37,224 matches
-
lirică, didactică sau narativă, unii scriitori și-au propus să consacre efortul lor inventării unei literaturi beletristice în proză. Se petrece un fenomen curios, de negăsit în literaturile europene, de exemplu, unde poezia și proza se dezvoltă paralel, și anume: proza apare, ca gen, printr-o reacție aproape naturală la poezia persană. La începutul secolului al XX-lea apar câteva romane (ați ghicit, istorice!), care, din cauza lipsei unei tradiții și lipsei de exercițiu epic, sunt stângaci construite, având o retorică pompoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
XX-lea apar câteva romane (ați ghicit, istorice!), care, din cauza lipsei unei tradiții și lipsei de exercițiu epic, sunt stângaci construite, având o retorică pompoasă, rebarbativă. Noutatea fundamentală în epica persană o vor aduce trei tineri aparținând noii școli de proză, instruiți în străinătate, care, în felul acesta, s-au putut desprinde mai ușor de trecutul anchilozant: Mohammad Ali Djamalzadeh (Yeki bud, yeki na-bud - A fost odată ca niciodată - povestiri, 1921), Hedjazi (Ziba - povestiri, 1930) și, mai cu seamă, Sadegh Hedayat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mare dificultate, în foileton, în ziarul Iran, apoi în volum, tot în 1941. Publicul cititor a fost șocat nu numai de noutatea estetică a romanului, ci și de limbajul criptic, ceea ce dă naștere la multe interpretări. Nu întâmplător, credem, capodopera prozei persane a stârnit interesul și entuziasmul părintelui suprarealismului, André Breton, după traducerea în franceză. Calitatea esențială a Bufniței oarbe e că nu seamănă cu nici o operă din literatura universală. Ea nu se poate înscrie în nici o tipologie sau serie epică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și un pleonasm agreabil! „Cred că teatrul ar trebui să Înceapă cu Ionesco și cu Beckett, și să se sfîrșească cu Eschil și Euripide” (Silviu Purcărete, iunie 2009, În publicația on-line Bit press). De ce?... Într un puseu ludic, combinînd două proze excep ționale, despărțite de un secol, Întreb și eu, ca intertex tualistul : „ De ce, nene Anghelache, fierbe copilul În mămăligă?”... S-a vorbit mult despre strigătul celebrelor trei surori cehoviene, „La Moscova!”. De la Începutul piesei, pînă-n 24 finalul ei, Olga, Mașa
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Înafară de dragostea lui pătimașă, declarată și atipică, pentru Olga Knipper ( care i-a devenit nevastă), nu se știe mai nimic despre iubirile lui efemere, ori de durată. Deși cehovologii au căutat cu obstinație modele reale ale eroinelor lui din proză și teatru, greu transpare, de vreo trei-patru ori, „documentul” din spatele ficțiunii! „Se spunea, În anturajul lui, că avusese legături cu o balerină și, de asemenea, cu o actriță franțuzoaică de la Teatrul Lentovski. Chiar el mărturisea că Îi plăcea să frec
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nevoiți să se apere de ea”. În fine, despre Salonul nr. 6, scriitorul a refuzat să comenteze presupunerile unora, care vedea În capodoperă fie o critică a doctrinei tolstoiene (de neîmpotrivire la rău), fie un pamflet Împotriva regimului - reprezentat În proză de Salonul nr.6. Părerea mea e că ambele interpretări Primul mesaj Îngrijorător, din partea cumplitei maladii de care avea să moară (boală de familie, se zice!), a apărut devreme, pe 7 decembrie 1884 - cînd dramaturgul avea numai 24 de ani
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
simulant, didascaliile comediei nearătîndu-ne contondențele evocate În monolog. În fine, aș mai avea o rezervă legată de imaginea nopții caragialiene :”una luminată vesel, zgomotoasă”(p.88) ;cred că mai există și o noapte terifiantă, născătoare de spaime și deliruri, În proză și teatru ; Miticii nu-s chiar atît de veseli, din moment ce nenea (Mitică) Anghelache face ce face, În Inspecțiune, iar la hanul lui MÎnjoală se petrec lucruri necurate... Dar cînd se vor pune criticii de acord, În Caragialia? Nevermore! - cum ar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ales, cu frica de a nu face cumva vreun zgomot care să atragă, în mod necioplit, atenția. Fusesem prezentat de către domnul Bogdan, în calitate de dramaturg, deși, sincer să fiu, nu publicasem până atunci nicio piesă de teatru, numai niște versuri și proză în niște reviste. După cafeluță, gazda mă conduse în atelierul de pictură unde avui ocazia să admir zeci de tablouri pe care dl. Bogdan le pregătea pentru o proximă expoziție. Interesant era că același domn pictor făcea și rame de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Gerard, oricum ai lua-o, ești un om slab. Începi de multe ori bine, un lucru, dar nu ești în stare să-l duci la bun sfârșit cu răbdarea necesară, cum ar fi de exemplu, discursurile tale narative. Să scrii proză, măi fârtate, înseamnă să ai un c...mare de tot și să stai la masă zeci de ore, așa cum îți recomanda bunăoară, prin 1975, poetul I.M. (Știu, pe de altă parte, că nimica nu este sigur pe lumea asta; că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare și c-o artă de o sumbră și antică măreție." Astăzi, asemenea "sfieli" aparțin de multișor trecutului, iar cuvintele absente din dicționar apar nestingherit în proză și în poezie, pătrunzînd sub forma citatelor și în critica literară. Căci ar fi curată ipocrizie să-i pretindem cronicarului unei cărți mai multă rezervă decît autorului ei, altfel spus o "trădare" a operei al cărei timbru și-a propus
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
cu precizie meșteșugul narațiunii - dar și al descrierii, al evocării și al portretului literar -, altfel spus stăpân pe arta, nu la îndemâna orișicui, a comunicării cu tâlc, cu miez și cu har, care vine din spațiul eposului popular trecut prin filtrul prozei noastre culte, cu tot rafinamentul de rigoare. Forma de jurnal a scrierii este suficient de generoasă, pentru a-i permite autorului realizarea unui complex epic remarcabil, înăuntrul căruia descoperim eseuri și medalioane, nuvele concentrate și povestiri în ramă. Planul prezentului
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
pentru literatură i-a fost atribuit și lui Norman Manea, care ilustrează cu exactitate aceeași categorie: un scriitor evreu din Europa Centrală, care transcrie în opera sa și experiența Holocaustului (sau a deportării în timpul nazismului), și experiența traumatizantă a comunismului. Proza lui Norman Manea, ca și a lui Kertész Imre, transpune cele două traume în egală măsură: nazismul și comunismul. Pe deasupra, nu este un scriitor de mare notorietate. Înaintea lui Kertész Imre sunt alți doi-trei scriitori maghiari mai mari și mai
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
Reymont care l-a învins nu era mai bun". E, din păcate, una din informațiile "folcloristice" despre șansele unui scriitor român la Premiul Nobel. Lui Reymont i s-a acordat acest premiu în 1924, când cariera internațională și traducerile din proza lui Rebreanu erau la un început modest. În 1924, Liviu Rebreanu nu avea cum să fie un candidat credibil la Premiul Nobel, pentru a-l concura pe Reymont. Paralela dintre cei doi este ulterioară obținerii de către Reymont a Premiului Nobel
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
veacul demultului păgân/ când putrezeam în carnea strămoșilor din mine,/ și din duhori și drojdii și sângiuri uterine/ mă îmbiam luminii să-i poposesc la sân" (citat după Lucian Vasile Bâgiu, p. 97). În al doilea capitol tematic - cel despre proză -, Bâgiu realizează, din perspectivă naratologică, o analiză strânsă asupra ineditului roman Străinii din Kipukua (1979). Aici punctează precis: "Romanul Străinii din Kipukua este o alegorie a morții și a învierii individului, dar sem-ni-ficația pe care o conferă Valeriu Anania acestei
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
sub un unghi polemic și într-o expresie caustică. Malițiile lui se distribuie generos scriitorilor lăudați excesiv și celor care o fac, cronicarii cuprinși de evlavie și dedați la genuflexiuni, colaborând prea mult cu un autor. Parcurgând Patru decenii de proză literară românească, un volum solid la propriu și la figurat, vom descoperi o veritabilă strategie a delimitării, prin care criticul de la "Tomis" își concepea metacritica. Un singur comentator este citat în contexte mereu pozitive: colegul de Cerc Literar sibian I.
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
și un lexic aproape neverosimil. E o mare discrepanță între mobilitatea gândirii autorului, laolaltă cu predispoziția lui pentru calambur, și fraza în sine, greoaie, anulându-și efectele pe măsură ce le obține. În prima pagină a comentariului intitulat... Observații stilistice pe marginea prozei lui Fănuș Neagu, criticul ne lovește timpanul: "faptul că chiar". În proza aceluiași Fănuș Neagu - aflăm mai încolo - "reflecției nu i se prea dă nas să se obrăznicească". O frază despre Liliecii sorescieni atinge, în neîndemânarea ei, culmea: "La Lilieci
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
autorului, laolaltă cu predispoziția lui pentru calambur, și fraza în sine, greoaie, anulându-și efectele pe măsură ce le obține. În prima pagină a comentariului intitulat... Observații stilistice pe marginea prozei lui Fănuș Neagu, criticul ne lovește timpanul: "faptul că chiar". În proza aceluiași Fănuș Neagu - aflăm mai încolo - "reflecției nu i se prea dă nas să se obrăznicească". O frază despre Liliecii sorescieni atinge, în neîndemânarea ei, culmea: "La Lilieci e o carte tânără, echivalentul răzbirii la niște izvoare mult căutate, al
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
nu ar trebui să-l lase indiferent nici pe maturul rafinat, nici pe seducător, nici pe macho, nici pe adolescentul timid și speriat. Ruxandra Cesereanu este una dintre cele mai prolifice autoare apărute după 1990. O mulțime de volume de proză (romane, dar și proză scurtă), poezie, eseu (de la problematica foarte complexă a gulagului românesc până la destructurarea revoluției din decembrie 1989), reportaje sociale, studii de mentalitate (realizate cu sprijinul studenților săi), te fac mereu să te întrebi cu neliniște ce nouă
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
-l lase indiferent nici pe maturul rafinat, nici pe seducător, nici pe macho, nici pe adolescentul timid și speriat. Ruxandra Cesereanu este una dintre cele mai prolifice autoare apărute după 1990. O mulțime de volume de proză (romane, dar și proză scurtă), poezie, eseu (de la problematica foarte complexă a gulagului românesc până la destructurarea revoluției din decembrie 1989), reportaje sociale, studii de mentalitate (realizate cu sprijinul studenților săi), te fac mereu să te întrebi cu neliniște ce nouă surpriză va aduce viitoarea
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
este o continuare a acelei cărți, logic este să plasăm și această carte în teritoriul acestei specii a genului epic. Chiar dacă toată construcția este cam dezarticulată pentru ceea ce îndeobște numim roman, iar textele componente pot intra, fără probleme în categoriile proză scurtă, eseu (uneori) și chiar (puțin forțat) poeme în proză sau culegere de aforisme -capitolul final, Bărbați de noapte, de niciodată și de totdeauna - manual de (ne)folosință. Una peste alta, Nașterea dorințelor lichide este o carte despre bărbați, văzuți
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
și această carte în teritoriul acestei specii a genului epic. Chiar dacă toată construcția este cam dezarticulată pentru ceea ce îndeobște numim roman, iar textele componente pot intra, fără probleme în categoriile proză scurtă, eseu (uneori) și chiar (puțin forțat) poeme în proză sau culegere de aforisme -capitolul final, Bărbați de noapte, de niciodată și de totdeauna - manual de (ne)folosință. Una peste alta, Nașterea dorințelor lichide este o carte despre bărbați, văzuți din perspectiva unei femei, oarecum după modelul anchetelor revistei "Actuel
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
începutul acestui articol. Scriind despre bărbați din perspectiva unei femei cu o personalitate foarte bine definită, autoarea analizează cerebral diferitele tipuri de dragoste, de la cea epistolară, în absență, la fantasemele erotice și la incest. Textele se află la granița dintre proză și eseu (uneori și poezie, ca în Măgărița și alte coarne de melc, textul despre incest). Chiar dacă aspectul este de proză, în textura frazei există multă intertextualitate, iar ideile Ruxandrei Cesereanu trimit implicit la opere literare mai vechi sau mai
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
de dragoste, de la cea epistolară, în absență, la fantasemele erotice și la incest. Textele se află la granița dintre proză și eseu (uneori și poezie, ca în Măgărița și alte coarne de melc, textul despre incest). Chiar dacă aspectul este de proză, în textura frazei există multă intertextualitate, iar ideile Ruxandrei Cesereanu trimit implicit la opere literare mai vechi sau mai noi, mai mult sau mai puțin celebre. Ceea ce face autoarea este un text (s-ar putea vorbi chiar de un metatext
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
iar ideile Ruxandrei Cesereanu trimit implicit la opere literare mai vechi sau mai noi, mai mult sau mai puțin celebre. Ceea ce face autoarea este un text (s-ar putea vorbi chiar de un metatext) fapt ce amintește, mutatis mutandis de proza optzecistă. Că produsul este un simplu text o spune explicit scriitoarea la sfârșitul prozei Măgărița și alte coarne de melc, de departe cea mai riscantă a volumului din perspectiva interpretării ei ca o pledoarie a autoarei pentru incest. Explicația finală
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]