6,398 matches
-
promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de socializarea într-un mediu diferit, cât și pe cea a efectului de perioadă, liberalizarea religioasă ce a avut loc după 1990 modificând comportamentul cohortelor tinere. Datele referitoare la comportamentul religios al europenilor sugerează imaginea a două Europe, una aflată în efervescență
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
demonstrat existența unei asocieri între gradul de dezvoltare economică și valorile religioase, societățile sărace fiind în general caracterizate de un grad crescut de religiozitate (Pollack, 2003; Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Tot Inglehart (1971, 1990, 1997) arată că experiențele trăite în timpul socializării timpurii joacă un rol important în orientările de valoare ale individului și deci și în ceea ce privește gradul de religiozitate. Persoanele socializate în perioade caracterizate de insecuritate economică și socială vor fi mai înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
uniform în regiune. Dincolo de poziția pe care a avut-o Biserica Ortodoxă în România, la nivelul vieții private secularizarea nu a avansat foarte mult in perioada comunistă. Cercetările realizate după căderea comunismului au demonstrat că în România și Polonia procesul socializării religioase în cadrul familiei a fost destul de intens chiar și în timpul comunismului (Muller, 2004). Așa cum arată Halman și alții (2005), în România, Polonia și Slovacia comunismul a acționat ca o "suprastructură politică opresivă, fără să fie capabil să modifice obiectivele, valorile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
singurele care au avut de câștigat din punctul de vedere al credibilității au fost biserica și armata. Încrederea în instituții are, conform lui Listhaug și Wiberg (1995) o dublă determinare, fiind influențată atât de valorile indivizilor, internalizate în procesul de socializare, cât și de acțiunile instituțiilor. Mishler și Rose (1997, 2001) arată că cele două elemente, orientările valorice și acțiunile instituțiilor, complementare, fiind două fațete diferite ale modelului învățării continue (lifelong learning model). Astfel, încrederea în instituții este pe de o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Rose (1997, 2001) arată că cele două elemente, orientările valorice și acțiunile instituțiilor, complementare, fiind două fațete diferite ale modelului învățării continue (lifelong learning model). Astfel, încrederea în instituții este pe de o parte rezultatul valorilor individule, învățate în cursul socializării primare, însă efectele performanței instituționale sunt mediate de către evaluările individuale modelate de către valori. Persoana evaluează în baza valorilor învățate în copilărie performanțele instituționale, însă valorile se pot modifica în funcție de output-ul instituțional. În consecință, lipsa de eficiență repetată și acuzațiile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sociologia organizațiilor. În domeniul politicii comparate, i-am putea găsi o variantă recentă în metodologia originală, deși statică, propusă de Charles Ragin. Timpului scurt, cel al istoriei imediate, dedicat inventarierii evenimentelor, îi corespunde analiza microsociologică dedicată acțiunii "omului în societate", socializării sale, modurilor de raționalitate și strategiilor pe care le practică. Lucrările lui Ronald Inglehart, în cazul disciplinei politicii comparate, intră în această categorie. Confruntând temporalitățile cu nivelurile de focalizare a analizei sociologice, obținem astfel trei moduri de analiză comparativă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
au amintiri despre aspectele politice ale perioadei comuniste se regăsesc adesea implicați din punct de vedere emoțional în conflictul asupra interpretării trecutului comunist, în aceeași manieră ca și părinții și bunicii lor. Principalul factor responsabil al acestui fenomen este procesul socializării familiale. Mecanismele de reproducere sunt amplificate prin faptul că tradiționalul conflict stânga dreapta conține importante aspecte care țin de judecata morală și este strâns legat de religiozitatea și de atitudinea față de rolul public al Bisericii Catolice. S-ar putea totuși
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cehă în timpul celei de-a Doua Republici 1938-1939), Karolinum, Praga, 1997. J. Rataj arată clar că sistemul autoritar ceh a putut să existe sprijinindu-se pe câțiva stâlpi ai Primei Republici. 5 Este vorba aici de o aparență: continuitatea anumitor socializări politice (și a anumitor identități de partid) multă vreme după 1989 este de netăguit. În plus, unele partide s-au reconstituit în exil, oferind astfel, în 1989, o organizație "curată" din punct de vedere al colaborării cu sistemul de tip
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
proprie societăților comuniste, schimbările succesive ale statutelor sociale a milioane de cetățeni din Țările de Est sunt sursa acestor viziuni multiple asupra comunismului. Este vorba de a defini generațiile în funcție de logica socio-politică a societăților excomuniste și a etapelor succesive ale socializării politice. În istoria comunismului, aceste repere coincid cu fazele comune tuturor țărilor Europei Centrale și Orientale: 1944-1948: instaurarea comunismului și apogeul stalinismului; 1953-1956: debutul destalinizării; 1968-1971: începutul "socialismului real"; 1984-1985: perestroica sovietică; În timpul acestor perioade, generațiile au trăit experiențe politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
stalinismului cu tot entuziasmul și represiunile orbitare, ceilalți nu cunosc decât comunismul gorbaciovian cu discuțiile sale și considerația sa față de disidenți. Sigur viziunile asupra comunismului nu sunt doar rezultatul unei experiențe pur individuale-atitudinale și opiniile se transmit de asemenea prin socializarea familială, prin școală și prin prieteni. Ipoteza era ca pentru orice persoană care a scăpat de persecuțiile din timpul erei comuniste, ideea pe care și-o făcea despre comunism în timpul adolescenței și a începutului tinereții sale rămâne și persistă de-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
publică antisemită și o transformau în politică de stat, îl loveau astfel direct și personal pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi și administrativ) din grupul de egali - scena esențială a socializării timpurii. Nu e greu să ne imaginăm caracterul traumatic al acestei precoce experiențe de marginalizare, etichetare și excludere, așa cum cred că putem citi în biografia ulterioară a eroului nostru un scenariu al emancipării de sub tirania identității atribuite de alții și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
începem să preferăm conceptul de "funcții"; în loc de "posturi" (din nou juridic), preferăm "roluri"; în loc de "instituții", care ne îndreaptă cu gândul spre norme formale, "structuri"; în loc de "opinie publică" și "pregătire cetățenească", cu sensul lor formal și rațional, preferăm "cultură politică" și "socializare politică". Nu dăm la o parte disciplinele dreptului public și filosofiei, ci doar le cerem să facă loc pentru o dezvoltare a teoriei politice, care trebuia să se întâmple de mult timp"27. În comparația contrastantă, cercetătorul elimină din analiză
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
poate fi spus despre "mai marile așteptări ale alegătorului" care explică de ce parlamentarii și-au concentrat o mare parte a acestor energii profesionale crescânde asupra circumscripțiilor lor. Un element al argumentului "cu privire la o profesionalizare crecândă" este schimbarea în modelele de socializare ale parlamentarilor care trebuie să aibă loc dacă argumentul este valid. Atunci când ajung în Westminster noii parlamentari observă cum colegii lor mai experimentați își împart timpul între activități naționale și locale. Circumscripția a constituit o preocupare importantă în ultimii ani
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pentru care, de altfel, Theodor Codreanu manifestă simpatie și dreaptă măsură, Titu Maiorescu. Din portretul criticului de la Huși lipsesc încrâncenarea autodisciplinei, meticulozitatea transformată în obsesie și precizia de ceas elvețian în împărțirea timpului personal între lecturi obligatorii, întâlniri mondene și socializări autoimpuse, de care este plin jurnalul maiorescian. G. Călinescu (un critic venerat de Theodor Codreanu) afirmase, pe bună dreptate, despre jurnalul de tinerețe al lui Maiorescu: "Copilul e teribil de precoce. La 15 ani începe să-și întocmească un jurnal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în spiritul înțelegerii internaționale și contribuie la crearea spiritului de fair-play în relațiile umane și sociale; * fiind activitatea socială și asociativa cea mai răspândită, contribuie în mod esențial la dezvoltarea și la menținerea societății democratice cu cetățeni activi; * contribuie la socializarea indivizilor, proces de durată și complex prin care, de-a lungul vieții, aceștia dobândesc aptitudini, valori și își formează atitudini ��i comportamente care le permit o mai activă prezenta și participare la viața socială; * face parte integrantă din viața socială
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
de organizare și dezvoltare a sportului pentru toți. V. Rezultatele scontate: 1. Angajarea progresivă și durabilă a populației în practicarea exercițiilor fizice și a sportului, pentru educarea și dezvoltarea echilibrată a aptitudinilor fizice și psihice și pentru creșterea gradului de socializare. 2. Ridicarea nivelului calității vieții, îmbunătățirea stării de sănătate, mărirea potențialului biologic și creșterea speranței de viață. 3. Implicarea sporită a societății, în ansamblul ei, a statului și, prin cooperare, a partenerilor interesați din domeniile educație, sănătate, economie, social, a
HOTĂRÂRE nr. 641 din 25 septembrie 1998 privind aprobarea Programului naţional "Sportul pentru toţi - România 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121876_a_123205]
-
pe pămînt, cu î din i. Europa este un fel de a-i lăsa în America pe creștinii de acolo. In partibus. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT lucruri prudente, o lume îndură tratamentul barbar în somn, cea mai bună formă de socializare pentru sala de așteptare. Ora 5,00, în personalul Bacău Galați, în stația de plecare, denaturat, au aruncat pămînt, au pus traverse, linii, aparate, vehicule, imobile, comunicațiile, au venit călători, de drept ai altor locuri, ființe fictive stăpînesc lumea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sălii, ține minte după pași, mesajul este polimorf și multipolar! ergo gluc, somn. Alienată mintal în eul primar al clipei, fals esteticește, ora 2,00, boala să vorbească necontenit îi face pe oameni, obligația să faci din vorbire semn de socializare, ce mult vorbesc femeile! doar funcție fatică și variantă de tăcere, momentul irațional rămîne, vociferează bolnav, căci nu ți se răspunde, călugărul te potolește, am fost pe la mănăstiri, am stat internată la secția de psihiatrie din Piatra Neamț! te mustră să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am pus și eu și surorile, una la care mă duc, îmi dai cinci mii? la Bacău, agricultură incidental, transport la liber de vînt Duhul, Galbeni făină la moara Vorbele, teroarea trăncănelii Caragiale monocultura, țara bananieră în singurătate, forma de socializare minimă, geamul hrănește în afară strălucirea dinăuntru, orbenia umbra în geam, schelet pe Bistrița hidrocentrala, prea mult Bacău metronom de străzi, o singură mahala, biserica în pămînt turle pe trupul scund, ilogice obiecte de epocă pe sensul descoperirea lor. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești / 230 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) / 256 3.4.1. Cadrul politic / 256 3.4.2. Sistemul educațional / 258 3.4.3. Concepția despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în contact oral cu tradiția mnemonică instituită de societate, facilitând prin aceasta socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni buni naționali. Simptomatică pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]