5,679 matches
-
deja sunt aproape patru luni de la plecarea ta, mai rămân 20... (Dumnezeule!) M. 27/1948 I 3 ianuarie 1948, sâmbătă, ora 5 p.m. [...] Eri seară a sosit aici la noi Sabina. Nu a venit direct de la munte, cu skii la spinare, cu glasul răgușit, nu a răsturnat toată casa, ci îmbrăcată orășenește, cu poșeta în care vârâse o cămașe de noapte, peria de dinți și pieptenul. Biata luminiță anemică, dar cu efuzii de bucurie și afecție. [...] Azi am stat cu Sabina
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aseară, fiindcă muream de disperare, celor două mame ale celor doi corifei ai tăi: una a făcut gafa pe care deja am menționat-o, cotcodăcind ca o găină - își scoate pașaport ca să vină să se îngrijească, are ceva la șira spinării, săraca -, cealaltă îmi vorbea de „Mircică“ spunând că i-a scris două cărți poștale cu „Muți scump, Muți iubit, kilogramul de porto cale costă 100 de franci“. Nu erau indiferente, erau normale, dar eu, îmi dau seama, sunt - din cauza vârstei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu hârtie imaculată, priveam marea din fericire albastră: eram absentă, plutind spre alte țărmuri. Apoi o ceață gri-deschis și-a tras perdeaua deasă între mine și acel albastru celest. Barba Cociu, care își expunea mângâ ie rilor brune ale soarelui spinarea bătrână, s-a îmbrăcat în grabă și a început o conversație cu un... indigen. Copiez de pe o notiță luată la întâmplare. Barba: keriak, kapaklaran. Celălalt: Șuruplaran. Pe urmă: Senilsenideghin... Un țigan tătar m-a salutat: „Bumneața Dumn’u!“. Și deodată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
credință unul altuia. Mă opresc cu crema hidratantă în mână și îmi privesc reflexia în oglinda veche din dormitor. — Eu, Becky, murmur solemn. Eu, Rebecca, te iau pe tine, Luke. Cuvintele astea arhicunoscute parcă te iau cu fiori pe șira spinării, nu-i așa? — Să-ți fiu... să-mi fii... soț legiuit. La bine, în bogăție... Mă opresc și mă încrunt, confuză. Parcă nu sună bine. Oricum, o să învăț cuvintele atunci, când se apropie momentul. Ideea e că jurămintele sunt ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
glasul, și îngheț. Are accent britanic. — N-am de gând să-mi mai pierd timpul aici! Dacă îmi aduci numai și numai lucruri care nu se pot purta... Simt că niște păianjeni minusculi mi se plimbă în voie pe șira spinării. Nu-mi vine să cred. Doar nu e... — Dar mi-ați spus că vă doriți un alt look! zice Erin, la capătul răbdărilor. — Sună-mă când ai ce ți-am cerut. Și, înainte să pot face un pas, iat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dumneavoastră? — Soțul meu Ken, spune femeia. A făcut un bypass. — O, Doamne! Îmi... pare foarte rău. Încerc să-mi închipui cum m-aș simți dacă Luke ar fi pe patul ăla de spital și mă ia cu fiori pe șira spinării. Ar trebui să fie OK, dacă are și el puțină grijă de el. Eh, bărbații ăștia! Cred că lor nu li se poate întâmpla nimic. Clatină din cap. Dar, când ajungi aici... începi să-ți dai seama cât de importante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să comandăm, eu cer o ciocolată caldă, în timp ce Suze scoate un pliculeț de ceai și i-l dă chelnerului. — Ceai de frunză de zmeură, îmi explică. Întărește uterul. Pentru naștere. — Aha, încuviințez. Pentru naștere. Normal! Simt un fior pe șira spinării și zâmbesc repede, pentru a-mi camufla spaima. În adâncul sufletului, nu sunt prea convinsă de chestia asta cu minunea de a da viață. Pe bune, uite la burtoiul lui Suze! Uite la mărimea unui nou-născut. Cum naiba iese ditamai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
finale aparțin Clientului... orice încălcare a prezentului contract sau anulare a evenimentului, pentru indiferent ce motiv... restituire... 30 de zile... plata se va face într-o singură tranșă... De asemenea...“ Citesc cuvintele care urmează cu fiori de gheață pe șira spinării. „De asemenea, în eventualitatea anulării evenimentului, în cazul în care Clientul se va căsători în maximum un an de la data anulării, acesta se obligă să plătească o penalizare de o sută de mii de dolari, plătibili către Wedding Events Inc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e o ghicitoare cu premiu! Se vede din elicopter. Știu foarte bine ce faci. Am prieteni în Surrey. Care m-au informat. Îmi întâlnește privirea cu o expresie victorioasă în ochi și simt că mă ia cu fiori pe șira spinării. Nu. Te rog, nu. Nu acum, când am reușit să ajung până aici. Cred că ai un mic secret pe care ai uitat să-l împărtășești invitaților tăi. Își ia o față plină de compasiune. Nu e prea politicos, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu-l pe evreul din Iași, scriitorul român Alecu Russo vorbește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
het Haar in der Hand) <endnote id="(3, p. 69)"/>. Chiar În zilele noastre, În 1985, un informator popular din sud-estul Poloniei declara că evreii „arătau ca diavolii” pentru că „se Îmbrăcau În negru, aveau bărbi lungi și purtau saci În spinare” <endnote id="(70, p. 120)"/>. Un vechi proverb polonez și german completează această imagine : „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă, dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
maniera „anecdotelor populare” publicate de Theodor D. Speranția În 1888 : Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, În ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, Îi sare Înainte Un dulău urât și mare. Boccegiul Ițic este Înspăimântat de câinele Grivei, care latră Întruna. E nevoit să intervină țăranul român, care : Dă c-o piatră după câne Și-apoi zice : - Nu te teme ! Ține-ți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu coasa ! Ca sî nu mai rămâí niși chișior di târtani. La anu șî la mulț ani ! <endnote id="(184, p. 51)"/>. Țăranii moldoveni aveau credința că „Cine omoară [un om] ia toate păcatele celui omorât și-l poartă În spinare pe lumea cealaltă” <endnote id="(137, p. 179)"/>. Dar această regulă justițiară nu se aplica În cazul În care cel omorât era necreștin. În 1595, de exemplu, Sigismund Báhory - principe al Transilvaniei și suzeran al domnilor Moldovei și Țării Românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcționarilor își văd de serviciile lor, dar mai sunt câțiva care nu-și văd de treabă. Exemplu: la prefectura județului se afla la conducere colonel Barcan, un om cinstit și foarte corect, însă se lăsa condus de alții care pe spinarea lui fac afaceri. Un funcționar de la prefectură, Popescu prin grația încrederii de la prefect în timp când se evacuau evreii din Dorohoi a putut să șteargă de pe liste diferiți evrei pentru a rămâne în oraș lua sume de bani și lucruri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
hîrtie, acelora care au compromis, în parte, presa literară și de cultură, fapt ce a impus exigențe de altă natură (micșorarea spațiului tipografic), decît cele normale. Zurbagii, proștii și cei care cunosc arta de a se gudura și au șira spinării de material plastic vor fi, în continuare, în frunte, căci multe din reviste nu se pot dispensa de mercenarii care au făcut servicii (la Luceafărul se pare că se schimbă ceva) . Important este, așa cum am și vorbit, ca în aceste
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o altă adresă (6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și vă invit (subl.ns.) ca să’mi dați urgent rezultatul, nemaidând locu la o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
controlul dacă sunt Înscriși În listele electorale”. Din atitudinea conciliantă a prefectului Florescu se desprinde ideea, indubitabilă, că acesta a dat frățește mâna cu speculanții care, În condițiile lipsurilor de tot felul de atunci, au făcut munți de bani pe spinările flămânzilor de ambele nații. Amintindu-și și de ieșirile „...necontrolate” ale primarului comunei Epureni „...cu ocazia spectacolului prezentat de muncitorii dela CFR Nicolina Iași”, Gutman precizase că, „...deși cazul a fost reclamat nu s’a luat nici o măsură Împotriva acestuia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu un păr lung și cred proaspăt vopsit într-un negru lucios, însoțită de câțiva puradei. O complimentez pentru părul superb, la care îmi oferă o jumătate de zâmbet împreună cu o privire care-mi provoacă un fior neplăcut pe șira spinării și încerc automat să mă mut un milimetru mai departe în îngrămădeala din barcă. De-a lungul călătoriei, canoea oprește din când în când la câte o casă pe malul râului lăsând pe câte cineva să coboare. Acum înțeleg. Remolino
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
intuiția, în timp ce logica poate fi chiar o piedică în asimilarea cunoștințelor și trecerea la următorul nivel. Înclin să cred că ăsta este motivul pentru care există mulți șamani sau, în lumea vestică, asa-zișii lideri spirituali care fac business pe spinarea credulilor. De-a lungul procesului de cercetare spirituală în care am pornit, încerc să-mi amorțesc creierul pentru a putea trăi fiecare experiență cu inima deschisă; în mod evident însă, am nevoie de un instinct de conservare destul de puternic, care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
venind dinspre ea, decid că nu am ce să lămuresc și că eu am greșit dându-i ei banii ce să lămuresc, că trebuie să-mi dea 30 de dolari??!! Îi mulțumesc, simt același curent rece de-a lungul șirei spinării, zic la revedere și plec. Merg la Don Julio urmărită de pala rece a Eliei, îi dau banii cerându-mi scuze pentru ignoranță și confuzie, merg la râu, apare o canoe, urc ușurată și știu că nu am să mă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un kitsch pe care nimic nu-l poate mîntui. Cu ce să încep ? în satul lui Mălăele trăiește un fel de inventator (șerban Pavlu) care vine la nunta din titlu îmbrăcat în alb și cu o pereche de aripi în spinare. La final, acest înger aleargă în direcția bisericii în timp ce comuniștii trag în el. și kitschul ăsta încă nu-i nimic pe lîngă kitschul secvențelor cu pitici. Oh, da, cu pitici. Căci în satul lui Mălăele trăiește și un piticuț. și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
reproșat sau nu s-au supărat niciodată atunci când mai foloseam din greșeală termenul “țigan”. Mulți dintre ei îmi ziceau “Ionele, așa-i la noi la țigani”, sau “Ionele, niciodată nu vei vedea țigan să muncească”; Țiganu-i făcut să trăiască pe spinarea românului”; “Ionele, țiganul vrea să conducă el, pe banul tău!” (din nefericire, de foarte multe ori aveau dreptate.) Eu și familia mea nu am discriminat pe nimeni, cu atât mai mult pe cineva în Biserica Filadelfia sau în cartierul Simileasca
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
văzut pe cei doi vlăjgani ai Mariței venind în goană spre mine și fără să spună o vorbă au început să dea în mine, parcă pe întrecute. Loveau peste tot, eram căzut jos și ei mă păleau peste picioare, pe spinare, în cap, unde apucau. Bietul Gheorghiță striga la ei să mă lase în pace, încerca să tragă de ei să-i dea la o parte, dar ce poate să facă un copil de treisprezece ani în fața unor haidăi voinici și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a se usca hainele lui Costache, spălate de Maria ajutată de gazdă. − Pune, românco, pe foc, că ți se îmbolăvește bărbatul, glumi țiganca; nu te uita că-s lemne puține, că multe n-am avut niciodată. Astea leam adus cu spinarea din pădure, de la Olărie. Ne mai dau lemne și cei mai avuți, că și noi le muncim pământul când au ei nevoie. Iar tu, femeie, de ce plângi? Asta-i viața, când pleci la drum pe așa o vreme, se poate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai greu; la noi, la Bateria Comandă, era mai simplu. M. M.: Era mai simplu, că aveați doar aparatura de comandă. S. B.: De telefoniști era puțin mai greu. Se duceau până în poziții și veneau cu rolele de cablu în spinare. Le spuneam "melci". Dar de tunari era și mai greu. Însă, când a venit alarma adevărată, nu eram toți în pat, că asta s-a întâmplat pe la ora trei după-amiaza erau plecați la concert, erau plecați în învoiri. Ei nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]