6,494 matches
-
Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau să distrugi ceea ce El a creat este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea sensibilitatea religioasă care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea sensibilitatea religioasă care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul de diferențiere dintre cunoașterea științifică și cunoșterea metafizică realistă. Cunoașterea științifică de factură nominalistă pe care George Manu o respingea, procedează prin semne, rezolvând problema realității într-un sistem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă existentă în structura interioară a personalității nu poate modifica datele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu cea de ordin experimental. La George Manu, raportul dintre știință și credință este revelator la nivelul identificării unei omologii structurale între rafinamentul și scrupulozitatea cercetătorului de vocație și experiența sa fundamentală de homo religiosus. Prin urmare, George Manu rămâne savantul par excellence care nu și-a atrofiat ochiul teologic în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu datele a priori de ordin divin. El nu este decât expresia elocventă a unei practici a elitei creștine interbelice a se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D. Kudreavțev-Platonov, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat filosoful și apologetul Bisericii Ortodoxe Ruse. Critica sa filosofică, dublată de metoda deductivă, vizează dezvoltarea unui sistem metafizic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
una indeniabilă. Comunismul a distrus învățământul românesc interbelic, fundat pe modelul european haretian, substituindu-l cu un surogat sovietic. Mutilarea se produce într-o perioadă ce a debutat cu îndepărtarea, și nu de puține ori, cu întemnițarea sau exilarea adevăraților savanți, profesori și înlocuirea lor cu impostori de toate spețele (bravi propagatori ai dogmatismului sovietic, direct de la sursă), la care s-a asociat masacrarea bibliotecilor de tot ce provenea din geniu românesc și desființarea editurilor, pentru ca apoi să urmeze, așa cum a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
anticomuniste este prefațată de un text exemplar al Profesorului Mircea Nicolau, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, Un om printre oameni ce încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului și rezistentului anticomunist George Manu, de la istoricul și genealogia nobiliară a familiei Manu până la prodigioasa activitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prodigioasa activitate științifică și civică a lui George Manu, insistând și pe dimensiunea activității sale politice, a procesului și perioadei recluzionare bolșevice, a mărturisirii și jertfei sale pentru Hristos, la care se adaugă un consistent dosar de mărturii despre personalitatea savantului român, un model din elita creștină interbelică. 3 Gheorghe Jijie, George Manu. Monografie, București, Fundația Profesor George Manu, Editura Elisavaros, f.a., p. 60: "Valorile empirice ale lui E pentru H2 și He diferă puțin de valorile teoretice ale lui Bethe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cînd adorația se răstoarnă în mînie, glasul său capătă sonuri teribile, care îl anunță pe Arghezi din blesteme. Eseistul, raportîndu-l la Cîrlova, îl consideră, cu îndreptățire, pe Heliade mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă emoția pare la elegiacul Cîrlova mai puternică, confesiunea mai sincer lirică, obiectele (aceleași, în fond) formează la el un spațiu intim, un peisaj securizant. Este om al ordinii, un clasic prin structura intelectuală, drept pentru care în plan
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a instaurat) intervin din motive "politice". Tinerii auditori și în general cei interesați în a-și urma vocația științifică sînt preveniți că sarcina ce-l așteaptă (pe fiecare) are un dublu aspect: "El trebuie să fie calificat nu numai ca savant, ci și ca profesor. Or, aceste două aspecte nu coincid cîtuși de puțin. Cineva poate fi un savant excepțional și totodată un profesor execrabil". Valoarea profesorilor se măsoară în numărul celor care-i frecventează cursurile - cum am spune în limbajul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
științifică sînt preveniți că sarcina ce-l așteaptă (pe fiecare) are un dublu aspect: "El trebuie să fie calificat nu numai ca savant, ci și ca profesor. Or, aceste două aspecte nu coincid cîtuși de puțin. Cineva poate fi un savant excepțional și totodată un profesor execrabil". Valoarea profesorilor se măsoară în numărul celor care-i frecventează cursurile - cum am spune în limbajul media actual - de rating. Viziune ades contestată, mai ales de cei cu vocație, de novatori. Adeseori afluența crescută
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gîndire independentă. Faptul e incontestabil, numai că îndeplinirea acestui obiectiv nu depinde de numărul auditorilor. Pentru a reveni la tema noastră, arta în cauză depinde de un talent personal și nu coincide cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cauză depinde de un talent personal și nu coincide cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei". O primă condiție care se impune este stricta specializare, care, cum previziona și sociologul german, astăzi a atins cote de neimaginat "Numai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cîtuși de puțin cu calitățile științifice ale unui savant" (Max Weber). Este rar și cu totul întîmplător ca în același om să se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei". O primă condiție care se impune este stricta specializare, care, cum previziona și sociologul german, astăzi a atins cote de neimaginat "Numai grație unei stricte specializări poate omul de știință să simtă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gîndire, adică instrumente și o disciplină. Veți spune că astea nu-s legume, dar nici mai mult decît mijloace de a ne procura legume. Să admitem că ar fi așa. Numai că, din fericire, contribuția științei nu se sfîrșește aici: savanții sînt în stare să vă ajute să găsiți un al treilea avantaj: claritatea" (M.W.). După claritate se urmărește dezvăluire scopului - simplu de rezolvat tehnic, dar în problemele fundamentale scopul "nu" ne este dat: "Cu această observație, putem defini acum
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urmărește dezvăluire scopului - simplu de rezolvat tehnic, dar în problemele fundamentale scopul "nu" ne este dat: "Cu această observație, putem defini acum ultimul aport pe care știința ca atare îl poate aduce clarității, aport dincolo de care nu mai există altul. Savanții pot - și trebuie - să vă spună că o atitudine practică sau alta pe care o adoptați derivă în mod logic, și cu deplină convingere în ce privește semnificația sa, dintr-o viziune sau alta, ultimă și fundamentală, asupra lumii". În decelarea sensului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în mod necesar la aceste consecințe ultime și semnificative. Iată ce vă poate pune la dispoziție știința, cel puțin în principiu. Același lucru încearcă să-l realizeze disciplina particulară a filozofiei și metodologiile specifice celorlalte discipline. Iar dacă noi, în calitate de savanți, sîntem la înălțimea sarcinii noastre (ceea ce trebuie să presupunem aici), îl vom putea obliga pe individ să-și dea seama de sensul ultim al propriilor sale acte, sau cel puțin îl vom ajuta s-o facă. Mi se pare că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
după reprezentanții săi de cea mai joasă speță morală. Reprezentările curente despre ziariști și munca lor sînt dintre cele mai grotești. Nu oricine își dă seama că activitatea unui ziarist bun presupune cel puțin la fel de mult "spirit" ca activitatea oricărui savant, mai ales că ziaristul trebuie să fie gata să intre în acțiune oricînd, la comandă, să creeze în condiții cu totul deosebite. Nu s-a menționat aproape niciodată faptul că responsabilitatea lui este mult mai mare și că, în consecință
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condiții cu totul deosebite. Nu s-a menționat aproape niciodată faptul că responsabilitatea lui este mult mai mare și că, în consecință, simțul responsabilității caracteristic unui ziarist onorabil nu este, în medie, cu nimic mai prejos decît cel al unui savant - ba dimpotrivă, așa cum s-a văzut în timpul războiului. Și asta din pricină că în memoria oamenilor rămîne tocmai activitatea ziariștilor lipsiți de simțul răspunderii, al cărei efect este de multe ori de-a dreptul înspăimîntător. Nimeni nu va crede că, de fapt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai ales față de propria persoană. Voi da un citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă, în sensul că, de regulă, nu deranjează cu nimic activitatea științifică. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul politicianului. Pentru el, dorința
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă, în sensul că, de regulă, nu deranjează cu nimic activitatea științifică. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul politicianului. Pentru el, dorința de putere este un instrument indispensabil. Instinctul puterii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alinia. Mulți dintre aceștia au intrat cu rapiditate în slujba noii puteri. Doar unii au rezistat pentru un timp. Motivul “trădării intelectualilor” nu este nou. Cu peste șaptezeci de ani în urmă, Julien Benda acuza pe unii dintre contemporanii săi, savanți, filosofi, slujitori ai cultului, invocând însă și ilustre exemple din istoria culturii, că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urilor de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de "nedemocrație" îi aparțin. În plus, după marea atenție pe care unele țări din acest spațiu geografic au primit-o în anii '60 ca urmare a proceselor de decolonizare, în deceniile următoare s-a înregistrat o scădere semnificativă a interesului savanților (care nu au aprofundat schimbările majore, inclusiv politice, experimentate de acele țări). Apoi este important să considerăm că noutatea politică cea mai importantă a secolului este dată de apariția unui anumit rol, activ sau pasiv, al societății civile, precum și de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]