6,333 matches
-
ele părți integrante ale condiției umane. Locul, În căutarea propriei coeziuni și perpetuări, generează relații și rețele care vin În sprijinul membrilor comunității. Aceste proceduri Își bazează soliditatea pe credințe colective, un fel de „divinități locale” care reconfigurează jocul. Altfel spus, locul limitează și derutează capitalul. Îi umanizează regulile de funcționare și ține astfel În șah munca de expertiză. Pe de o parte, această natură socială face din el un concept non-economic. Dar, pe de altă parte, locul este o entitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universal uman se folosește tocmai de temporal și de contingent pentru a se exprima cât mai complet” (Devereux, 1975,p.8). Iar rolul științelor umane este tocmai să explice ceea ce Wilhelm Dilthey numea combinația dintre general și individual. Acestea fiind spuse, să abordăm acum orientarea etică anunțată. La discipolii lui Heidegger, etica era redusă la o chestiune de autenticitate. Or, „ființa nu este niciodată ș...ț propria sa rațiune de a fi” (Lévinas, 1986, p. 121). Trebuie să ținem cont de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasă. Cu alte cuvinte, „noțiunea trebuie ridicată la rang de producție socială analizabilă la fel ca și celelalte producții sociale” (Guillaumin, 1977, p. 10). Vom reține deci caracterul fundamental al procesului de distingere, precum și funcționalitatea unui rasism fără rasă. Altfel spus, rasa constituie Înainte de toate „o categorie ș...ț de excludere și de ucidere” (Guillaumin, 1981, p. 65). Faptul că realitatea ei se situează pe terenul simbolicului, și nu al biologicului o face cu atât mai redutabilă. Și dacă negarea faptului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
solidarității naturale. Oamenii sunt astfel legați unii de ceilalți prin Îndatoriri stricte, și nu doar, așa cum am văzut, prin relații de bunătate sau de caritate. Trebuie să-i dăm colectivității echivalentul a ceea ce ne-a dat și ea nouă. Altfel spus, ne naștem cu o datorie socială ale cărei valoare și mod de achitare vor fi stabilite de societate. Trebuie să remarcăm că noțiunea de datorie socială, deși popularizată de Bourgeois, se Întâlnește deja la Comte. Ideea unei contribuții a trecutului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spuneam, nu se are în vedere decât această opoziție PNG/PRM, apare riscul de a se transmite nu semnalul că Gigi Becali e de preferat lui Corneliu Vadim Tudor, ci că Gigi Becali e de preferat și atât. Mai concret spus, analizat numai prin această opoziție, în jurul lui Gigi Becali și al partidului său se creează un discurs pozitiv care, pe termen lung, poate justifica numeroase alte procente în plus - și nu numai în sondaje, dar și în momentul care contează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
o scară de bloc (președintele asociației de prietenie româno-japoneze). Apoi mi-am dat seama că subiectul este suprarealist, enorm. Doar țara care l-a dat pe Ionesco putea fi teatrul unor astfel de întâmplări. Așa că am renunțat; tot ce trebuia spus, a fost spus cu mult înainte. Mâine plec din țară. Iarăși plec. Pe hol mă așteaptă un rucsac și un geamantan, recuzita obișnuită a călătorului de profesie. Cunoști bine starea aceea ciudată, dinaintea marilor plecări; timpul se scurge lent și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
prezența acestor meduze textile și roșiatice, ce reprezintă eșecuri ale civilizației și respectului față de celălalt, care caracterizează atât de bine România. Am uitat boxele de calibru greu ce bubuie zi și noapte ca tunul sovietic la asaltul Berlinului. Acestea fiind spuse, aștept răbdător venirea „turiștilor străini“, dornici de o baie în Marea Neagră. Codruț, sunt scârbit să scriu toate acestea. Iar totul s-a degradat și urâțit într-un asemenea hal încât și indignarea apare ca o glumă tristă și o formă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
internă, fie o discontinuitate, fie ambele situații. La urma urmei, perspectiva subiectivă este cea care ne spune ce trebuie să căutăm pe parcursul eforturilor noastre de cercetare. Aceasta constituie realitatea lumii povestitorului așa cum o vede el, fiind primul interpret al poveștilor spuse. Prin construcția personală a realității și prin povestirea acesteia, noi, în calitate de cercetători, învățăm ce să le cerem subiecților noștri. Aceasta este noutatea „noii etnografii” (Holstein, Gubrium, 1995). De la înființarea Center for Study of Lives la University of Southern Maine în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ghidul, cel care direcționează acest proces. Cei doi colaborează, compunând și construind o poveste de care naratorul să fie mulțumit. În calitatea sa de colaborator într-un proces cu final deschis, cercetătorul-ghid nu are niciodată un control real al povestirii spuse. Procesul poate să nu decurgă întotdeauna atât de lin cum ne-am dori. Cei cărora li se cere să-și spună povestea pot să fie conciși, să nu aibă emoții și să nu înfrumusețeze deloc relatarea vieții lor. Astfel, pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
clară și ordonată a adevărurilor personale care, în consecință, constau atât în „fapte”, cât și în „ficțiuni”. Aceasta este tot ce putem pretinde de la o povestire a vieții. Ea reprezintă o înregistrare directă, sub forma unei explicitații sau justificări personale, spusă adesea într-o manieră care ne mișcă profund, a ceea ce oamenii au făcut cu viața lor. Prin descrierea experiențelor-cheie ale unei vieți - conflicte, momente de tranziție, realizări -, obținem mai mult decât fapte sau ficțiuni, vom obține definiții personale a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de grup, eventual și pentru coroborare acestora. Putem apela la grupuri structurate organizate în vederea analizei reflexive a povestirilor, la rememorarea în grup sau la ambele metode. O altă manieră de a-l ajuta pe narator să creeze semnificații din povestea spusă este prin intermediul unui proces numit crearea personalizată a miturilor sau trecerea de la poveste unică la una universală. Acesta este un proces prin care cineva își vede propria poveste într-o formă recognoscibilă, identificând în ea elementele universale, motivele și arhetipurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Mai e ceva de lucru la partea rațională a acestor polemici, fiindcă și susținătorii, și adversarii președintelui Băsescu au derapat adesea în râpe ale logicii, preferând monologul înflăcărat dialogului și argumentației reci. S-a văzut astfel încă o dată că, telenovelistic spus, mintea e mai slabă decât inima. Așa se face că, în fierbințeala polemicii, intelectualii au preluat, lansat și repetat adesea clișee ce deplasau sistematic discuția dintr-un plan în altul, evitând vreo posibilă concluzie sau blocând complet dialogul. Eu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
în care, pe parcursul timpului, anumite tradiții s-au acumulat grămadă și au început să duhnească“. Trăsăturile esențiale pe care Nabokov le scoate în evidență când vorbește de poșlust, pornind de la textul lui Gogol, sunt legate de gândire sau, mai bine spus, de un anumit mod de „gândire“ („un adevărat filistin are idei convenționale“) și de un oportunism imoral („nevoia pătimașă de a se conforma“). Ceea ce reușește această comunitate a filistinilor - de altfel, una din trăsăturile esențiale ale vremurilor în care trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ; b) mărcile de reformulare indică, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă, care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, înseamnă/se numește, într-un cuvînt, în alți termeni etc.) și/sau asociază cu această reluare un marcaj comparabil cu cel al mărcilor de integrare liniară conclusive (pe scurt, de fapt, pînă la urmă, în fond, finalmente, în rezumat, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în opoziție cu denotația care indica extensiunea conceptului. În știința limbii, conotația reprezintă una dintre direcțiile bifurcației semnificatului unităților lexicale, cealaltă direcție fiind atribuită denotației. În acest sens, conotația unui cuvînt este numai o parte din semnificația lui sau, altfel spus, semnificația adițională a semnului lingvistic, care are relații cu limbajul figurat și cu expresivitatea, ce intră sub incidența stilisticii. Ea se realizează prin intermediul sugestiilor, al asociațiilor și al valorilor afective proprii vieții emotive, figurile retorice și de stil fiind în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunț a unor elemente distincte (de obicei cuvinte). De aceea, se poate afirma că anumite cuvinte sînt coocurente unul cu altul, atunci cînd ele apar împreună, fiecare avînd o poziție și o funcție determinată pentru a produce un enunț. Altfel spus, vecinătatea unui cuvînt este realizată prin vecinătatea celorlalte. Termenul, diseminat mai ales după 1969, prin lucrările lui Zellig S. Harris, este primordial pentru analiza distribuțională, deorece permite determinarea vecinătăților sau contextelor elementelor avute în vedere, denumește totuși un concept destul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z e i d i s c u r s u l u i, arătînd că orice "formație socială" presupune formații ideologice care includ una sau mai multe formații discursive legate de ele și determină ceea ce se poate și trebuie spus, pornind de la poziția dată de o situație conjuncturală. Această situație are un impact asupra cuvintelor, căci ele își schimbă sensul trecînd de la o formație discursivă la alta. Asemenea afirmații și altele de acest tip nu au realizat totuși o determinare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
act, discurs, logos. JAKOBSON 1963; REY-DEBOVE 1978. IO G GEN DISCURSIV (gen de discurs). Termenul gen provine din limba latină și denumește, în baza unor convenții formale și tematice, o clasă de opere sau de texte cu proprietăți comune. Altfel spus, genul este un mod de a spune sau de a reprezenta lumea în discurs și în text. Noțiunea are începutul în Antichitatea greacă, unde au coexistat două activități discursive: una exercitată de poeții perioadei preclasice care, pe de o parte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceleași enunțuri. V. alteritate, comunicare, dialog, dialogism. DUBOIS 1973; FLEW 1984; COSERIU 1994. RN INTERTEXT. Prin intertext se înțelege discursul sau ansamblul discursurilor (ori textelor), exterioare și anterioare, cu care un discurs intră în interacțiune în tratarea unui subiect. Altfel spus, intertextul este ansamblul fragmentelor invocate (citații, aluzii, parafrazări etc.) în realizarea unui text, pe baza cărora se realizează intertextualitatea. Într-o perspectivă mai extinsă, Julia Kristeva a considerat pentru romanul francez din secolul al XV-lea un intertext rezultat din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu poate apela la persoane particulare). Dominique Maingueneau preia, în 1990, de la Oswald Ducrot legea informativității și legea exhaustivității, la care adaugă legea modalității. Legea modalității are cerințe care nu vizează ceea ce este de spus, ci, mai degrabă, cum trebuie spus ceea ce se spune. Aplicarea acestei legi a discursului urmărește evitarea multiplelor tipuri de obscuritate în exprimare (fraze prea întortocheate, eliptice, vorbe fără șir etc.) și lipsa de economie în mijloacele utilizate. Legile discursului numite de Herbert Paul Grice maxime conversaționale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de subliniere a inadecvării unor cuvinte (oarecum..., dacă s-ar putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș permite să spun...); 5) de reformulare (altfel spus, cu alte cuvinte etc.). V. metacomunicare, metalimbaj, metalimbă, metalingvistic, reformulare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN METAFORĂ. În sens larg, metafora reprezintă o ipostază a utilizării figurate a limbii și o consecință a apelului vorbitorului (creatorului) la funcția expresivă și poetică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
științific, filosofic, literar sau juridic în spațiul social, în virtutea statutului său de emițător al unui discurs constituent, adică al acelui tip de discurs "ce pretinde a avea un rol fondator". Paratopia nu se reduce la statutul social al emițătorului, altfel spus, statutul social se transformă în paratopie doar în momentul în care devine creator, în momentul în care structurează producerea textelor și este structurat de aceasta. Datorită naturii problematice a propriei sale apartenențe în societate, enunțătorul unui astfel de discurs nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
soluționa problema determinărilor pre-lingvistice ale limbajului. Prediscursul, în accepția lui M.-A. Paveau, se apropie de interdiscursul lui M. Pêcheux, luînd în considerare un interdiscurs delimitat de frontiere nespuse, dar cunoscute, de ceea ce trebuie spus și de ceea ce nu trebuie spus. Totuși, prediscursul lui M.-A. Paveau se distanțează de acest interdiscurs printr-o natură mai pronunțată social-culturală decît ideologică, și printr-o aplicabilitate la orice tip de discurs. Prediscursul este un ansamblu de cadre prealabile colective (cunoștințe, credințe, obiceiuri) care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai numeroase. Asemenea elemente, nespecifice în raport cu dominanta discursivă, realizează în principiu, întreruperi în continuitatea discursului, reprezentînd în spațiul lui intruziunea unei secțiuni alogene, care s-ar putea numi ea însăși sincopă, la fel ca fenomenul pe care-l produce. Altfel spus, sincopa discursivă este segmentul cuprins în structura unui discurs ce nu corespunde tipului sau genului reprezentat de discursul respectiv. Această utilizare a cuvîntului sincopă nu este apropiată de semnificația din fonetică și din lingvistică în general, dar nu este în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Istoria nu este una cu viața lui Dumnezeu, dar nici nu e goală de prezența Lui și în afară de raza puterii Lui"24. Creația se desfășoară în istorie, privită axiologic ca dar dumnezeiesc, dar și ca libertate sau misiune omenească. Altfel spus, istoria lumii își are rostul numai prin prisma destinelor individuale. Talentul cu care acționează un om pe scena istoriei este darul primit de la Creator, în timp ce libertatea omului constă în modul în care alege să întrebuințeze sau nu aceste daruri, ori
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]