4,770 matches
-
Chalchidice din nord-estul macedonean al Greciei. Șirul muntos central definește relieful promontoriului și este orientat pe lungimea acestuia, fiind bine împădurit la nord (baza promontoriului, mai puțin înaltă) și culminând (2033 m) cu masivul de marmură la extremitatea lui sudică, scăldată de apele Mării Egee. Relieful colinar al promontoriului Actium favorizează viticultura, ocupație îmbrățișată din cele mai vechi timpuri de către călugării atoniți (în 1916, numai la mânăstirea Vatopedu erau transformați în vin mai mult de 250 de tone de struguri). Accesul pe cale
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
care își dedica mult timp chefurilor, „corporației Hannovera”, și că într-un interval 18 luni s-a duelat de 26 de ori cu sabia. La Göttingen, un bătrân paznic a arătat râul în care tânărului nobil îi plăcea să se scalde în zorii zilei când ieșea din cârciumile afumate. Când s-a instalat la Berlin într-un apartament confortabil pe Friedrichstrasse nr. 161, la câțiva pași de bulevardul Unter den Linden, l-au însoțit doi prieteni, Motley și Keyserling. Otto, deși
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
aflat, s-a supărat și i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, și l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa, și când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moașele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveștii, Maria
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² și aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care scaldă cele trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică și Balcanică), comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și cu Marea Roșie prin canalul Suez. are următoarele subdiviziuni (de la nord-est la vest): Țările situate pe coasta Mediteranei
Marea Mediterană () [Corola-website/Science/296904_a_298233]
-
achiziționează în 1879 "Phaeton", și Antony Roux, și îi comandă acuarele după fabulele lui La Fontaine. Primele douăzeci și cinci de foi din acest ciclu sunt expuse în 1881 la Durand-Ruel și apreciate de Edomd de Goncourt drept operele unui "bijutier poet, scăldate cu scânteierea și patina comorilor din "O mie și una de nopți"" ("Jurnal", 15 mai 1881). Pentru ultima oară participă la "Salon" în 1880, cu "Galateea" și "Héloise". Joris-Karl Huysmans se arată în mod repetat încântat de opera lui Moreau
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
de mult între ele, reunesc imaginea idealizată a femeii eterne: când amantă, când vrăjitoare, când ucigașă, când zeiță. În compoziția sa poetică ""Orfeu"", Moreau înfățișează o tânără tracă purtând pe liră capul lui Orfeu, găsit în râul Hebrus. Chipul curat, scăldat de lumină aurie, al tinerei fete se apleacă cu compasiune asupra capului cântărețului mort, amuțit pentru totdeauna din cauza menadelor furioase. ""Salomea dansând"" nu este o operă terminată. Trupul alb al Salomeei, aproape gol, cu tatuaje ce îi conferă erotism, este
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
Hidropatic ofereau “climă subalpină cu schimbări minimale de temperatură; aer curat, balsamic și bogat de ozon; saloane de inhalare cu aburi de molizi și de slatină din Solca; tot felul de ape minerale; massagiu, electricitate, zăr de oi, băi medicinale; scalde de slatină din isvoarele naturale, băi de extract de molizi, malț, tărâțe, pucioasă și nămol”. Stațiunea climaterică Solca ajunge a doua stațiune ca renume a Imperiului Austriac de odinioară, după Meran. Astfel, prin Solca trec împăratul Francisc I, în 1817
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
vieții cotidiene a locuitorilor capitalei României pe care o străbate. Dâmbovița este un râu încărcat cu o istorie bogată, controversată și interesantă. Fiecare conducător, de când s-a strămutat capitala la București, a dorit să-și lase amprenta asupra râului care scaldă orașul de secole. Sub ce formă și-au lăsat urmele, veți afla citind rândurile de mai jos. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> Pe cursul râului Dâmbovița, în județul Dâmbovița, la sud de localitatea Văcărești
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate de râu
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate de râu, care formează o vale mare, cunoscută ca Valea Riviera. Pământurile occidentale ale cantonului sunt scăldate de râul Maggia. Valea Verzasca se găsește între Ticino și Maggia. Există și o suprafață scăldată direct de către Lacul Lugano. Mare parte din teritoriu este considerată ca parte din Alpi, însă o mică zonă este parte din bazinul râului Po
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
ajutând la reconstituirea concepțiilor vechilor scandinavici despre cosmogonie și eshatologie. Tot în Islanda începând cu secolele XII-XIII s-au dezvoltat povestirile cu caracter mitico-religios numite "saga", care vorbesc despre eroi legendari, regi și alte personaje. Aceste saga erau cântate de scalzi (poeți de curte). Dintre izvoarele istorice nescrise cele mai importante sunt inscripțiile runice cum ar fi piatra de la Rök (Suedia), amuleta Kvinneby sau stânca de la Eggjum (Norvegia). Există și multe pietre runice care înfățișează scene din "Völsunga saga" sau care
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
(numită în italiană Puglia) este o regiune din sudul Italiei, situată între Marea Adriatică și Marea Ionică, aproape de Albania, care cuprinde "tocul" și "pintenul" marii cizme a Penisulei Apenine. La sud-vest, țărmurile sale sunt scăldate de apele Golfului Taranto (Marea Ionică), iar la nord, de valurile Adriaticii. , locuită inițial de iliri, a fost colonizată de greci în secolul VIII î.Hr. Pe coasta Mării Adriatice au debarcat coloniștii din Micene, în timp ce pe țărmul Mării Ionice s-
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
bisericile San Luca e Santa Martina (1635) și Santa Maria della Pace (1656). Cea din urmă, cu aripile concave separate, pentru a simula un decor teatral, înaintează spre o mică piațetă din fața ei. Alte ansambluri din Roma sunt de asemenea scăldate într-un caracter teatral, dominând împrejurimile orașului ca un decor. Piața Sfântul Petru, cu forma ei trapezoidală, este probabil cel mai bun exemplu al acestei abordări, fiind calificată ca o capodoperă a teatrului Baroc. Forma pieței este dată de două
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și partizanii sârbi. Luați prizonieri de sârbi, ei sunt eliberați de conducătorul partizanilor (Cornel Gîrbea) care le indică direcția către țară. În timpul drumului, Darie are halucinații și este îngrijit de Diplomat. Ajunși la un râu, ei intră acolo să se scalde, iar un turc le fură hainele în acest timp. Cei doi sunt salvați de două grecoaice (interpretate de Florina Cercel și Elena Albu), care îi duc la casa lor din munți. Bărbații celor două femei fuseseră luați de nemți cu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
accentuată din prima jumătate de vers. Poezia anglo-saxonă a fost o artă orală, iar înțelegerea noastră a sa în formă scrisă este incompletă; uneori, știm că poetul (numit de anglo-saxoni ca scop, un termen similar cu cel nordic vechi skald, scald) putea fi acompaniat de muzică de harpă, ba se poate să fi existat și metode de asultare care ne sunt necunoscute nouă. Majoritatea poeților anglo-saxoni sunt anonimi, dar numele a 12 poeți este cunoscut din surse din Evul Mediu, dar
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
are loc prima luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu speranța că va ajunge prima să se scalde din nou în izvoare termale pentru a-și reface puterile. Iovan însă ajunge primul, se scaldă, prinde puteri și de fiecare dată îi mai taie hidrei câte un cap. Acțiunea se repetă până cînd hidra, rămasă doar cu două capete
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu speranța că va ajunge prima să se scalde din nou în izvoare termale pentru a-și reface puterile. Iovan însă ajunge primul, se scaldă, prinde puteri și de fiecare dată îi mai taie hidrei câte un cap. Acțiunea se repetă până cînd hidra, rămasă doar cu două capete, fuge pe valea Cernei către Dunăre. Oamenii, pentru a-i mulțumi, au cioplit aici în munte
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
cărturar Ilie Drăgănuleanul, pe moșia sa, din imediata apropiere a importantei stații de pe vechea cale de olac ce lega Piteștiul cu Râmnicu-Vâlcea, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe scăldate de firul argintiu al Băscovelului. De la întemeierea ei între datina străbună, biserica a luminat cu adevăruri eterne sufletele locuitorilor din Drăganu, până când un nou altar al credinței în veșnicie a fost înălțat în centrul satului. De atunci, această bijuterie în
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
FARACUPRINS (n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și pe deasupra și pe sub apă. Apele repezi și tumultoase ale Bistriței, Moldovei, Siretului l-au fascinat și
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
mai numeroase față de alte teritorii antarctice. În valea Wright își mână apele cel mai mare fluviu antarctic — Onyx. Coastele Zonei Antarctice Neozeelandeze sunt mărginite de ghețarul de șelf Ross la sud și de Marea Ross în centru. Coastele nord-vestice sunt scăldate de Marea Balleny, iar cele nord-estice de Marea Roosevelt și de Golful Sulzberger. Insulele Balleny și Scott sunt scăldate direct de apele Oceanului Antarctic. Zona Antarctică Neozeelandeză are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
Zonei Antarctice Neozeelandeze sunt mărginite de ghețarul de șelf Ross la sud și de Marea Ross în centru. Coastele nord-vestice sunt scăldate de Marea Balleny, iar cele nord-estice de Marea Roosevelt și de Golful Sulzberger. Insulele Balleny și Scott sunt scăldate direct de apele Oceanului Antarctic. Zona Antarctică Neozeelandeză are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este puțin mai bogată, cuprinzând păsări (albatrosul, furtunarii, lupul-de-mare, pinguinul, cormoranul, rândunica-de-mare), mamifere (foca, elefantul-de-mare, morsa, balena, leopardul-de-mare), precum și alte
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
femei este următoarea: Boxeri Sortiment de chiloți cu precădere masculin, boxerii sunt pantaloni scurți mulați sau nu pe corp. Unii boxeri au un șliț pentru a ușura scoaterea penisului în caz de urinare. Slipurile Slipurile sunt chiloții folosiți pentru înot, scăldat. Sunt fabricați din materiale care se usucă ușor. Tanga Articol de vestimentație ce tradițional era dedicat doar femeilor astăzi el este purtat și de către anumiți bărbați. i tanga au particularitatea de a lăsa fesele libere. Suspensorul Sunt articole de lenjerie
Chiloți () [Corola-website/Science/318720_a_320049]
-
meditație Ținutul natal care e și titlul unei poeme fiind văzut ca o oază de liniște și pace, copilăria plasată în univers agrest revenind în memorie, în ipostază, catalică și de domolire a angoaselor maturității. Vara, copil,/ În apele răului/ Scăldându-mă... / Până deveneam albastru/ Ca apele. (Vara, copil). Erosul e absolut în toate ipostazele, inclusiv în cel conjugal, transfigurat însă la tensiuni lirice remarcabile, rafinate și sublimate uneori până la zone ermetice, fără să știrbească însă din candoare și din cadența
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
(franceză: "golfe du Lion", spaniolă: "golfo de León", occitană: "golf del/dau Leon", catalană: "golf del Lleó", latină: "sinus Leonis, mare Leonis") este o parte a Mării Mediterane care scaldă litoralul din regiunile franceze Languedoc-Roussillon și Provence, de la Pirinei în vest până la Toulon în est. Pe malul golfului Lion se află Camargue, singura regiune mlăștinoasă naturală de pe țărmul Mării Mediterane, vestită pentru hergheliile de cai și pentru turmele de vite
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
de SF”. "Analog Science Fiction Magazine" apreciază „personajele complexe, intrigile variate și tehnologia originale utilizate creează o lume credibilă care-l absoarbe pe cititor și-l poartă în viitor”, în timp ce "Interzone" afirmă: „Cititorii sunt invitați pur și simplu să se scalde în măreția universului inventat de [Hamilton], regăsind acel «sense of wonder» pe care toți îl așteptăm din partea SF-ului de cea mai bună calitate”.
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]