4,832 matches
-
al XIX-lea practică păstoritul seminomad. Politică nașterii unui singur copil pe familie, autoimpusa în Șerbia anilor 1880 pentru a evita fărâmițarea proprietăților funciare a produs o permanentă rămânere în urmă în termeni de populație. Populația este formată majoritar din sârbi cu o mică minoritate de români oficial denumiți "vlahi". Zona este subdezvoltata, cu infrastructura puțină și distanțe mari între așezări. Regiunea este supusă unui fenomen continuu de depopulare: de la recensământul din 1991 până la cel din 2002, comunele Bor și Majdanpek
Carpații Sârbești () [Corola-website/Science/328725_a_330054]
-
(n. c. 1416 - d. 14 septembrie 1487), cunoscută și că "Sultană Marija", "Mara Hatun", "Despina Hatun" sau "Amerissa", a fost fiica regelui sârb Đurađ (George) Branković și a Eirenei Kantakouzene. Ea a intrat în haremul sultanului Murad al II-lea al Imperiului Otoman. Coasta situată între Salonic și peninsula Kassandra a fost numită "„Kalamarija”" după ea -- "„Maria cea Bună”." Mara și rudele ei
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]
-
dar i s-a oferit și un domeniu propriu la „Ježevo”. Nicol identifica Ježevo cu așezarea modernă Dafni de la Muntele Athos. Atunci cand Mahomed a devenit sultan, ea i-a oferit adesea sfaturi. Curtea ei de la Ježevo era formată din nobili sârbi exilați. Potrivit lui Nicol, Marei i s-a alăturat la „Ježevo” sora ei „Cantacuzina” în 1469. Cele două doamne au acționat că intermediari între Mahomed și Republică Venețiana în timpul celui de-al doilea război otomano-venețian (1463-1479). În 1471, Branković a însoțit
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]
-
fost și fratele său Mihailo Anđelović. El ar putea fi fost înrudit și cu nobilii Alessio și Peter Spâni prin Alexios al III-lea Angelos, care a fost probabil strămoșul lor. Deși sursele contemporane bizantine și Ibn Kemal îl considera sârb, unele surse otomane de mai tarziu îl considera croat. El s-a născut în 1420, în satul Novo Brdo din Despotatul Șerbiei al Imperiului Otoman (azi în Kosovo). El a fost răpit în 1427, în timpul unei invazii otomane în Șerbia
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
fost ridicat la poziția de Mare Vizir că o recompensă, succedându-i lui Zăgan Pasă. De-a lungul carierei sale el a condus armate său l-a însoțit pe Mahomed al II-lea în propriile sale campanii. În 1458, despotul sârb Lazăr Branković a murit. Mihailo, fratele lui Mahmud, a devenit membru al unui consiliu de regenta, dar a fost detronat în curând de facțiunea anti-otomană și pro-maghiară de la curtea sârbă. Ca reacție, Mahmud a atacat și confiscat Cetatea Smederevo și
Mahmud Pașa () [Corola-website/Science/328767_a_330096]
-
să se plimbe prin oraș până când urmau să sosească locomotivele noi. Tânărul Darie se desparte de grup și rătăcește prin localitatea distrusă de război, pe ale cărei străzi se aflau oameni spânzurați. El cumpără o pereche de ghete de la un sârb și este salvat de la moarte de o sârboaică văduvă, care-i dă de mâncare și îi spală hainele. Apropiindu-se de linia frontului, trenul trece peste o mină aflată pe calea ferată și deraiază în urma exploziei provocate de partizanii sârbi
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
(n. 7 mai 1947, în Buftea, Județul Ilfov, România) este poet și publicist. Este fiul Anișoarei (născută Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. 1954-1961 Absolvent al școlii primare din Giulești Sârbi, cartier aflat la marginea Bucureștiului, raion Gheorghe Gheorghiu Dej București. Primele încercări literare se adresează revistelor „Cravata roșie”, „Luminița” și încercările lui de a-și publica versurile. 1961-1965 Liceul Doamna Stanca din București. 1965-1973 Absolvent al Institutului de Construcții București
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
crucea de la capul mormântului, sculptata în aceeași marmură vișinie, se află următoarele versuri în limbile română și sârbă: „Oasele eroului azi pământul învelește/ Dar gloria vie zboară peste câmpul departe/ Astăzi turnul neobosit la urmași le povestește/ Ce poate suferi sârbul pentru sacra libertate”. Pe lespedea mormântului se află sculptata stema Șerbiei vechi. are forma de cruce, fiind ridicată pe o solidă fundație de piatră. Zidurile sunt din cărămidă cu o grosime de 1,10 m. Lungimea este de 29 m
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
martie 1667 de împărțire a moștenirii socrului său este menționat între moștenitori "„...Ion Racoviță ginerele Tomei Vornicul cu giupâneasa dumisali Nastasia...”". Averea moștenită era una semnificativă "„În partea dumisali lui Ion Răcoviță Păharnicul și giupânesii dumisali Nastasiei s-au venit Sîrbii, sat întreg cu eleșteu și mori la Dorohoiu și Bălteni, sat întreg la Vasluiu, și Clocușna, sat întreg la Hotin, și Hulubeștii, sat întreg la Tecuciu, și Păuceștii, sat întreg la Iași ...”" și încă alte 15-20 de sate, vii și
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
nască domnule Președinte? Care spital este sigur? De unde a aparut acest virus? Cum se răspândește? Dacă se va îmbolnăvi copilul meu eu ce mă fac? Ce fel de virus este? Cine l-a produs? Ni l-au plasat maghiarii? Rușii? Sârbii? Bulgarii? Este un atac asupra țării noastre? Știți că virusul poate fi o armă? Știu că dumneavoastră nu aveți copii, dar ați putea fi interesat de noi, cei care ne întemeiem o familie, facem copii, si contribuim la viitorul acestei
Paul Hitter, mesaj pentru Klaus Iohannis: „Vă voi lăsa cadavrul copilului meu pe treptele palatulu" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101374_a_102666]
-
(n. 12 iulie 1983, în Vrbas) este un handbalist sârb care joacă pentru HC Dobrogea Sud Constantă pe postul de extremă stânga. În trecut, el a fost component al echipei naționale a Șerbiei. a debutat la echipa din orașul natal, RK Vrbas, apoi a jucat la Vojvodina Univerexport Novi Sad
Predrag Vujadinović () [Corola-website/Science/331409_a_332738]
-
pentru turiști. Denumirea stâncii vine de la cuvântul „Babacai”, din limba turcă, însemnând „Stânca Tatălui”. Pe insulă există o colonie de cai sălbatici, aproximativ 100 la număr, care trăiesc total lipsiți de legătură cu oamenii, în libertate deplină. Caii aparțineau cândva sârbilor care trăiau la Moldova Veche. În anul 1910, un procent de 90 la sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populație românească, doar circa 15 la sută dintre locuitori
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
cai sălbatici, aproximativ 100 la număr, care trăiesc total lipsiți de legătură cu oamenii, în libertate deplină. Caii aparțineau cândva sârbilor care trăiau la Moldova Veche. În anul 1910, un procent de 90 la sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populație românească, doar circa 15 la sută dintre locuitori fiind sârbi. În anii ’70, sârbii din Moldova Veche creșteau cai pe insula Ostrov. Aveau un bac cu care duceau
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
trăiau la Moldova Veche. În anul 1910, un procent de 90 la sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populație românească, doar circa 15 la sută dintre locuitori fiind sârbi. În anii ’70, sârbii din Moldova Veche creșteau cai pe insula Ostrov. Aveau un bac cu care duceau animalele pe insulă. După 1989 a dispărut bacul, iar caii care au rămas acolo au început să se înmulțească natural și au
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
În anul 1910, un procent de 90 la sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populație românească, doar circa 15 la sută dintre locuitori fiind sârbi. În anii ’70, sârbii din Moldova Veche creșteau cai pe insula Ostrov. Aveau un bac cu care duceau animalele pe insulă. După 1989 a dispărut bacul, iar caii care au rămas acolo au început să se înmulțească natural și au rămas cai sălbatici. În
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
natural și au rămas cai sălbatici. În partea dreaptă, pe malul sârbesc, se află, construită pe stânci, cetatea Golubac. Prima mențiune documentară a cetății datează din 1335, când era cetate militară maghiară. Apoi, timp îndelungat, cetatea este controlată de regele sârb Dragutin, până la bătălia de la Kososvo când trece sub stăpânire turcească. În final, în secolul al XIX-lea, ea a revenit din nou Serbiei. Cetatea are 9 turnuri cu o înălțime de 25 de metri. Cetatea Golubac este considerată a fi
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
parte din Hatzfeld district în cadrul județului. În 1910, sătul a avut o majoritate etnic nemțeasca . În 1918, era parte a Banatului, Bačka și Baranja, sătul a fost în primul rând parte a Regatului Șerbiei și apoi o parte din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (mai tarziu redenumit Iugoslavia). Din 1918 până în 1922 Molin a făcut parte din județul Veliki Bečkerek și din 1922-1929 parte din regiunea Belgrad. Din 1929 până în 1941 parte a Dunării Banovina. Cand puterea Axa ocupă Iugoslaviei (1941-1944
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
de acțiune româno-american din 1999, regizat de Gustavo Graef-Marino. El a fost produs de Tapestry Films în colaborare cu Trimark Pictures. Avându-i în rolurile principale pe Peter Weller, Daryl Hannah și Tom Berenger, filmul relatează asaltul unui comando terorist sârb asupra ambasadei americane din România pentru a obține eliberarea unui colonel învinuit de crime împotriva umanității în Războiul din fosta Iugoslavie. Filmările au fost efectuate în majoritate în România, dar și în Italia, Bosnia-Herțegovina, Croația și Muntenegru. În film joacă
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
Peter Weller) să dezamorseze o bombă atomică, plasată în clădirea Ambasadei SUA de la București încă din perioada Războiului Rece. El își întâlnește acolo o fostă prietenă, Erica Long (Daryl Hannah), care trebuie să-l ajute. Chiar în acea zi, teroristul sârb Goran Mladinov (Adrian Pintea) organizează o amplă acțiune militară împotriva Ambasadei SUA din România, ucigând mai mulți funcționari americani și luând 37 de ostatici printre care Erica. El ocupă întreaga clădire și amenință cu uciderea câte unui ostatic după fiecare
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
Mircea Bodolan) cu ajutorul unei bombe. Temându-se de posibilitatea ca teroriștii să afle de existența bombei nucleare în clădirea ambasadei, consiliul militar de la Washington decide eliberarea colonelului Vojnovic și trimiterea lui la București pentru a-i scoate astfel pe paramilitarii sârbi din clădire. Din păcate, un gardian croat de la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie îl ucide pe Vojnovic, iar americanii găsesc o sosie în persoana unui bucătar italian pe nume Borghelli. Între timp, în clădirea ambasadei, Steve Mitchell și sergentul
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
Đulovac este o comună în cantonul Bjelovar-Bilogora, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Đulovac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și cehi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Đulovac, Bjelovar-Bilogora () [Corola-website/Science/330504_a_331833]
-
Darda este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Darda avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), romi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), persoane fără religie și atei (%), null (%) și protestanți (%). Pentru % din locuitori nu este
Comuna Darda, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330524_a_331853]
-
Petlovac este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Petlovac avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de maghiari (%), sârbi (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), null (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența
Comuna Petlovac, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330526_a_331855]
-
Funtana este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Funtana avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), bosniaci (%), sârbi (%), italieni (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%), ortodocși (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori
Comuna Funtana, Istria () [Corola-website/Science/330507_a_331836]
-
Krnjak () este o comună în cantonul Karlovac, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Krnjak avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau sârbi, cu o minoritate de croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau ortodocși, existând și minorități de catolici (%), persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu
Comuna Krnjak, Karlovac () [Corola-website/Science/330515_a_331844]