5,253 matches
-
de-acasă și atractivitatea comodității occidentale. Motivația marilor mișcări de oameni este strict conjuncturală, materială și nu izvorâtă dintr-un consens al valorilor... În politică este de dorit ipocrizia sau sinceritatea? „Constat - scria Octavian Paler - că de câte ori cineva vrea să scuze grosolăniile unuia zice: „Cel puțin, e sincer”. De parcă sinceritatea ar fi o calitate în sine. S-ar putea vorbi chiar de „un tupeu al sincerității ” care te face să regreți că nu sunt mai mulți ipocriți capabili să nu confunde
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
Care e cursul prețurilor cărnii acolo (kila). Ca răspuns la acest din urmă cerere rog a răspunde franțuzește. Primiți, vé rog, On. Dle. Ministru profundul meu respect. Petre Zlătescu Se zice că prețul mai mic ar fi 3 lei kila... Scuzați-ne niște ast-fel de întrebări. Începând cu bine acesta voi ști a vé fi recunoscător. Zlătescu 25 În finalul scrisorii am regăsit o notă, datata 11 / 24 noiembrie 1900, care aparținea probabil unui oficial al Legației României de la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aproape comic. Cum la una din conferințele la care asista, nu se simțea prea bine, o anunță pe organizatoarea evenimentului că merge până la Eco. Organizatoarea l-a privit ca și cum i-ar fi reproșat că ar fi putut, pentru a se scuza, să-și găsească un pretext ceva mai plauzibil... Când revine cu cărțile lui Eco semnate de autor, organizatoarea e în prag să leșine... Cunoscuse pe cineva care-l cunoscuse pe Eco... Are un cult aproape pentru a citi. Teoria sa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și, aproximativ, de aceeași vârstă că ne aflăm, orice s-ar spune, mereu la porțile Orientului, în țara lui pseudo, a formelor fără fond, că am fost și am rămas balcanici iremediabili etc. Această stare de fapt explica, chiar dacă nu scuza, în conștiința noastră, o serie întreagă de contradicții și ambiguități, de duplicități și simulări, de compromisuri și adaptări, care au caracterizat, în general, practica vieții culturale, sub ceaușism, zi de zi. Situație odioasă, insuportabilă, pe planul conștiinței morale rigide, inflexibile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ieșirea din actualitate, deci condamnarea definitivă la sterilitate, la sinucidere literară, sau acceptarea dureroasă a unor situații date. Fiecare a rezolvat această dilemă în felul său. Reguli rigide nu puteau fi impuse nimănui. Iară și: nici nu acuzăm, nici nu scuzăm pe nimeni. O țară numai de eroi nu s-a văzut, încă, nicăieri în lume. Eroismul este privilegiul doar al unei foarte restrânse elite. Dar există, de fapt, două feluri de eroisme: unul sublim, spectaculos, al marilor gesturi și sacrificii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
imensa majoritate a cazurilor, este doar un duplicitar. De grade, calități și intensități extrem de diferite, bineînțeles, nu mai puțin însă iremediabil dedublat, uneori până la limita semi schizofreniei. Situația sa este, adesea, mai complexă decât pare la prima vedere, fără a scuza sau apăra pe nimeni. Instaurarea regimului totalitar a fost atât de bruscă, violentă și traumatizantă, încât, practic, nu una ci, de fapt, două generații literare au fost obligate să aleagă, să cedeze, să se salveze în termenii brutali pe care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
civice, etice, publice și altele de acest gen. Românul intelectual nu judecă, în genere, în mod abstract, juridic, ideologic, ci sentimental și, nu odată, resentimentar. O normă generală, de fapt, nici nu există. Prestigiul marii personalități iartă tot, uită tot, scuză tot. A bate în ușa celulei, de pildă, și a te oferi voluntar antrenor de marxism (cazul Constantin Noica) este un gest perfect scuzabil, deși oferta colaboraționistă este evidentă. Dar exact același colaboraționism și încă în forme mult mai banale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o problemă de clarificare ideologică, educație și deprindere, într-o perioadă de stabilitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din adăpostul antiaerian - indicii care-l fac pe lector să se îndoiască de cele întâmplate - afirmația lui Gore: "Crezi că dacă am băut adineauri doi litri de vin pe nemâncate, mi-am pierdut mințile"242 și "căldura mare" vin să scuze aventura bietului "om de încredere și de viitor", cu care "nimeni nu se joacă", în afară de marea putere a Iluziei. 4.5.3. Brânduș, copilul din flori, și "fata căpitanului" Numele băiatului de doisprezece ani, Brânduș din nuvela Fata căpitanului este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș vrea s-aud? − Ce era să zic? Din lipsă de inspirație, m-am lansat într-o perorație savantă despre clar-obscurul rembrandtian. Am încercat să eman mister septentrional prin toți porii, mai cu seamă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rabzi pe băutorii ăștia înveterați de neant, ce-și declară plăcerea o afacere strict privată și denunță efectul placebo - literal, "așa cum vă place" - ca pe-o găinărie umanitară de proporții? În ochii lor prea puțin încrezători în finalități, scopul nu scuză mijloacele, iar refuzul provocator al leacului ca fiind de gust plebeian riscă să devină contagios atunci când e făcut ostentativ și-n public. Își luau sub braț jocurile cu reguli numai de ei știute, le puneau în cutii frumoase precum Capela
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
autoritate. Este foarte important ca el să fie conștient de faptul că s-a construit prin acțiune și implicare, că este dator să depășească mentalitatea de privitor pasiv și are menirea să intervină și să schimbe. Acest crez Îi poate scuza chiar erorile de diagnoză. „Psihologul este un om și un cetățean angajat” - l-am citat din nou pe controversatul Castoriadis, cel care s-a reconstruit de câteva ori În timpul vieții sale, un analist al societății contemporane și al contextului său
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de observație. Cumplit experiment. De remarcat este faptul că, după ce a trecut prin ce a trecut, și-a Întemeiat și menținut convingerile, sprijinindu-se pe valori și oameni. Mă Întreb, În final: cum e posibil că mulți intelectuali continuă să scuze, să justifice, chiar să idealizeze acel timp. Sau să amestece - cu abilitate - criteriile de judecare a epocii? De ce oare nu interesează această temă de cercetare? (25.09.2010) „O fire calmă, puțin fricoasă și foarte manierată” Am decupat propoziția de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
timp Mihail Sadoveanu. Domnul Pavelcu l-a cunoscut bine, l-a frecventat, era prieten cu Profirița, fiica scriitorului, și cu soțul ei, care făcuse Închisoare atunci când Sadoveanu era un om politic important. „N-a avut putere să-l scape”, Îl scuza. tot atunci am aflat că frumoasa casă În care era instalat Muzeul Sadoveanu, În care acesta Își petrecuse mulți ani, era a fostului mitropolit de Bucovina, plecat din țară. Atât. Din nou la Neamț, după mai bine de un sfert
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-l opresc pe rector, dar pentru mine era un discurs stânjenitor”. A folosit apoi cuvântul penibil? Nu pun mâna În foc, dar acesta a fost sensul. Și mai mare mi e mirarea când domnul Ruegg Îl aproba și amândoi se scuzau față de mine. E rândul meu să mă simt În Încurcătură. „Cum, voi credeți că trăiți Într-o țară În care democrația nu funcționează? Atunci la noi, la ruși e mai bine? Sau În care țară europeană funcționează mai bine?” Mă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Italia, la Foggia și, în iulie, când regele se întorcea în Transilvania, scria că, având în vedere încetarea ciumei în Ungaria, încheierea păcii o va face după terminarea treburilor din această provincie românească. În scrisoarea sa către doge, regele se scuza, arătând că l-au rugat „cu smerenie și supunere locuitorii acestei stăpâniri..., pentru a-i cerceta..., cât și din alte pricini întemeiate ce s-au ivit”. Cine erau locuitorii care-l chemaseră? Și care erau pricinile întemeiate de rezolvat la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o altă generație de piedici în drumul României spre normalitate. Cei dispuși, totuși, să parieze încă o dată pe politicianul bântuit de vedenii cu călugărul Vasile ar face bine să-și reamintească fie și numai de „lupta” dlui Emil Constantinescu cu, scuzați-mă, corupția. O cruciadă „pe viață și pe moarte” din care toate părțile au ieșit bine mersi. Mai ales - Merci, cheri. Singurele lucruri de bine, și recunosc că au fost destule, pe care le-am auzit despre dl Emil Constantinescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Boss nu se oprise, l-am întrebat pe unul dintre băieții de la poartă cine era personajul. „Domn’ Tudoran”, mi-a răspuns lucrătorul hotelului, „lăsați-l în pace, nu vă puneți cu el, că vă face”. „Mă ce...?”, am întrebat” Adică, scuzați-mă, vă ia capul ca la pește, dacă-l supărați. E Becali. Și cu ăsta nu se pune nimeni”. M-a apucat râsul. Mai ales când am aflat de ce e așa furios domnul respectiv: „Când pierde rău la barbut sau
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
considerat că dl Dragoș era vinovat. În editorialul care l-a „agasat”, consideram că dl Breban nu poate să se implice, credibil, în demersul revenirii dlui Goma în România, fără ca, în prealabil, să facă două lucruri. Mai întâi - să prezinte scuze dlui Goma pentru tot ceea ce a întreprins împotriva Domniei sale, înainte și după decembrie 1989. Apoi - să-l înfrunte public pe dl Nicolae Pleșiță de la care aflăm nu doar că era prietenul dlui Breban, pe care îl ajuta în chestiuni de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu se pripea, și ar fi mers mai sus, s-ar fi întors deja la Fundata și cu proiectatul Institut Român de Cultură în portbagajul Mercedes-ului. Este amuzant cum personalitatea cea mai puternică și originală a românimii se dovedește, scuzați-mi oximoronul, un etern Interim. Și cu asta, basta! De la un punct, patologicul este mai plicticos ca moartea. (Cotidianul, 22 august 2002) Haiducul de salon - un megaloman la porțile disidenței - „În ce mă privește, îi compătimesc și, uneori, chiar îi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de reîmprospătare a cunoștințelor de limbă română pentru „nemuritori” ca dl Breban? Fiindcă a venit vremea ca distinsul academician să afle că, în poziție adverbială, „formal” înseamnă exact contrariul celor pe care mi le solicită Domnia sa. Oricum, nu am ce scuze să-i cer dlui Breban - nici „expres”, nici „categoric”, nici „formulat precis”, cum ar visa, nici „de formă”, ori „de ochii lumii” - cum, vai!, spune textul fără voia autorului său. (V) În 1971, gestul de mare curaj al dlui Nicolae
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
simbolică de un leu și acoperirea cheltuielilor de judecată. Numai că, azi, procesomanul român cere sute de milioane. Mâine - chiar miliarde. Nu restabilirea unui adevăr agresat urmărește procesomanul, ci falimentarea adversarului. Și când un jurnalist se pretează la așa ceva, este, scuzați-mi „calomnia”, un găinar. Cât face onoarea unui condeier care se consideră jignit de un alt jurnalist? Când toate drepturile de autor pe care le-a încasat până azi nu s-au ridicat la mai mult de o mie de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
că pericolul major în România este reprezentat doar de extrema dreaptă? Glaucomul politic nu se dobândește trăgând cu coada ochiului, obsesiv, numai spre dreapta ori numai spre stânga. Orbirea nu este doar de dreapta ori doar de stânga. Orbirea este, scuzați-mă, ambidextră. Ca să nu mai spun că, în România, granița între extrema dreaptă și extrema stângă a devenit mai imaginară chiar decât fecioria patriarhului Teoctist. (Cotidianul, 16 mai 2002) Orbirea (III) În vreme ce extrema dreaptă provoacă nu doar naturale îngrijorări dar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de a-i lua drept proști pe toți ceilalți. Iată o mitocănie a spiritului care implică riscuri enorme. Curajoasă ori doar imprudentă, dna Laignel și le-a asumat, când, spre a-și acredita tezele, pare să fi decis că scopul scuză mijloacele. Nu-i pot ura noroc. Ar fi imoral. (Cotidianul, 11 iulie 2002) Islam după Islam (I) Teama multor occidentali că lumea musulmană de azi ar fi dominată de un radicalism fundamentalist s-a accentuat după 11 septembrie 2001. Generalizările
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
tripliciene în Orient, care aruncase Rusia, prietena naturală și cea mai bună vecină a noastră, în brațele Franței și ale Angliei, această eroare era cu atât mai vizibilă și mai clară, astfel că o amenințare franco-rusă, singura ipoteză susceptibilă să scuze o politică tripliciană, putea fi exclusă din previziunile noastre. Ar mai fi un cuvânt de spus cu privire la valoarea alianței cu Italia. Italia are nevoie de banii și de turiștii noștri, și înainte și după război, cu sau fără alianța cu
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]