6,982 matches
-
că oamenii sfinți precum aceștia (care au renunțat la tot pentru a-l urma pe Cristos) erau în deplină cunoștință de cauză că posesiunile Bisericii sînt pur și simplu alcătuite din donațiile credincioșilor, pentru iertarea de păcate, și din averea săracilor. Ei nu au întrebuințat niciodată această avere spre propriul lor beneficiu deși le aparținea, ci au acceptat-o ca să o distribuie săracilor. Ceea ce are Biserica are în comun cu toți aceia care nu au nimic și nu trebuie să dea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că posesiunile Bisericii sînt pur și simplu alcătuite din donațiile credincioșilor, pentru iertarea de păcate, și din averea săracilor. Ei nu au întrebuințat niciodată această avere spre propriul lor beneficiu deși le aparținea, ci au acceptat-o ca să o distribuie săracilor. Ceea ce are Biserica are în comun cu toți aceia care nu au nimic și nu trebuie să dea nimic celor ce au deja suficient; pentru că a da celor ce au deja ar fi ca și cum ai arunca bunurile"302. Clericii, care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca și Clerul inferior. Această regulă era atît de adînc înrădăcinată în inima oamenilor încît se considera că nu este potrivit pentru un preot să trăiască din averea Bisericii dacă are propria sa avere; fiindcă nu făcea parte dintre cei săraci, nu avea dreptul să se întrețină din averea Bisericii și nici să ia de la nevoiași ce era al lor. Acest lucru era drept și întărit de Iulian: "Acei care au propriii lor bani și care doresc să se înfrupte din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de la nevoiași ce era al lor. Acest lucru era drept și întărit de Iulian: "Acei care au propriii lor bani și care doresc să se înfrupte din ce se împărțește, păcătuiesc grav atunci cînd acceptă să primească ce le aparține săracilor. Sfîntul Spirit, cu siguranță, vorbește despre clerici atunci cînd spune: "Mănîncă păcatele poporului meu". Or, cum sînt oameni care nu au nimic, ei nu primesc păcate, ci hrana de care au nevoie; bogații nu primesc hrană, căci au deja, ci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
viața viitoare, după cum a promis Domnul. Cît despre cei ce au și deși nu cer nimic beneficiază de pe urma Bisericii fără a avea o adevărată nevoie, nu sînt în măsură să spun cît de mare păcat comit, lipsindu-i pe cei săraci de hrana cuvenită. Oamenii de acest fel ar trebui să ajute Biserica prin averea lor, nu să o împovăreze cu risipa pe care o fac, ca și cum ar avea dreptul să trăiască în comunitate cînd ei nici nu au intenția să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Oamenii de acest fel ar trebui să ajute Biserica prin averea lor, nu să o împovăreze cu risipa pe care o fac, ca și cum ar avea dreptul să trăiască în comunitate cînd ei nici nu au intenția să-i hrănească pe săraci, să-i primească pe oaspeți sau să-și folosească banii pentru nevoile zilnice"305. 152. Abuzurile comise împotriva acestui principiu generos înainte de Evul Mediu nu puteau să fie decît parțiale, căci erau făcute din cauza firii omenești, dar nu lezau demnitatea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Cler, în funcție de munca și meritele acestora; un stimul omenesc pentru înde-plinirea sfintelor îndatoriri a fost pierdut și, astfel, s-au despărțit de Episcop, devenind independenți 306 de acesta; pe de altă parte, exemplul luminos al întreținerii publice și clericale a săracilor prin intermediul Bisericii a încetat, și prin acea hrană trecătoare stricată s-a stricat și hrana spirituală; Biserica se ocupa în mod special de acea masă de nevoiași care considera că îi aparține și cu care ținea permanent legătura, și simplul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
parțiale; Biserica și-a dat seama de acest lucru și a dorit ca bunurilor bisericești să li se stabilească între-buințări precise, după străvechea repartizare a lor: o parte pentru Episcop, o altă parte pentru Clerul inferior, o a treia parte săracilor, iar a patra parte pentru zidirea de Biserici și întreținerea cultului. Conciliile de la Agde din 506 și din Orléans din 511 stipulau această repartizare, referindu-se la dispozițiile ecleziastice mai vechi. Grigore cel Mare amin-tește acest lucru în multe scrisori
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Bisericii prin instrumentele reglementate, după care i-a părut rău și l-a rugat pe bunul Episcop să i-o dea înapoi fiului său; și Episcopul i-a restituit-o, refuzînd suma de bani pe care i-o trimisese pentru săraci, nu fără a-l avertiza că a procedat greșit, după cum povestește mai departe că Augustin și-a dat seama că în rîndurile Clerului inferior erau unii care îl invidiau, căci în mîinile lui stătea administrarea bunurilor Bisericii 313; el a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe scurt la cel de-al șaptelea principiu care este: "Bunurile Bisericii trebuie administrate de ea cu toată vigilența și grija". Biserica a insistat întotdeauna asupra acestui lucru în privința celor cărora le încredința administrarea; posesiunile sale aparțin lui Dumnezeu și săracilor și orice pierdere din cauza neglijenței sau inerției din partea administratorilor ar fi un sacrilegiu. Încălcarea acestui principiu a încurajat guvernele să preia administrația Bisericilor și să perpetueze restricțiile impuse acesteia și bunurilor sale temporare. 164. Este adevărat că Biserica, persecutată și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
În al treilea rînd, învață că din raționamente atît de înalte ce nutresc o încredere nețărmurită în Tatăl care este în Ceruri, nu trebuie să se teamă să renunțe la cele omenești, să-și vîndă averea și s-o împartă săracilor, pe scurt, să practice adevărata sărăcie, pentru ca să se îngrijească întru totul de cele dumnezeiești, pentru a se dedica cu totul lui Dumnezeu, pentru a căuta Împărăția Sa și dreptatea, pentru a izgoni din inima sa toate atașamentele pămîntești, într-un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de asemenea, această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la dispoziția săracilor. Cîți captivi are Biserica pretutindeni, cîte alimente a distribuit nevoiașilor și cît ajutor a dat refugiaților". 2. Epp. Lib. 1, ep. XVII. 289 Etenim e aetate, spune Berardi, vorbind despre acest pasaj, quotiescumque negotium ecclesiasticum peragendum erat, Episcopus Cleri consilium
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
XI, ep. LI. 307 L. I, ep. LXIV; L. II, ep. V; L. III, ep. XI; L. IV, ep. XXVI; L:VII, ep. VIII; L. XI, ep. LI. În Spania exista o împărțire în trei a bunurilor temporare: o parte săracilor, o parte Episcopatului și o parte Clerului inferior. 308 Este probabil ca nu întotdeauna repartizarea în patru să fi însemnat părți egale, ci măsura fiecărei părți varia, după nevoi. Ceea ce observă Carlo Sebastiano Berardi, care în opera sa asupra Decretului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
părere că reforma socială este o problemă de rațiune și persuasiune și că rațiunea va spune care este ordinea socială cea mai bună iar odată stabilit acest lucru, este necesar ca lumea să fie lămurită (atât cei bogați cât și săracii), astfel ei vor contribui la instaurarea noii ordini sociale. În viziunea acestora "cooperatismul este raționalist și voluntarist... El creează instituții economice care, având să trăiască în mediul actual, nu înțeleg să se izoleze de el, ci dimpotrivă își adaptează metodele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și super. Julie a spus odată că ar vrea să nu fi fost nici un lucru grețos pe lume. I-am răspuns că, fără lucrurile grețoase, nu ar exista nici lucruri super. Trebuie să ai un termen de comparație. De parcă fără săraci nu ar exista bogați, îmi replică ea, iar eu i-am răspuns: ei bine, dar dacă ai fi fericită tot timpul, cum ai ști că ești fericită? Ea mi-a replicat: pentru că tot timpul aș fi fericită. Nu, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nevoie de divorț, de vreme ce nu fusesem în stare să mă mărit. Apoi continuă: —Donald e formidabil. A aranjat în orașul ăsta o grămadă de divorțuri formidabile și-o grămadă de legături formidabile. Se ocupa de divorțul meu și de divorțul săracului de Henry în același timp. Și-a dat seama că suntem un cuplu perfect, ne-a prezentat și uită-te la mine acum! Am casele cele mai minunate! Donald Shenfeld știe cine-i pe piață, cine nu mai e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Hollinger, sculat din somn de flăcările care țîșneau din catargele patului, incapabil să-și avertizeze soția, aflată În dormitorul ei alăturat, și forțat să se refugieze În jacuzzi cînd o minge de foc țîșnise prin orificiile aparatului de aer condiționat. — Săracul! am spus. Să moară de unul singur Într-un jacuzzi. E un semn În asta... — Tot ce se poate. (Cabrera Își umezi mîinile În apa de pe jos.) De fapt, nu era singur. — Serios? Deci doamna Hollinger era cu el? (Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
compulsiv cămașa de noapte aruncată de Laurie. CÎnd platforma ajunse În dreptul mallului, m-am așteptat să-l văd pe Sanger sărind pe ea. Numai Crawford, cu fața spre soare, dansînd prin ploaia de petale, habar n-avea de prezența psihiatrului. — Săracul om... Detest chestia asta, spuse Paula, Întorcîndu-se cu spatele la geam și dînd ocol mesei mele de lucru. Eu plec... Vii mîine la judecătorie? — Sigur. Dar ne vedem diseară la petrecere. — Petrecere? (Părea surprinsă.) Unde, la vila ta? — Începe la nouă. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
atâta timp tot zicem că vom face și vom drege, nu, și nu facem și nu dregem nimic. Vreau să vă zic că eu n-am fost niciodată pe stadion, pentru că, închipuiți-vă, Codrin al meu detestă fotbalul, iar Codrin, săracul, n-a avut niciodată cu cine să împărtășească bucuria de a asculta muzică de operă! Clara îngheță pe dinăuntru, dar continuă să zâmbească. — Adevărul e că nici eu nu mă omor după muzica de ope ră... și, în general, după
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
venit acolo la pârleaz, să tragă un tutun, în fundul grădinii lui Nicanor. Suflând un nour prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-am scos grămadă, la marginea bostănăriei. Se văd și de aici, după miezul lor roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
groază l-am urmărit, privindu-l neputincioși pe Cărare, cel căruia i se spunea "francul și pasul", fiind scump la mers, cum se ducea, înaintând vijelios, zbătându-se între buștenii întunecați, tot mai departe și mai departe Și așa răcnea săracul, de să te ferească Bunul Dumnezeu! și așa se ducea pe apa neagră ca Moartea și noi cu nimic nu mai puteam să-i sărim în ajutor Dus a fost pentru vecie, Dumnezeu să-i ierte păcatele! am mai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-și pună inima în palmă dinaintea mea, dar mai prevestindu-i eu, că dinafara galeriilor minei, românașii noștri dau luptă mare cu năvala Apei și că au să izbândească a ne scoate de la greu, s-a mai liniștit și el, săracul harap, bizuindu-se, oarecum, a se mărturisi, cu glas șoptit Zicând: cum estem obicei la dreptcredincioșii lui Mahomet, că slănină nu mâncam, Ali auzit, tot așa, că marinari, care pierdut la ei corabie și rămas ei una barca mic, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și avizi să se regaleze, la fața locului, în Europa, prin festinuri cu veritabilă carne albă. Atunci, auzi gemetele alea lugubre, dintr-o încăpere cu sobă rece de teracotă, unde, într-un pat cu așternuturi uzate, ca de spital al săracilor, găsi un bolnav cu forme scheletice și cu slabe peceți de stele, bătătorite pe umerii descărnați, vădind un ficat bolnav la extrem, expunând o piele de o paloare aurie, ca un dreptunghi de epolet ofițeresc și atât de aprinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îi ceruse Vladimir, în apropierea marelui hotel Athenée Palace... Hăt mai târziu, același, șoferul ce se hrentuise prin nămeți cu mașina, a fost primul care avea să-l găsească, la întoarcere, pe sub cețurile nopții, în camera lui de spital al săracilor de la Sans Souci, pe muribundul ce fusese supus tratamentului forte de către Vladimir. Cu ochi holbați și fără lumânare lângă el, acoperit cu un colț de învelitoare peste picioarele descărnate, fostul coleg de serviciu, actualul răposat, insul asistat de generozitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
industriile Europei mai competitive pe piața mondială și vor crea forță de muncă mai competentă; provocarea integrării se adresează nu doar Estului, ci și Vestului. O dată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, crearea unei punți care să desființeze prăpastia între bogați și săraci a devenit principalul obiectiv al politicii U.E. Extinderea spre Est reclama reforme serioase, vizând, în special, revizuirea mecanismelor de redistribuire a veniturilor. Schema de redistribuire a veniturilor U.E. se sprijină pe doi piloni de bază: politică agricolă comună (P.A.C.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]