6,897 matches
-
interioare și exterioare care să permită o încurajare/stimulare, prohibire sau inhibare a varietății de comportamente; - modelele psihologice iau în considerare acele atribute de mediu care se constituie în condiții ce dau posibilitatea manifestării anumitor comportamente sau controlului acestora; - modelele sociologice accentuează importanța pe care o deține mediul pentru facilitarea interacțiunilor și stabilirii relațiilor interpersonale; - modelele estetice surprind relația dintre valori și comportamentul persoanei; - modelele de training la locul de muncă subliniază armonizarea (potrivirea) dintre mediu și individ, cu găsirea condițiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al țării, la fel de puțini știau și adevăratele lupte și contextul deloc simplu În care Cuza a fost silit să abdice. Astfel, chiar dacă apelativul „vodă” - cum știm - a fost folosit inclusiv În timpul domniei lui Mihai I, ziarul dezvăluie că o anchetă sociologică din 1907 scotea la iveală faptul că popularitatea lui Alexandru Ioan Cuza era ridicată la peste patru decenii de la plecarea sa din fruntea Principatelor. În fine, din analiza construcției și evoluției „sentimentului dinastic” la români rezultă că apropierea dintre monarhie
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
Dincolo de această excludere necesară din rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor, imagologia era considerată o prezență de-a dreptul nocivă În spațiul științei literaturii, care ar deturna atenția cercetătorilor de la dimensiunea estetică fundamentală, imanentă, a textului literar, În favoarea unor aspecte sociologice exterioare acesteia. În sfera comparatisticii, criticile lui Wellek au cunoscut un ecou Îndelungat, lor adăugându-li-se și alte voci de prestigiu, cum ar fi cea a lui R. Etiemble, care, În pofida unei viziuni comparatiste ecumenice și a atenției acordate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
multidisciplinare a studiului alterității, constituindu-se astfel Într-un argument suplimentar În favoarea depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o disciplină mai complexă. Era firesc Însă ca prea apăsata subliniere a factorului estetic În defavoarea celui sociologic să producă, În cele din urmă, o reacție adversă și În cadrul comparatisticii. Pe fondul acesteia, ultimele decenii ale secolului XX au cunoscut o nouă Înflorire a imagologiei În spațiul literaturii comparate. Meritul revine Îndeosebi comparatiștilor din universitățile germane care au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele cu caracter pur literar, stilistic, structural sau tematic (stabilirea influențelor și izvoarelor, circulația temelor și motivelor, a tropilor, a elementelor formale, a structurilor narative sau retorico-stilistice), până la cele care constituie suportul material, exterior, al realității literare, de interes preponderent sociologic (studierea cunoașterii limbilor străine, a circulației cărților și revistelor, a traducerilor, adaptărilor și prelucrărilor, a lecturii, bibliotecilor, librăriilor și saloanelor literare etc.). Ca și În cazul altor discipline care studiază alteritatea, imagologia literară nu abordează problema relațiilor În sine, ci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prejudecăți. Dincolo de ambianța ideologică și mentală romantică, favorabilă unor legături sentimentale În dezacord cu modelele tradiționale, Împrejurarea că unii membri ai elitei intelectuale românești contractează căsătorii mixte În prima jumătate a secolului al XIX-lea are și o solidă explicație sociologică, ținând de cadrul concret de viață al societății urbane românești din Transilvania. În orășelele ardelene ale vremii (și chiar În centrele mai populate) locuiau, de obicei, abia câteva zeci de intelectuali români, preoți, profesori, avocați, comercianți, mărunți funcționari, oameni care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pot delimita trei factori care au stat la baza acestei orientări fundamentale, declanșată cu mulți ani Înaintea celei similare, aparținând romanticilor maturi din Principate; și anume: a) profilul specific al comunității românești din Transilvania, pentru care lumea satului reprezenta dimensiunea sociologică principală; b) tradiția primei generații a Școlii Ardelene și mai ales a descendenților ei, Vasile Pop XE "Pop" sau Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Învățați care, În pofida demersului lor raționalist, de factură iluministă, nu excludeau universul culturii populare din preocupările lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Social Behaviour, Reinehart and Winston Ltd., Holt, 1969, pp. 119-120; George Eaton Simpson, John Milton Yinger, Racial and Cultural Minorities, New York-Londra, 1985, pp. 21-22. Serge Moskovici (coord.), Psychologie sociale, P.U.F. Paris, 1990, p. 450. Pentru o abordare sociologică a prejudecății și a discriminării, vezi John Rex, „Rasialismul și criza urbană”, În volumul Rasismul În fața științei, Editura Politică, București, 1982, pp. 287-343. G.E. Simpson, J.M. Yinger, op. cit., pp. 22-23 (What Is Discrimination?). Situație pusă În evidență de experiența lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
psihicului națiunii, în general, și al tineretului, în special. Ele au epuizat rapid și în mod rușinos capitalul de speranță cu care fuseseră investite. Efectul a fost îndepărtarea tinerilor de politică și chiar de alte forme de civism. O investigație sociologică anterioară alegerilor din toamna anului 2000 arată că 94% (!) dintre tineri nu fac parte din nici oorganizatie de tineret, iar mare parte dintre ei nici nu și-ar dori așa ceva. Eșecul nu este al tinerilor, eșecul este în prirnul rând
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
necesar pentru construirea unei culturi înfloritoare. Din acest motiv vom folosi termenul„european“ din perspectiva contemporană, deoarece la acel moment se putea vorbi de Europa doar din punct de vedere geografic, neexistând încă o conștiință clară, bine definită a Europei sociologice. II.1. Context politic: Anglia și Suedia Descris adesea de către istorici ca fiind un secol al confruntărilor, perioada anilor 1600-1700 este marcată de lupte de cucerire și de eliberare, de războaie civile și religioase, care au modificat relațiile dintre țări
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
drept și economie politică la Universitatea din Berlin, după care va profesa timp de zece ani, între 1910 și 1920, la Universitatea din Iași, în cadrul catedrei de istoria filozofiei antice, etică și sociologie. Aici, Dimitrie Gusti a pus bazele învățământul sociologic românesc, înființând, în anul 1911, Seminarul de sociologie și etică. Activitatea de la Iași va fi încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, și va fi ridicată pe noi trepte valorice la București
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de la Iași va fi încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, și va fi ridicată pe noi trepte valorice la București, în perioada interbelică. Alături de contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școala sociologică monografică și metoda monografică, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografică a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propaganda culturală în mediul rural și bogata
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școala sociologică monografică și metoda monografică, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografică a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propaganda culturală în mediul rural și bogata activitate publicistică, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnată medalistic, după șase decenii de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetița. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, și pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALA SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legenda aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetița, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
S.U.A., precum și majoritatea scrierilor consacrate regionalismului nu sunt altceva decât expresia unor speranțe pioase, a mândriei locale și a resentimentului față de puterea centralizatoare. Orice analiză obiectivă se cuvine să distingă cu grijă problemele privind originea rasială a autorilor și problemele sociologice referitoare la proveniență și mediu de problemele privind influența reală a peisajului și de problemele tradiției și modei literare. 84 Problemele de "naționalitate" devin deosebit de spinoase atunci când trebuie să ne pronunțăm dacă literaturile scrise în aceeași limbă sunt literaturi naționale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care le generează reprezintă o provocare pentru găsirea unor soluții interdisciplinare, multivizionare și flexibile În aplicarea la contexte economice și sociale specifice. O Întrepătrundere a domeniului tehnic cu cel al analizei psihologice, sociologice și interculturale este absolut necesară În Înțelegerea și optimizarea relației dintre consumator și industria producătoare de bunuri de consum. Globalizarea este un concept utilizat inițial În legătură cu domenii precum economia, comunicarea, cultura și ulterior cu domeniile politic, militar, social. El se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea corespunde punerii În aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire Între starea actuală și starea dorită. Această dorință nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce pot fi de natură: demoeconomică, psihologică, sociologică etc. Variabilele implicate În apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar Întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă nu direct prin mobiluri (motive), atunci indirect prin personalitate și stil de viață, prin valori culturale sau grupuri de referință
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărarea produsului sau serviciului respectiv, În funcție de modul cum acționează În timp unii factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intenției, cum sunt: evoluția prețurilor și tarifelor, situația ofertei, resursele financiare ale cumpărătorului, presiunea timpului și alte influențe de natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o descriu ca și „consumul de statut”, ideea ce își are rădăcinile în lucrările timpurii ale lui Veblen (1899 apud Sybrowsky, 2007) despre „consumul vizibil”. Datorită interesului crescut asupra acestui subiect, discipline diferite descriu puterea în feluri variate. Din perspectivă sociologică, Bell (1998 apud Sybrowsky, 2007) descrie puterea ca dorința consumatorului de a demonstra puterea sa socială prin afișarea bogăției materiale, intrând astfel în hora consumului sau în starea de creștere a consumului și descreșterea posibilităților de dobândire a satisfacției. Persoanele
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]