obiectul contravenției, arătarea articolelor din lege la a caror dispozițiuni s'a contravenit și articolelor ce sancționează infracțiunea. Procesele-verbale vor fi aprobate de: a) Administratorii de constatare pentru contravențiunile ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
acestuia, în termen de 20 zile dela comunicarea procesului-verbal, care se va face conform articolului 97. Apelul se va judeca de tribunalul locului unde s'a săvârșit infracțiunea. Apelul va trebui să cuprindă sub pedeapsă de nulitate, următoarele: a) Numele, pronumele apelatului; ... b) Alegerea de domiciliu a acestuia în orașul de reședință al tribunalului; ... c) Arătarea procesului-verbal care este apelat; ... d) Arătarea motivelor de apel și alăturarea în copie certificata a actelor invocate în susținerea apelului. ... O copie de pe petiția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
sintaxa (înțeleg cum se formează frazele), prin comparație cu alții copii de aceeași vârstă mintală (Tager-Flusberg et al., 1990), lor le este greu să asocieze conceptele (scund, înalt), să pună în evidență dorința sau intenția (vreau, cred) și să folosească pronumele în mod corespunzător (eu și tu). Conform studiilor efectuate, chiar dacă au un repertoriu de gesturi, acești copii nu îl folosesc în mod spontan pentru a comunica (Prior & Werry, 1986). Mai mult, ei întâmpină dificultăți majore la nivel pragmatic, având tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
unde apar mereu noțiuni noi. Lexicul-în fiecare limbă romanică (inclusiv româna), s-a transmis același număr de cuvinte: 2000, iar dintre acestea, 500, s-au transmis tuturor limbilor romanice-cuvinte panromanice! Din această categorie fac parte instrumentele gramaticale: prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume, numerale, verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie, limba română continuă latina
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și sub numele de funcție denominativă sau cognitivă, este orientată către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele care pot îndeplini funcții sintactice) și se realizează transmiterea de date, de informații de la individ la individ, dar și, în timp, de la o generație la alta, asigurându-se, astfel, progresul cunoașterii. Fără expresia sa în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și îmbinarea lor în propoziții și fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate; - sesizarea abaterilor de la normele gramaticale Conținuturi asociate a) Clase lexico-gramaticalesubstantive, pronume, numeral, articol, adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire învățate b) Acordul gramatical - utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
impune stabilirea deosebirilor dintre faptele de limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole demonstrative, pronume relative, verbe copulative, părți de vorbire cu diferite funcții sintactice etc. Aceste exerciții sunt foarte variate, atât tematic, cât și prin modalitățile de realizare. Se poate introduce o diferențiere graduală prin alegerea tipurilor de marcare a omisiunii (omisiunile marcate/omisiuni
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
exemplu, anunțați în scris sarcinile, schimbările în orar, datele evenimentelor speciale etc.); când elaborați materialele pentru elevii cu dizabilități auditive, împărțiți frazele lungi în propoziții mai scurte, reduceți atât numărul de cuvinte dificile, cât și densitatea conceptelor; când folosiți un pronume, asigurați-vă că substantivul pe care îl substituie este pe deplin cunoscut de elevi; redați relațiile cauză-efect într-o formă cât mai simplă; evitați elementele de legătură mai rar utilizate (de exemplu: cu toate acestea, drept urmare, în ciuda faptului că etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de mai multe ori, pentru a fi bine înțeles; anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ care, ce, despre care etc. trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care îl determină), figurile de stil (de exemplu, inversiunea retorică), expresiile idiomatice și argotice, utilizarea dialectelor; dacă prezentați o casetă video, asigurați și subtitrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
menționate de Rutter în 1997 și citate de Volkmar în 2000 presupun: - debutul simptomatologiei înainte de 3 luni; - insuficiență profundă și generală a capacitații de a dezvolta relații sociale; - întârzierea apariției limbajului ceea ce implică afectarea înțelegerii, vorbirea ecolalică și inabilitatea utilizării pronumelui personal la persoana I-a; - comportamentul lor este marcat de prezența unor variate gesturi și comportamente ritualicești compulsive. 2.5.3. Criterii clinice de diagnosticare Copilul este diagnosticat cu autism infantil după descrierea aspectelor clinice în care sunt urmărite: - particularitățile
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
învățat; - nu poate învață cuvinte noi decât bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc despre ei înșiși la persoana a II-a sau a III-a (ex: la întrebarea “vrei apă?” copilul răspunde “dă-i băiatului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a II-a și a III-a. Când li se pune o întrebare ei o repetă, astfel că pronumele este inversat și ei învață așa pronumele pe care îl vor utiliza numai în acest fel. Ei vorbesc despre ei înșiși la persoana a II-a sau a III-a (ex: la întrebarea “vrei apă?” copilul răspunde “dă-i băiatului apă” sau “Marina vrea apă”). - repetă uneori
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
mai atente în a folosi întrebările pentru a asigura fluxul conversației, legătura dintre ce a spus partenerul și ce ar vrea să spună, bărbații apar mai puțin preocupați de acest lucru și întrerup mai frecvent discuția. Femeile folosesc mai des pronumele „tu” și „noi”, bărbații pe cel de „eu”. • Modelul de conversație la femei este mult mai cald și egalitar în comparație cu cel al bărbaților, mai aspru și mai centrat pe dominanță-ascultare. Fetele și femeile, chiar când se critică sau se ceartă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
elevi. Binomul elev-elev va avea de completat o piramidă pentru grupuri, astfel: Perechea nr. 1: familia Perechea nr. 2: clasa Perechea nr. 3: grupul artistic (vor identifica cuvinte - cheie pentru fiecare din aceste grupuri, după indicațiile date: substantiv, adjectiv, cerb, pronume) 6. Metoda Bulgărelui de zăpadă 1. Faza introductivă Expunerea problemei. 2. Faza lucrului individual Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de subiect. 3. Faza lucrului în perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
limbajului poetic, urmărind, în analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]