5,689 matches
-
unor personaje importante din Direcția Generală a Vămilor și Gardă Financiară (care, evident, au contestat vehement afirmațiile libanezului). Se pare ca flagrantul și demantelarea rețelei fraților Nassar s-ar fi făcut în urma discuției ministrului de Finanțe, Florin Georgescu, care a protestat pe langă ministrul Apărării, gen. Nicolae Spiroiu, deoarece Florin Georgescu fusese informat că într-un depozit din București al Armatei se aflau dosite țigări KENT de contrabandă. Cei doi miniștri au descins într-unul din depozitele militare, unde au găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și înjurat copios în limbaj cazon, dar rabd admonestarea în poziție de drepți, urmând ca tot eu să corectez totul. După inspecție sunt din nou chemat, admonestat și iarăși dăruit cu alese cazonisme. De data aceasta, tot în poziția știută, protestez cu tărie în fața căpitanului care din start greșise calculul. Și-a recunoscut vina, am rezolvat totul în alte 2-3 nopți și mi-am văzut liniștit de munca mea de comandant de pluton. Mi-am făcut datoria cu răspunderea cuvenită și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
colegul Nicolae Pircov, basarabean din localitatea Calceva. Alte îmbrățișări între foștii elevi și foștii profesori după 35 de ani! Colegul Ghiță Iovu strânge în brațe cu putere de prof. Victor Apostoleanu asemuindu l cu unul dintre colegii noștri. Șăgalnic, profesorul protestează formal, dar e foarte mulțumit de confuzia făcută, bucuros că l-a întinerit cu douăzeci de ani! Curând are loc adunarea propriu-zisă într-o sală special pregătită, profesorul-diriginte fiind mentorul nostru în ale pedagogiei, Petru Todicescu. Ne așezăm în bănci
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
va trece cu greutate pentru mine și acum mi se părea că a trecut prea repede și simțeam regretul despărțirii de fiică-mea și de Parisul mirific ce mă primise cu atâta ospitalitate! Și acum plec la fel de încărcat - oricât am protestat, a trebuit să mă supun. Cu un taxi mergem la sediul societății de transport, însă aici a trebuit să se amâne plecarea cu aproape două ore. Unele proteste ale pasagerilor, care-și pierduseră răbdarea, au reușit să urnească autocarul din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pe ăla în punctul celălalt, du-l pe ăla-n punctul celălalt!" Ei alergau, băteau în uși, uși închise, probleme... Îi aduna, îi găsea, făcea semne. Mai era câte o scăpare: "Băi, ce m-ai trezit, că-s în concediu?" protesta câte un cadru. În fine, îi aducea la cazarmă, veneau cadrele, trebuiau să-și ridice armamentul, efectele personale, hărțile. Și-n trei ore și jumătate în punctele de adunare. Uneori se ieșea și în raion, în raionul de alarmă (că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de aici cu mustața ta, du-te și ți-o taie!" Am mers apoi să inventariem depozitul de muniție, că băgam muniția înapoi. Șef de depozit era unul, nu-mi mai amintesc numele, tot mustăcios. Voinea, nervos, a început să protesteze: "Băi, Mureșan, nu mai vin niciodată la tine!" Costache i-a spus: "Domnule general, vă supărați degeaba, dacă dumneavoastră vreți să plecați noi vă conducem la mașină, dar noi mergem la masă". "Merg și eu la masă", a zis el
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
provine dintr-un exces de luciditate, dintr-o dereglare a percepției, dintr-o focalizare diferită a lentilei. Avem o scenă de linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care protestează. Am lăsat deoparte primul episod pentru că el este și cel mai interesant. Privirea fixează victima, scena din O făclie de paște este revelatoare în acest sens. Nebunul, căruia polițiștii îi dau drumul, îl recunoaște pe Zibal, asistența, dar și autoritățile
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în cultură, participând la respectivul concurs și coruri din URSS, Polonia, Cehoslovacia, la sfârșitul concursului Madrigalul a rămas fără premii. Nu era corect, "ai noștri" fuseseră mai buni, iar repertoriul lor avea piese de mare dificultate interpretate magistral. Ambasada a protestat la organizatori, la Ministerul de Externe și la Ministerul Culturii și în final li s-a acordat premiul trei. Membrii ansamblului erau deja în drum spre aeroport, când au fost solicitați să mai rămână 2 zile pentru festivitatea de premiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-au voie să debarce la Zürich. A dat dispoziție în acest sens reprezentantului TAROM, care ne-a decupat din cuponul de voiaj nu numai tichetul Madrid-Zürich, ci și pe cel de Zürich-București. Fiind intrigat de comportamentul celor doi, am protestat, dar fără succes, și, bănuind cam ce gândesc, am avut grijă la controlul bagajelor (care se făcea și pe pistă, la scara avionului) să ne punem ultimii bagajele noastre. Am decolat, am ajuns la Zürich și la urcarea reprezentantului Swissair
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și acum venim noi să le stricăm rosturile... Oricum, după mai multe discuții, în cadrul cărora le-am strecurat și ideea ca autoritățile de la Geneva înclinau să accepte cererea României, mi-am făcut datoria cu misiunea neplăcută, au luat act, au protestat, dar în final milioanele de români au putut răsufla ușurați, având imprimat pe pașapoarte și mașini codul ROU (și datorita mie!). După intrarea României în NATO și programarea aderării la UE, cu aceste două atuuri puternice în mână, am reușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la Iași și, datorită talentului său, este angajat artist liric la Filarmonica din Iași, fiind unul din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
confortabile, Înainte ca «forță aerian)» s) amenințe s) v) sf)rame În buc)ți ori s) v) nimiceasc) din cer sau că revoluționarul s) readuc) atmosferă Însp)imânt)toare a Inchiziției sau autodafeul, sunt de comp)timit (și, oricât am protesta, disprețuiți), pentru c) nu au avut niciodat) ocazia s) fie «metafizici» ori s) fi simțit «tensiunea istoriei»”. Aceast) istorie este ca un film pe ecran lat sau o istorie-cineram), iar noi st)m În rândul Întâi, asistând la aceste mișc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
arabilor și nici o lupt) pentru autodeterminare. Harkabi scrie c), la Început - anii 1880-1890 -, „arabii palestinieni nu manifestau prea mult atașament fâț) de tar) și mulți dintre liderii lor au vândut ei Înșiși terenuri, chiar și atunci când din afar) s-a protestat Împotriva acestui lucru”. Am auzit, apropo, c) a existat o mișcare pentru autonomia palestinienilor Înaintea primului r)zboi mondial. Atât englezii, cât și evreii au propus În anii ’20 soluții care au fost respinse de liderii arabi extremiști. Au avut
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
fii În anul ’68 și bun și rău, cum să trăiești fără să te compromiți. Am resimțit spectacolul din perspectiva discursului tău extraordinar despre Jan Palach la conferința de presă de a doua zi. El Își dăduse foc pentru a protesta față de intrarea tancurilor rusești. Tu ai terminat intervenția ta spunând: „Avem nevoie de o cutie de chibrituri. Cine poate să ne-o dea?“. Era un apel cum de atunci n-am mai auzit niciodată Într-un teatru. Moment tulburător, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Buftea, unde fusesem cazat, sau reproșuri că factura Romtelecom era prea pipărată din pricina faxurilor internaționale prin care mențineam legătura cu actorii și restul colectivului când nu eram În țară. Nimeni din teatru nu a luat nici o poziție publică, nu a protestat față de meschinăriile dirijate abil pentru a diminua Încrederea de care mă bucuram. Această lipsă de răspundere pentru acțiune individuală și obiceiul destul de antipatic de a da mereu vina pe altul erau, din păcate, nu doar cazuri izolate În cadrul Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
e soarta; de parcă am fost blăstămați... Am răbdat și n-am crăpat. Până la urmă, tot am ridicat capul! Așa a fost vrerea Domnului. Poate m-a pedepsit pentru păcatele mele, se smerește Ștefan. Cum poate să vrea Domnul izbânda păgânului?! protestează el apoi. Și... și pentru ce să răbdăm?! Până când să răbdăm?! Și răbdarea are o margine! Împotriva acestei sorți m-am ridicat! Era nedreaptă! se înfierbântă el, dar, după ce face câțiva pași adâncit în sine, se domolește și prinde mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mă bucur și pentru ea. Dacă se unea Europa într-o mare "Cruciadă"... se frăsuie Luca Arbure. "Dacă", murmură Ștefan. Eu am strigat. Cât i-am rugat: "Veniți! Veniți!" "Vox clamantis in deserto". Păcat! S-a pierdut o mare ocazie, protestează Țamblac, bătând unde-l durea: Constantinopolul. Acu, vor înțelege... Dacă noi, mărunței cum suntem, "am putut", cu atât mai mult împreună, cu toții, uniți... Ne-am aflat noi mai firoscoși și-am ridicat steagul. Am știrbit iataganul turcesc. Am dovedit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în chișioare cade, ca mâța", asta-i o vorbă ce mult umblă prin popor. Maria încearcă să zâmbească: Să te audă Dumnezeu. Mă... mă mai roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine! Na, "feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar nu l-a bate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și ... și cum îți spuneam, Mangopul e un tărâm... Voichița ciupește o coardă cu vibrație acută. Pe tărâmul acela n-oi merge nicicând, principe... Cine-s eu? O biată fată, ostatica lui Vodă Ștefan în Cetatea Sucevei... Nu, Voichiță, nu! protestează Alexandru târându-se la picioarele ei. Ești fiica Radului Vodă, Domnul Țării Românești! Maria va cere Domnului pentru fratele ei să-ți dea slobozenia. Îmi voi lega inelul de al tău... Și ne vom încununa fericiți stăpânitori ai mării... Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
peste un neam sărac, aproape varvar! Tu, tu i-ai dat putința ca numelui său să-și alăture pe acela al marii principese nepoata împăraților Vizanțului! Puțin lucru-i acesta?! Maria, tulburată, se ridică: Alexandre! Eu nu... încearcă ea să protesteze, dar vorba i se frânge. Te rog să nu te amesteci! spune ea apoi cu alt ton, obosit, dar categoric, sever. Te rog Alexandre! Te rog!... Bine, bine! spune el împăciuitor. Abia aștept să nu mai trebuiască să ne milogim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frumosul de taica, desigur... Păcat de el, frumos, viteaz și... și vândut turcilor. Păcat! Împreună, am fi făcut lucruri mari la Dunăre! Împreună!"... Chiar așa ai spus! Și ce-ți mai clănțăneau dințișorii de frică... De ură, nu de frică, protestează Voichița. Eram furioasă-furioasă... Și Măria ta râdeai: "Nu-ți fie teamă, fătucă, n-am să te mănânc!" Așa ți-am spus? Apoi, te-ai înclinat înaintea maică-mi ce plângea înăbușit: "Doamnă... Nu vă temeți... Nu vă fac nici un rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la Sfântul Dumitru. Ce se mai aude cu principele Alexandru, acu, după ce a cucerit Mangopul? aruncă Ștefan o vorbă, așa, ca din întâmplare. Mi-a spus Maria că te cheamă la el, că vrea să se însoțească cu tine... Voichița protestează cu violență: Mă cheamă! Mă bate la cap! La Mangop n-oi merge nicicând!... Totuși, Alexandru e un tânăr frumos, viteaz, principe de Mangop, nu-i de colea! Nu-l iubesc! se oțărăște Voichița. I-am spus-o! Nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e liniște. Ciuma să trăiască! Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții "că-s turbat"... "Turbato?!" Nooo! protestează Don Batista, păturindu-și sculele. Vitoria! Coraggio!... Eroico! se înclină el și dă să-i sărute dreapta, dar Ștefan și-o retrage. Ce-s eu, față bisericească?! Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi.... Illustrissimi... Cască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
va dăinui și Moldova! întărește Ștefan. Dă-mi-o mie s-o apăr, Doamne! răcnește Șendrea eroic. Ești vrednic s-o aperi, hatmane! Te pomăzuiesc "Portar de Suceava"! S-o păstrezi întreagă! Întreagă!! Jur!! Și eu?! Mie ce-mi rămâne! protestează Mihail. Tu?! Partea ta nu e mică! Vei fi sarea bătăliei! "Harța!" Uliuuuu! chiuie Mihail. Ce-am să-i mai hărțuiesc! Ce-am să-i mai belesc! se grozăvește el. Pe cei viteji, căzuți sub iatagan vrăjmaș, nu-i putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]