6,992 matches
-
înțelepciunea și creativitatea necesare pentru a modifica credințele noastre cele mai disfuncționale. În fața noastră se află o perioadă de armonizare a trăirilor interioare cu acțiunea exterioară, care ne va permite o nouă percepție a realității, la realizarea căreia știința și spiritualitatea vor merge mînă în mînă. 2.12. STRATEGIA DE INSTABILITATE CONSTRUCTIVĂ Clivajul dintre S.U.A. și Europa devine persistent și crescător. Europa a constituit prin-cipalul centru de interes al americanilor de la constituirea lor ca stat și pînă la intervenția din Iugoslavia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a ce-lor 4 mari bănci de stat, care dețin 90% din activele bancare chineze, începerea privatizării acestora și reorganizarea Băncii Centrale după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, concomitent cu primirea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului (1992). Potrivit spiritualității chineze, situația ideală nu este ceva concret, ceva care poate fi măsurat. Ea constă numai din înaintarea către țel, că-tre ideal: mergi ce mergi, idealul se află mai departe, mergi de două ori pe atît, iar el se află tot
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
multe speranțe se îndreaptă către genetică și biotehnologii, care oferă multe promisiuni pen-tru viitor, tinzînd către o prefacere radicală, o reînnoire a modului de înțelegere atît a naturii exterioare, cît și a celei interioare, a însăși naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre mi-turile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cu-noașterea acestuia fiind considerată adevărata cunoaștere. R.A. Mashelkar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lume. Totodată, așa cum arată John Farndon, " Aici există o interesantă combinație între o înfloritoare economie de retail și o per-sistentă filosofie antimaterialistă. Este una din-tre cele mai importante puteri asiatice în domeniul spațiului cosmic, dar este dominată de o străveche spiritualitate. Este în avangarda unora dintre cele mai noi tehnologii și cercetări, dar concomitent se regăsesc în India unele dintre cele mai conservative și intolerante idei religioase" (p. 12). Apoi, violențele sectare mocnesc, ca și lupta dintre facțiunile politice, iar conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ar fi interpretat scrierile primului și ar fi scris, potrivit lui Clement din Alexandria, 42 de cărți păstrate în templele egiptene, care tratau despre principiile universale, despre lumina divină, des-pre natura universului și sufletul omului, despre guvernarea lumii, contribuind la renașterea spiritualității egiptene, a geometriei, a aritmeticii, artelor, astronomiei și medicinii. De asemenea, el scrie despre ierarhia ființelor cerești, despre originea lumii și natura vieții omului și creează noțiuni și concepte pe care le vor prelua mai tîr-ziu kabbaliștii și rozacrucienii. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
matrice perfecte, întru slava lui Dumnezeu. 5.8. UN CER DE SENS Cartea lui Frithjof Schuon, Despre unita-tea transcendentă a religiilor, este o carte-monument, o carte-destin, purtătoare de origini și de tradiții. Apărută în 1994, la Humanitas, în colecția de spiritualitate universală Terra licida, coordonată pe atunci de Andrei Pleșu, în traducerea Ancăi Manolescu și beneficiind de un inspirat Cuvînt înainte al părintelui André Scrima, lucrarea a dispărut repede de pe piață și se impune, cred eu, reeditarea sa. "Semnele vremii" o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
plan exoteric, al formelor cultice exteri-oare, este perfect posibilă și dezirabilă la nivel ezoteric, al formelor revelate ale Cuvîntului di-vin. Prin urmare, unitatea transcendentă a religiilor se realizează în plan interior și pur spiritual, fără trădarea nici unei forme particulare de spiritualitate. "Antagonismele dintre aceste forme arată autorul dăunează tot atît de puțin Adevărului unu și universal pe cît de puțin dăunează antagonismele dintre culori opuse transmisiei luminii, una și incoloră" (p. 26). Ori-ce culoare neagă întunericul și afirmă lumina și conduce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și ca solicitant exponențial de confort psihic, de armonie interioară și de aspirație subiectivă către împlinirea personală, fapt dovedit de înmulțirea tehnicilor derivate din noul domeniu al dezvoltării personalității, ca și de succesul de care se bucură înțelepciunea orientală, noile spiritualități, diversele ghiduri ale fericirii și ale înțelepciunii. Materialismul caracteristic primei societăți de consum e depășit: asistăm acum la expansiunea pieței sufletului și a transformării sale, a echilibrului și a stimei de sine, simultan cu proliferarea farmaciilor fericirii. Într-o epocă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căreia belșugul este condiția necesară și suficientă a fericirii omenirii nu mai funcționează de la sine: rămâne de știut dacă reabilitarea chibzuinței nu duce cumva la nașterea unei iluzii de un cu totul alt gen. Oare relansând dimensiunea „ființei” sau a spiritualității, neoconsumatorul va avea un parcurs mai lesnicios decât predecesorii săi pe calea fericirii? Civilizația consumeristă se definește prin locul central pe care îl ocupă năzuința către bunăstare și căutarea unei vieți mai bune pentru sine și pentru ai săi. Există
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cea de-a doua pleca de la schimbările de atitudini și de valori cărora societățile noastre le erau martore. După ce a pus accentul pe bunăstare materială, pe bani și pe securitate fizică, epoca noastră ar da prioritate calității vieții, exprimării sinelui, spiritualității, preocupărilor referitoare la sensul vieții. De la un sistem cultural esențialmente materialist, noi am fi trecut la un Weltanschauung de tendință „postmaterialistă”. Societate informațională, societate postmaterialistă: în acest fel am vedea estompându-se, puțin câte puțin, atotputernicia „lucrurilor” descrisă odinioară de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Faza III este acea civilizație în care sistemul referențial hedonist se impune ca evidență, în care publicitatea, divertismentul, schimbările permanente aduse cadrului de viață au „intrat în rândul moravurilor”: neoconsumatorul nu se mai dezvoltă pe fondul unei culturi antinomice 2. Spiritualitatea consumeristătc "Spiritualitatea consumeristă" Nici chiar religia nu mai constituie un baraj în calea înaintării consumului-lume. Spre deosebire de trecut, Biserica nu se mai prevalează de noțiunea de păcat de moarte, nu mai exaltă nici ideea de sacrificiu, nici pe aceea de renunțare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
este acea civilizație în care sistemul referențial hedonist se impune ca evidență, în care publicitatea, divertismentul, schimbările permanente aduse cadrului de viață au „intrat în rândul moravurilor”: neoconsumatorul nu se mai dezvoltă pe fondul unei culturi antinomice 2. Spiritualitatea consumeristătc "Spiritualitatea consumeristă" Nici chiar religia nu mai constituie un baraj în calea înaintării consumului-lume. Spre deosebire de trecut, Biserica nu se mai prevalează de noțiunea de păcat de moarte, nu mai exaltă nici ideea de sacrificiu, nici pe aceea de renunțare. Rigorismul și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consultații bazate pe „medicină spirituală”, cursuri de astrologie și de numerologie etc. În timp ce lucrările referitoare la religie și romanele spirituale cunosc mari succese de librărie, numeroși editori atacă această nouă piață în plină dezvoltare. În societatea de hiperconsum, chiar și spiritualitatea se cumpără și se vinde. Dacă reactivarea postmodernă a religiosului exprimă o anumită dezamăgire legată de materialismul vieții de toate zilele, nu-i mai puțin adevărat că fenomenul e tot mai puțin exterior logicii comerciale. Astfel, spiritualitatea devine piață de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
hiperconsum, chiar și spiritualitatea se cumpără și se vinde. Dacă reactivarea postmodernă a religiosului exprimă o anumită dezamăgire legată de materialismul vieții de toate zilele, nu-i mai puțin adevărat că fenomenul e tot mai puțin exterior logicii comerciale. Astfel, spiritualitatea devine piață de masă, produs apt pentru comercializare, sector ce urmează a fi administrat și promovat. Ceea ce constituia un mijloc de asigurare contra dezlănțuirii comercialului s-a metamorfozat în pârghie a lărgirii sale. Faza III vede astupându-se prăpastia dintre
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vede astupându-se prăpastia dintre homo religiosus și homo consumericus. În același timp, pe fondul slăbirii capacităților de organizare a instituțiilor religioase, se manifestă apăsat tendința spre individualizarea credinței și a acțiunii, spre afectivizarea și relativizarea credințelor. Astăzi, chiar și spiritualitatea funcționează în sistem de autoservire la exprimarea emoțiilor și a sentimentelor, la căutările inspirate de grija bunăstării personale conform logicii experiențiale din faza III. Preocuparea pentru realizarea psihologică a subiectului este atât în centrul experiențelor credincioșilor propriu-ziși, cât și al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte ca niște întreprinderi din sectorul concurențial, până și pensiile sunt încredințate (sau pe cale de a fi) companiilor de asigurări și fondurilor de pensii în numele interesului consumatorilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumator și psihologic. Sub eticheta de înțelepciune antică se prelungește, de fapt, căutarea individualistă a fericirii mondene. Nu o „schimbare de paradigmă”, ci dinamica de pluralizare a mitologiilor fericirii individualiste. Iluzia înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere la insatisfacții și frustrări, aventura psiho-spirituală ar duce la o împlinire
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
noi ne putem schimba și putem fi stăpânii conștiinței noastre, prin urmare fericirea ne aparține, se învață, ea este în întregime în mâinile noastre. Putem fi oricât de fericiți hotărâm să fim: acesta este credo-ul reluat neîncetat de maeștrii spiritualității și ai dezvoltării personale. Astfel, sub chipul psihologismului triumfător, în universul contemporan își face reintrarea gândirea magică. Hiperconsumatorul a devenit un solicitant de neomagie, de leacuri-minune bazate pe atotputernicia conștiinței, a formulelor și a ritualurilor incantatorii care garantează că fericirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cascade de programe de beatitudine vehiculând tot atâtea naivități câte false promisiuni. Pentru că, dacă există un lucru pe care-l învățăm din experiența de viață, acesta este că suntem incapabili să fim stăpânii fericirii. Dacă noua stare de grație a spiritualității exprimă noi aspirații, ea este, din păcate, și purtătoarea unei orbiri vecine cu obscurantismul. Să ne întoarcem la antici? Demersul are și unele avantaje, cu condiția să nu fie însoțit de respingerea învățăturilor modernilor, de o negare a lecțiilor lor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pe cât de mari sunt puterile celuilalt asupra fericirii noastre, pe atât de slabe ne sunt puterile atunci când e vorba să-i controlăm cursul. Efemeră, vai, este experiența fericirii! Firește, nimeni nu va respinge ideea că eforturile pentru cizelarea propriei persoane, spiritualitățile religioase sau filosofice pot reconforta, ne pot redesena orizonturile, ne pot ajuta să trăim mai bine. Așa stând lucrurile, a crede că un sistem de gândire sau o metodă de orice fel poate furniza soluția durabilă, definitivă a enigmei fericirii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
1978, pp. 43-67. 2. Ibidem, pp. 130-138. 3. Ibidem, pp. 207-226. 4. Ibidem, pp. 251-265. 5. Albert Hirschman, Bonheur privé, action publique, Fayard, Paris, 1983, pp. 49-76. 6. Ibidem, pp. 77-80, 111-115. 7. Ibidem, pp. 13-34. 8. Trezirea contemporană a spiritualităților este înrădăcinată, se spune uneori, în decepția încercată în fața lumii averilor. De fapt, protestele neocredincioșilor împotriva consumului sunt limitate și, mai ales, foarte inegale. Insatisfacția ține mai ales de un univers sobru al zeilor, de un univers al deziluziei, în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
turbo-consumerism policronic 94 Efectul Diva 98 Consumul balcanizat 100 Copilul hiperconsumator 101 Power Age 103 Între măsură și haos 106 Consumator „profesionist” și consumator anarhic 108 6. Fabulosul destin al lui homo consumericus 110 Consumul-lume 111 Consumul fără limite 111 Spiritualitatea consumeristă 112 Hiperconsumatorul la ora eticii 115 Consumerismul fără frontiere 116 Consumul reflexiv 117 De la vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
manechinului - crearea iluziei mincinoase, folosirea frauduloasă a aparențelor, apelul la artificiul naiv -, Kantor le adaugă încă una: „Protestele unei filozofii care, de la Platon și până în zilele noastre, decretează că scopul artei este mai curând acela de a revela Ființa și spiritualitatea ei, decât acela de a se bălăci în concretețea materială a lumii, în această escrocherie a aparențelor ce reprezintă nivelul cel mai de jos al existenței”. Kantor crede, dimpotrivă, că manechinul este indispensabil teatrului său, un teatru al morții, tocmai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință a echilibrului comportamental impus de necesitate, iar pe treapta
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]