12,660 matches
-
informațiilor, ci și prin aplicarea diferitelor metode și procedee de prelucrare și interpretare statistică a datelor (vezi Rotariu et al., 1999). 3. Abordând problema complexității metodologiei în științele socioumane, trebuie să remarcăm că în psihologie și pedagogie, uneori chiar în sociologie, se aplică testele. Termenul „test” - care, provenind din engleză, înseamnă în sens larg „probă” - a devenit atât de popular, încât uneori și pentru aplicarea unor banale chestionare neofiții folosesc sintagma „teste sociologice”. Înțelesul larg de „probă”, încercare, se ilustrează și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
uneori aproape exclusiv, asupra tehnicii orale de comunicare, astfel încât cea în scris aproape că nu mai capătă un nume distinctiv; uneori se folosește pentru ambele forme termenul „anchetă” (sau, în engleză,survey), iar când se face diferența prin denumire, în sociologia americană găsim pentru forma scrisă denumirea de „studiu pe bază de chestionar” ori alte expresii care evidențiază modalitatea respectivăde completare a chestionarului:self-administered questionnaire (cf. Faris, 1964, p.1009). A doua distincție, pe care o adoptăm și noi aici, îmbracă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
natură ale subiecților. 10. Sintetic vorbind, ancheta face parte din cadrul procedurilor care, în sens larg, poartă numele de cantitative, ținând de modelul nomotetic de abordare a realității, în vreme ce interviul este o metodă calitativă, fiind agreat ca metodă de investigație de sociologii de orientare comprehensiv-interpretativistă. Lucrul este evident relativ la fiecare moment al desfășurării cercetării cu aceste metode, începând cu construcția instrumentului de cercetare și terminând cu analiza și interpretarea datelor obținute. Procedeul folosit de noi în acest demers de definire prin comparație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să utilizăm denumirea sondaj de opinie în locul celei de „sondaj de opinie publică”, noțiunea de „opinie publică” fiind, cum s-a văzut, destul de complexă și greu de definit în mod operațional. De asemenea, vom rămâne la înțelesul curent - în domeniul sociologiei-al noțiunii „sondaj de opinie”, încercând doar să delimităm, în măsura posibilului, această noțiune de cea de „eșantionare” și, mai ales, de cea de „anchetă”. Primul aspect nu merită mult efort pentru a-l dezbate. E nevoie doar de puțină
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de interviuri îl constituie cele clinice, intensive și de mare profunzime, utilizate în psihoterapie și psihodiagnostic, care pretind, din partea realizatorului, un înalt nivel de pregătireteoretico-metodologică și o experiență bogată în domeniu. Spre deosebire de acestea, interviul din științele socioumane - în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare de persoane și chiar dacă, uneori, este tot atât de liber și de profunzime, se caracterizează prin aceea că urmărește aflarea unor informații ce au un oarecare grad de generalitate și privesc socialul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru a ajunge la date relevante. De aceea, cum spuneam și mai sus, pentruinterviuri, în general, și pentru cele semistructurate, în particular, nu se recomandă folosirea operatorilor obișnuiți. Poate anumite categorii de operatori, bine instruiți, cum sunt studenții secției de sociologie, care manifestă interes pentru cercetare și au urmat și cursuri metodologice, reușesc, uneori, interviuri ghidate reușite. Ghidurile de interviu cunosc o mare varietate de forme, începând de la unele ce cuprind doar câteva teme mai generale, până la altele cu o listă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
continuu, vizând și grupuri marginalizate sau uitate (cawboy, mineri, prostituate etc.). Mai recent, cu deosebire în SUA, mișcarea feministă își asumă și ea metoda istoriei orale, aducând ca argument suplimentar faptul că istoria scrisă a fost redactată precumpănitor de bărbați. Sociologii de orientare calitativistă, în speță mișcarea postmodernistă, insistă pe caracterul interacționist-creativ al relației intervievator-intervievat, deci oarecum pe ștergerea asimetriei clasice a celor două poziții, dar și pe nevoia ca, nu numai în timpul intervievării, ci chiar și în actul interpretării, cercetătorul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nevoia flexibilității, tratării subiecților cercetării ca ființe umane complexe și ca parteneri, și-au adus contribuția la dezvoltarea unor strategii concrete de investigare, inclusiv pe planul îmbinării documentelor scrise cu cele audiovizuale. Ei au participat masiv la construcția și răspândirea „sociologiei vizuale”. 6.2. Interviul de gruptc "6.2. Interviul de grup" Interviul de grup înlătură ceea ce în literatura metodologică se numește greșeală atomistică (atomistic fallacy), adică de deducere a stării de spirit colective din agregarea statistică - oricât de rafinată ar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o cunoaștere prealabilă a problematicii vizate de anchetă, eficiența instrumentului depinzând, evident, de soliditatea acestor cunoștințe. Faptul nu exclude, desigur, posibilitatea ca orice persoană să poată elabora un chestionar, căci, așa cum am mai spus, fiecare dintre semenii noștri practică o sociologie la nivelul simțului comun, care nu este altceva decât un ansamblu de noțiuni, descrieri de fenomene, ipoteze și „teorii” asupra relațiilor dintre acestea. Numai că un chestionar elaborat de un amator va rămâne (din punctul de vedere al conținutului, la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erorilor generate de operațiile de postcodificare. Despre dificultățileacestei operații ne previne un cunoscut experiment al lui Durbin și Stuart, relatat în detaliu de Moser (1967, pp. 388-393) în excelenta sa lucrare, tradusă și în românește, în anii de reviriment ai sociologiei noastre, carte ce ar merita astăzi o reeditare. Unui număr de opt codificatori, patru profesioniști și patru studenți, li s-a cerut efectuarea a 10 operații de postcodificare, pentru întrebări din 400 de chestionare. La cele mai simple întrebări - cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui sistem de cunoștințe, atitudini sau/și credințe mai profunde ale individului, deci ele au un grad de consistență, pe care îl evidențiază coerența rezultatelor sondajelor. Spre deosebire de o seamă de reprezentanți ai unor curente foarte la modă în ultimeledecenii în sociologie - dintre care unii susțin chiar că, în cadrul anchetelor, nu se culeg opinii, ci numai reacții ale indivizilor la situații de anchetă sau, chiar mai mult, că ancheta „împiedică surprinderea opiniilor efective ale indivizilor, adică cele care există independent de anchetă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchete, în special. În scopul evidențierii unor aspecte practice legate de operaționalizare, vom schița doar câteva repere. Mai întâi - și iarăși fără a intra în chestiuni filosofice prea adânci, în speță din domeniul teoriei definiției - se cuvine observat că, în sociologie (deci și în cazul anchetelor) apar cu cea mai mare frecvență două feluri de noțiuni: unele pe care le numim de tip atributiv și altele, de tip variabil. Primele sunt cele studiate pe larg în logica clasică bivalentă, prin punerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care, așa cum vom sugera mai jos, în alt paragraf, face apel la instrumente statistico-matematice avansate. Credem că aici mai folositor ar fi ca, printr-un exemplu concret, să sugerăm logica generală a demersului în operaționalizarea conceptelor. Într-o cercetare de sociologie industrială, Zamfir et al. (1980) au urmărit, printre altele, operaționalizarea noțiunii „satisfacția muncii”. Sistemul de indicatori folosit în acest scop a cuprins o baterie de 8 întrebări din chestionarul folosit, întrebări care cereau subiecților să exprime gradul de satisfacție încercată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
marea problemă a construcției indicilor complecși este aceea a reducției spațiului multidimensional - reprezentat de dimensiunile diferite și relativ independente ale conceptului ce urmează a fi operaționalizat - la unul unidimensional. Problema nu este nouă sau, mai bine spus, nu este specifică sociologiei. Cele mai serioase studii metodologice de această natură au pornit din câmpul de preocupări al economiei, știință ce uzează mai mult decât sociologia de cuantificări. De ele se leagă numele lui Arrow, cu a sa cunoscută teoremă prin care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a fi operaționalizat - la unul unidimensional. Problema nu este nouă sau, mai bine spus, nu este specifică sociologiei. Cele mai serioase studii metodologice de această natură au pornit din câmpul de preocupări al economiei, știință ce uzează mai mult decât sociologia de cuantificări. De ele se leagă numele lui Arrow, cu a sa cunoscută teoremă prin care se demonstrează imposibilitatea existenței unui indice complex capabil să satisfacă anumite condiții. La noi, asupra acestei chestiuni a scris G. Păun (1980). Condiția cea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetate și gradul de interes al publicului larg pentru rezultatele obținute; tratarea problemei în literatura de specialitate și cât anume din documentația existentă anterior a fost utilă și folosită în cercetare. Descrierea tehnicilor de cercetare. Este un punct asupra căruia sociologii se apleacă uneori cu multă insistență, intrând în detalii care nu interesează pe anumiți beneficiari. În principiu, referirile metodologice din textul raportului, ne spune Caplow, trebuie să fie convingătoare în următoarele privințe: 1. că metodele, tehnicile și instrumentele folosite sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
religioase ș.a.m.d. este o activitate ale cărei rezultate formează în timp un inestimabil tezaur de cunoștințe despre societatea contemporană. Din păcate, această comoară este încă ignorată de cei care scriu istoria recentă, însă este clar că, până la urmă, sociologia și istoria își vor da mâna învalorificarea datelor anchetelor, așa cum se întâmplă cu ceea ce se numește „istorie orală”, care fructifică, în câmpul istoriografiei, cunoștințe obținute prin metode dezvoltate de sociologie. Cum altfel ar putea fi, de exemplu, adusă spre timpul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care scriu istoria recentă, însă este clar că, până la urmă, sociologia și istoria își vor da mâna învalorificarea datelor anchetelor, așa cum se întâmplă cu ceea ce se numește „istorie orală”, care fructifică, în câmpul istoriografiei, cunoștințe obținute prin metode dezvoltate de sociologie. Cum altfel ar putea fi, de exemplu, adusă spre timpul cel mai apropiat „istoria mentalităților” dacă nu descifrând semnificațiile datelor de sondaj, interpretabile în această partitură? Rezultatele anchetelor și sondajelor de opinie au apoi rolul dea informa publicul larg asupra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au infinit mai multe șanse să poată fi ajutate de bănci să-și finanțeze substanțial campania electorală. Revenim și mai subliniem că răspunsurile agregate la întrebarea privind intențiile de vot nu sunt luate, de către cei care lucrează serios în domeniul sociologiei electorale, drept predicții ale rezultatelor ce vor fi obținute în alegeri. Chiar și în preajma votului, deși atunci valoarea predictivă e ridicată, se presupune că aceste cifre se vor abate de la cele ce vor apărea după numărătoarea buletinelor. Căci comportamentul uman
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Alegerile 2000. Prezentare și analiză, Editura Paideia, București. Allport, Floyd (1937), „Towards a Science of Public Opinion”, Public Opinion Quaterly, 1. Allport, Gordon, W. (1965), Pattern and Growth in Personality, Holt Rinehart and Winston, New York. Aluaș, Ion, Drăgan, Ion (1971), Sociologia franceză contemporană. Antologie, Editura Politică, București. Antoine, Jacques (2005), Histoire des sondages, Odile Jacob, Paris. Axsom, D., Yates, S., Chaiken, S. (1987), „Audience response to a heuristic cue in persuasion”, Journal of Experimental Psychology, 25. Baron, R., Byrne, D. (1991
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Paris. Biemer, Paul, Lyberg, Lars (2003), Introduction to Survey Quality, Wiley Interscience, A John Wiley and Sons Publications, New York. Boșcaiu, Voicu (1995), „Sondajele de opinie publică”, Revista de Cercetări Sociale, 2 (3), pp. 145-150. Boudon, Raymond (1991), Les méthodes en sociologie, ediția a VIII-a, Presses Universitaires de France, Paris. Boudon, Raymond (1992), Traité de sociologie, Presses Universitaires de France, Paris. Boudon, Raymond (1995), „O perspectivă neo-weberiană asupra sentimentelor morale”, în Traian Rotariu, Andrei Roth, Rudolf Poledna (coord.), Studii weberiene, Editura
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
and Sons Publications, New York. Boșcaiu, Voicu (1995), „Sondajele de opinie publică”, Revista de Cercetări Sociale, 2 (3), pp. 145-150. Boudon, Raymond (1991), Les méthodes en sociologie, ediția a VIII-a, Presses Universitaires de France, Paris. Boudon, Raymond (1992), Traité de sociologie, Presses Universitaires de France, Paris. Boudon, Raymond (1995), „O perspectivă neo-weberiană asupra sentimentelor morale”, în Traian Rotariu, Andrei Roth, Rudolf Poledna (coord.), Studii weberiene, Editura Clusium, Cluj-Napoca, pp. 76-93. Bourdieu, Pierre et al. (1968), Le métier de sociologue, Mouton, Paris
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Andrei Roth, Rudolf Poledna (coord.), Studii weberiene, Editura Clusium, Cluj-Napoca, pp. 76-93. Bourdieu, Pierre et al. (1968), Le métier de sociologue, Mouton, Paris. Bourdieu, Pierre (1999), Rațiuni practice.O teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București. Bourdieu, Pierre (2002), Questions de sociologie, Les Éditions de Minuit, Paris. Bradburn, Norman, Sudman, Seymor (1979), Improving Interview Method and Questionnaire Design, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Bradburn, Norman, Sudman, Seymor (1988), Polls and Surveys, Jossey-Bass Publishers, Londra. Bradburn, Norman, Sudman, Seymor, Wansinck, Brian (2004), Asking Questions
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
in the Social Sciences, ediția a IV-a, St. Martin’s Press, New York. Geerts, Clitford (1973), The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York. Ghiglione, Rodolphe, Matalon, Benjamin (1992), Les enquêtes sociologiques. Théories et pratique, Armand Colin, Paris. Giddens, Anthony (2000), Sociologie, Editura ALL, București. Grawitz, Madeleine (1972, 1986), Méthodes des sciences sociales, Dalloz, Paris. Grémy, Jean-Paul (1992), „La formulation des questions d’enquête: son effet sur les reponses”, în L. Lebart (ed.), La qualité de l’information dans les enquêtes, Dunod
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Paris. Larson, Charles U. (2003), Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași. Lazarsfeld, Paul (1957), „Public Opinion and Classical Tradition”, Public Opinion Quaterley, 21. Lazarsfeld, Paul (1970), Philosophie des sciences sociales, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1971), Qu’est-ce que la sociologie, Gallimard, Paris. Lazarsfeld, Paul (1978), „Analiza structurii latente”, în Măsurarea în științele sociale, pp. 295-318. Lazarsfeld, Paul (1993), On Social Research and Its Language, ed. R. Boudon, The University of Chicago Press, Chicago - Londra. Lebart, L. (ed.) (1992), La qualité
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]