5,379 matches
-
să-l apere în orice condiții. După unirea cu biserică Romei, care a păstrat valorile creștine în Aruncuta aproape 250 ani, în locul acestora, începind cu anul 1948, apar tot mai frecvent ideile comuniste care vor produce mari schimbări în mentalitatea sătenilor. Viața spirituală din Aruncuta, sec. XVIII Incepind cu anul 1688, Imperiul habsburgic, în urma eliberării teritoriilor de sub dominația turcească, a vehiculat ideea de unire cu Biserică Romei, inclusiv în satele din Transilvania. Până în anul 1700, românii din Aruncuta, ca de altfel
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
episcopul Serafim și își lua singhelie de la Dionisie Novacovici pentru parohia Sucutard . Cu privire la preotul Gabor (Gabriel Pap) din Aruncuta,acesta figurează în 1761, 1765 și 1767 că preot în Apahida, fiind blagoslovit de P.P. Aaron. Referitor la apartenența religioasă a sătenilor în sec. al-XVIII-lea, documentele vremii scot în evidență politică de stat și ecleziastica a Imperiului habsburgic privind unirea cu Biserică Romei, purtată în continuare și în satele din Transilvania, astfel : În legătură cu preoții din Aruncuta , în anul 1733 este menționat preotul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
continuă pînă în 1767 chiar dacă în 1763 însuși episcopul Petru Pavel Aaron (1709-1764), episcop al Bisericii Unite cu Romă între anii 1752-1764 și fost secretar personal al episcopului Inocențiu Micu-Klein, a vizitat satul Aruncuta cu scopul vădit de a convinge sătenii de avantajele schimbării. Să nu uităm că acesta deja înființase în 1754, la Blaj, primul seminar și liceu românesc din Transilvania. Recensământul confesional ulterior din Aruncuta, conform Conscripției din 1765 și 1767, scoate în evidență că vizita celebrului episcop greco-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
unei școli românești în Aruncuta datează din anul 1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Păscu Ioan și preotul Alexandru Iuri, învățătorul fiind susținut de rudele din sat. De altfel Alexandru Iuri a fost refuzat că preot de către săteni încă de la numirea acestuia ,stârnind mânia episcopului greco-catolic Ioan Bob, care le-a reproșat acestora lipsa spiritului creștinesc, prin respingerea unui preot învățat, la doar câte-va zile după sărbătorirea Nașterii Mântuitorului și inobediența ,adică lipsa de supunere a enoriașilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
-va zile după sărbătorirea Nașterii Mântuitorului și inobediența ,adică lipsa de supunere a enoriașilor față de biserică . În 21 iunie 1864 prin semnătura lui Bojan Scridon, jude și supr. curator { 1811 - 1907 }, a lui Iosif Gherman, parohul locului, respectiv a trei săteni și opt curatori, care -în numele comunei Aruncuta - cer protopopului să desemeneze că învățător pe George Român din Aruncuta, cerere aprobată și comunicată sătenilor în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Scridon, jude și supr. curator { 1811 - 1907 }, a lui Iosif Gherman, parohul locului, respectiv a trei săteni și opt curatori, care -în numele comunei Aruncuta - cer protopopului să desemeneze că învățător pe George Român din Aruncuta, cerere aprobată și comunicată sătenilor în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul, respectiv "până la 30 băieți". În perioada următoare, pe baza datelor din arhiva Parohiei, preotul Grigore Cristurean prezintă evoluția elevilor și numele dascălilor la Scoala
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706 - 1710, la o adâncime de circa 40 cm. de la sol { " la al doilea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la proprietatea privată. După 1962, cînd se încheie procesul de colectivizare, procentele se inversează, respectiv membrii cooperatori primesc 10 - 20 % din producția realizată, iar statul peste 70 % din producția realizată. Este perioada în care ,datorită slabei cointeresări materiale, începe migrația sătenilor la muncă industrială din orașe, inițial în construcții { la celebrele TLCL -uri, îmbarcați în camioane cu prelata și băncuțe improvizate }, apoi și în industrie . Despre eficientă muncii în colectiv se cunosc puține date reale, statisticile vremii raportînd producții fictive cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a rupt " de Suatu, numindu-și o conducere provizorie . Această, cu ajutorul SMA -ul din localitate, a continuat lucrările și în campania de primăvară a anului 1990, însă nu au reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1990, însă nu au reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă Agricolă pe două Carnete de Cecuri. Banii depuși, în suma
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la Bancă Agricolă pe două Carnete de Cecuri. Banii depuși, în suma de 60.000 lei { echivalentul a doua tractoare în anul 1990 } au fost restituiți în numerar președintelui de colectiv { însoțit de casier } în 1994, pentru a fi repartizați sătenilor drept profit din lichidare. Urmare a inflației galopante între perioadă depunerii și cea a ridicării numerarului, valoarea acestora era nesemnificativă astfel că aceștia au decis să fie folosiți pentru aducerea gazului în sat, lucrare nefinalizata. Grajdurile din patrimoniul CAP -ului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
era nesemnificativă astfel că aceștia au decis să fie folosiți pentru aducerea gazului în sat, lucrare nefinalizata. Grajdurile din patrimoniul CAP -ului au fost vindute la licitație unor persoane din afara satului, dar care nu au avut banii necesari, astfel că sătenii " { 49 familii de colhoznici și 23 tractoriști } au rupt tirgul " și, în cotombrie 1991 au trecut la demolarea completă a grajdurilor, operație care a durat 3 zile { fiecare colhoznic a primit cîte - vă țigle, un gemuleț mic - așa cum sunt la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă, se impun soluții organizatorice și noi măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea activităților agricole. După 1990, urmare a inflației galopante, valoarea puținelor economii ale sătenilor s-au dus " pe apă sâmbetei ". Banii adunați cu greu se evaporau la lucrările agricole { arăt, discuit, semănat, recoltat etc.}, iar animalele erau valorificate cu greu și la prețuri care descurajau activitatea de creștere și îngrășare animale. Prin prăbușirea industriei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe cărările liniștite ale pădurii de plopi. 3. Un motel primitor, situat la intrarea în comună, la hotarul cu comuna Salcia, de unde începe județul Mehedinți. 4. Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pământ în zonă, conac pe care sătenii îl numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit, situată la cca 15 km de Cetate, pe șoseaua ce duce
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
două părți, aproape egale. Este o așezare veche. Descoperirile arheologice din punctele Modruz, Albota, Leu Mic dovedesc existența urmelor de viață materială începând din paleoliticul superior și până în zilele noastre. Denumirea satului, spune legenda, vine de la animalul LEU, ucis de săteni în vechea vatră a satului, valea Bisericii, din cauza stricăciunilor pe care le provoacă. Legenda spune că otomanii aduceau pentru intimidarea populațiilor cucerite asemenea animale. Leul, scăpat din cușcă, ar fi produs pagube locuitorilor, fapt ce i-a determinat să se
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
construit de rudari si un scaun la fel. Aici învățau copiii de la Vălari, Vaidei și Curpen. În anul 1923, eu autorul, fiind numit învățător aici, împreună cu preotul Constantin St. Popescu, care era și învățător, am luat inițiativa și împreună cu toți sătenii am construit un nou local de școală corespunzător acelui timp, cu 3 săli de clasă și o cancelarie. Aceasta a folosit până la generalizarea învățământului de 7 ani, respectiv 8 ani, când s-a construit localul cel nou in 1963. Atunci
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
păreau a fundamenta - pentru orice moșnean care își educa și își creștea copiii strict pe baza lor - o condiție paradisiacă inextricabilă și certă. Această iluzie seculară s-a spulberat brusc în anii 1950-1960 când regimul comunist a decis colectivizarea satului. Sătenii s-au opus cu îndârjire dar represiunea a fost extrem de violentă și totală. Mulți dobridoreni au pierit în închisorile comuniste, alții s-au sinucis, alții au părăsit satul. Ulterior s-au destrămat toate cutumele și morala proverbială a dobridorenilor
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
alții au părăsit satul. Ulterior s-au destrămat toate cutumele și morala proverbială a dobridorenilor a dispărut. După decembrie 1989 s-a încercat cu timiditate reînnodarea tradițiilor culturale cu mijloace noi Unul dintre monografii Dobridorului, incitat de opinia unanimă a sătenilor că se trag toți din „vița nobilă” a Fraților Lungulești, a verificat improbabila ipoteză. Genealogiile celor mai importante familii - Lunguleștii, Măgurenii, Negrețeștii, Popeștii, Dinuleștii, Zamfireștii ș.a. - au putut fi reconstituite foarte precis pe bază de documente. Acestora li s-a
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se buluceau de îndată, însă descoperind păcăleala și amintindu-și răutățile trecute ale lui Oțăt, găseau un bun prilej de răzbunare copleșindu-l cu sudălmi pe zeflemitorul devenit victimă publică. „Oamenii-ca-lumea” sunt, de fapt, dobridoreni de mare onestitate, harnici, uneori
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
teologică la Sibiu în aceași perioadă cu Golumbeanu Constantin, care a studiat la școala normală. Foști primari în comună: Dădulescu Dan, Dădulescu Constantin, Călinoaia Janina, În prezent, primarul comunei Stejari este Lupu Mircea. Preotul satului este Frunză Dumitru, numit de săteni "Popa Frunzoiu".
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
Olteniei, Î.P.S. Nifon Criveanul, protoiereu al Doljului fiind Ic. Stavrofor Elefterie Marinescu, în zilele regelui Mihai I.Restaurarea s-a făcut prin grija preotului Anastasie Dinu, (cel numit preot în Covei pe 15 decembrie 1927), împreună cu un comitet de săteni și cu dania răposatului Kiriță Stănescu și a soției sale Angela, a lui Gheorghe Morega și a soției sale Maria și a sătenilor. Alți preoți care au slujit la Covei au fost Ștefan Simionescu, transferat la Boureni, Ștefan Olteanu, transferat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
grija preotului Anastasie Dinu, (cel numit preot în Covei pe 15 decembrie 1927), împreună cu un comitet de săteni și cu dania răposatului Kiriță Stănescu și a soției sale Angela, a lui Gheorghe Morega și a soției sale Maria și a sătenilor. Alți preoți care au slujit la Covei au fost Ștefan Simionescu, transferat la Boureni, Ștefan Olteanu, transferat la Bistreț și Petre Petrescu,despre care nu se mai știe nimic. O figură pitorească a fost popa Tăchiță, din anii de după război
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
urmașilor. Alexandru Petrescu a fost poreclit Căcărează și toată lumea știe de fântâna lui Căcărează, situată lângă drum ,la intrarea în sat, dinspre nord. Au mai existat un Ghiță Pârț, Bavarezu, Bogatu, Călăianu, Lovenț, Secher,Bălaci,Ucigașu etc., porecle după care sătenii se identificau mai ușor decât după numele oficial. Numele satului înseamnă în limba română veche, curbă, meandru, probabil de la meandrele Balasanului, dacă nu cumva de la curba largă și nejustificată a drumului principal prin mijlocul satului. De la covei provine "încovoiat". Numele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]