5,243 matches
-
după centrifugare sau filtrul nu trebuie să aibă nici o particulă albastră. 2.3.2. Testarea urmelor de ioni de hexacianoferat (II) în soluție Se adaugă supernatantului sau filtratului din testul de la punctul 2.3.1 o picătură de soluție de sulfat de amoniu și fier (III) (punctul 2.2.2). Se amestecă și se lasă să se așeze cel puțin 24 de ore. Centrifugați 15 minute sau se filtrează cu o membrană filtrantă cu diametrul porilor de 0,45µm. Sedimentul obținut
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de acid fosforic 85% (20 = 1,71 g/ml) și 100 ml de acid clorhidric concentrat (20 = 1,19 g/ml). Se aduce la temperatura de fierbere și se fierbe zece ore la reflux. Se adaugă apoi 150 g de sulfat de litiu (Li2SO4 H2O) și câteva picături de brom și se fierbe timp de încă 15 minute. Se lasă să se răcească și se completează până la un litru cu apă distilată. 3.2. Carbonat de sodiu anhidru (Na2CO3) în soluție
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de potasiu. Se dizolvă 33,600 g de dicromat de potasiu (K2Cr2O7) într-o cantitate suficientă de apă pentru prepararea unui litru de soluție la 20șC. Un mililitru de soluție oxidează 7,8924 mg de alcool. 3.2. Soluție de sulfat de fier (II) și amoniu Se dizolvă 135 g de sulfat de fier (II) și amoniu (FeSO4 (NH4)2SO4 6H2O) într-o cantitate suficientă de apă pentru a obține un litru de soluție și se adaugă 20 ml de acid
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
K2Cr2O7) într-o cantitate suficientă de apă pentru prepararea unui litru de soluție la 20șC. Un mililitru de soluție oxidează 7,8924 mg de alcool. 3.2. Soluție de sulfat de fier (II) și amoniu Se dizolvă 135 g de sulfat de fier (II) și amoniu (FeSO4 (NH4)2SO4 6H2O) într-o cantitate suficientă de apă pentru a obține un litru de soluție și se adaugă 20 ml de acid sulfuric concentrat (H2SO4) (20 = 1,84 g/ml). Această soluție corespunde
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
1:2 (v/v). Se adaugă 500 ml de acid sulfuric (H2SO4) (20 = 1,84 g/ml), câte un pic și agitând continuu, la 500 ml de apă. 3.5. Reactiv feros de ortofenantrolină. Se dizolvă 0,695 g de sulfat feros (FeSO4 7H2O) în 100 ml de apă și se adaugă 1,485 g de monohidrat de ortofenantrolină (C12H8N2 H2O). Încălziți pentru a ajuta dizolvarea. Această soluție roșu aprins se păstrează bine. 4. METODA DE LUCRU 4.1. Distilarea Se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
1:2 (punctul 3.4) și se agită. Se adaugă 20 ml de distilat. Se astupă balonul și se așteaptă cel puțin 30 de minute, agitând din când în când. (Acesta este balonul "pentru măsurat"). Se realizează titrarea soluției de sulfat de fier (II) și amoniu (punctul 3.2) ținând cont de soluția de dicromat de potasiu, prin punerea într-un balon identic a acelorași cantități de reactivi, dar înlocuind cei 20 ml de distilat cu 20 ml de apă distilată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de distilat cu 20 ml de apă distilată. (Acesta este balonul "martor"). 4.3. Titrarea Se adaugă patru picături de reactiv de ortofenantrolină (punctul 3.5) conținutului balonului "pentru măsurat". Se titrează excesul de dicromat prin adăugarea de soluție de sulfat de fier (II) și amoniu (punctul 3.2). Opriți adăugarea când amestecul își schimbă culoarea din gri - albăstrui în maro. Pentru a avea o precizie mai mare asupra punctului final, se schimbă culoarea din maro în gri - albăstrui cu permanganat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
mineral în care apare plumbul în natură este galena, sau sulfura de plumb (PbS), care conține 86% plumb în greutate (raportul atomilor este însă 1:1). Alte minerale cu plumb sunt ceruzitul, sau carbonatul de plumb (PbCO) și anglezita, sau sulfatul de plumb (PbSO). În România printre cele mai importante mine de extragere a minereurilor de plumb au fost minele de plumb de la Baia Sprie și Cavnic de lângă Baia Mare. Cele mai multe minereuri conțin mai puțin de 10% plumb, dar mineruri cu numai
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
ce intră în minereu (ganga), cum ar fi cuarțul, care reprezintă roca în care se găsesc cristalele. Cristalele de galenă (sulfură de plumb) sunt ulterior prăjite, proces în care sulfura de plumb se transformă în oxid de plumb, rezultând și sulfați și silicați de plumb, precum și alte metale din minereu. Oxidul de plumb este apoi redus la plumb metalic în furnale care folosesc cocsul. În acest proces, plumbul devine un lichid topit, fierbinte. Apar și alte materii care se separă și
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
se folosesc exclusiv pentru automobile. Acumulatorii autoturismelor pe bază de plumb-acid au la bază plăcuțe de plumb și ca electrolit o soluție de acid sulfuric 33%. Când acumulatorul este complet descărcat plumbul în ambii electrozi se găsește sub formă de sulfat de plumb (PbSO), iar în electrolit rămâne doar apă. Pe măsură ce acumulatorul se încarcă, electrodul pozitiv se transformă în oxid de plumb (PbO), iar ionul sulfat trece în soluție. La electrodul negativ sulfatul de plumb se reduce, transformându-se în plumb
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
33%. Când acumulatorul este complet descărcat plumbul în ambii electrozi se găsește sub formă de sulfat de plumb (PbSO), iar în electrolit rămâne doar apă. Pe măsură ce acumulatorul se încarcă, electrodul pozitiv se transformă în oxid de plumb (PbO), iar ionul sulfat trece în soluție. La electrodul negativ sulfatul de plumb se reduce, transformându-se în plumb elementar, ionii sulfat trecând în electrolit. La încărcarea acumulatorului: La electrodul pozitiv (anodul): PbO <-- PbSO Electrolit: HSO La electrodul negativ (catodul): PbSO --> Pb Electrolit: HSO
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
în ambii electrozi se găsește sub formă de sulfat de plumb (PbSO), iar în electrolit rămâne doar apă. Pe măsură ce acumulatorul se încarcă, electrodul pozitiv se transformă în oxid de plumb (PbO), iar ionul sulfat trece în soluție. La electrodul negativ sulfatul de plumb se reduce, transformându-se în plumb elementar, ionii sulfat trecând în electrolit. La încărcarea acumulatorului: La electrodul pozitiv (anodul): PbO <-- PbSO Electrolit: HSO La electrodul negativ (catodul): PbSO --> Pb Electrolit: HSO Când este în funcțiune procesul este invers
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
PbSO), iar în electrolit rămâne doar apă. Pe măsură ce acumulatorul se încarcă, electrodul pozitiv se transformă în oxid de plumb (PbO), iar ionul sulfat trece în soluție. La electrodul negativ sulfatul de plumb se reduce, transformându-se în plumb elementar, ionii sulfat trecând în electrolit. La încărcarea acumulatorului: La electrodul pozitiv (anodul): PbO <-- PbSO Electrolit: HSO La electrodul negativ (catodul): PbSO --> Pb Electrolit: HSO Când este în funcțiune procesul este invers, și are loc până la epuizarea ionilor sulfat din soluția de acid
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
în plumb elementar, ionii sulfat trecând în electrolit. La încărcarea acumulatorului: La electrodul pozitiv (anodul): PbO <-- PbSO Electrolit: HSO La electrodul negativ (catodul): PbSO --> Pb Electrolit: HSO Când este în funcțiune procesul este invers, și are loc până la epuizarea ionilor sulfat din soluția de acid sulfuric, dacă acumulatorul nu este încărcat. În funcțiune: La catod are loc reducerea plumbului: PbO + 4H + SO + 2e ---> PbSO + 2 HO La anod are loc oxidarea: Pb + SO -----> PbSO + 2e Acumulatorul pe bază de plumb și
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
crescute, bariu nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de bariu cristalizat BaSO), din care se și obține cel mai des, și witerită (carbonat de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită a crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane tone (1973) la 6,7
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
diale sunt estimate la 2 miliarde tone. Descompunerea compușilor de bariu se realizează pretu¬tindeni; principalele țări producătoare de bariu sunt: China, Mexic, India, Turcia, USA, Germania, Cehia, Maroc, Irlanda, Italia și Franța. Anual se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Bariu poate include și gaze inerte, pe care le elimină astfel din tubul de vid. De asemenea la temperaturile folosite metalul are presiunea vaporilor scăzută. NaSO + BaCl → BaSO ↓ + 2NaCl Dacă bariu se găsește în asociație cu alte elemente, care formează sulfați greu solubili, atunci această procedură nu poate fii folosită. Separarea și identificarea au loc doar atunci, când există doar metale alcalino-pământoase, după metoda cromat-sulfat (vezi grupa carbonatului de amoniu). Prin acest procedeu soluția de bariu se amestecă cu cea de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
există doar metale alcalino-pământoase, după metoda cromat-sulfat (vezi grupa carbonatului de amoniu). Prin acest procedeu soluția de bariu se amestecă cu cea de cromat de potasiu, obținându-se cromatul de bariu, un precipitat galben. Sunt prezente și alte elemente cu sulfați greu solubili, atunci va avea loc o separare adecvată a cationilor. (vezi analiza calitativă). O altă metodă de identificare a bariului este spectroscopia atomică. Identificarea bariului și a sărurilor de bariu are loc prin intermediul spectrului de frecvențe caracteristice. Tipurile de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
prezente elemente cu o culoare a flăcării similară. Toate combinațiile bariului solubile în apă sau în acid sunt toxice. O doză de 1 până la 15 grame, în funcție de concentrația combinațiilor de bariu, este mortală pentru un adult. În radiologie se folosește sulfatul de bariu, insolubil, ca agent de contrast în reprezentarea tractului gastro-intestinal. Din acest motiv trebuie să fie folosită substanța pură. În farmacii există posibilitatea de confuzie datorată termenilor latini: „Barium sulfuricum” (sulfat de bariu) și „Barium sulfuratum” (sulfid de bariu
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
mortală pentru un adult. În radiologie se folosește sulfatul de bariu, insolubil, ca agent de contrast în reprezentarea tractului gastro-intestinal. Din acest motiv trebuie să fie folosită substanța pură. În farmacii există posibilitatea de confuzie datorată termenilor latini: „Barium sulfuricum” (sulfat de bariu) și „Barium sulfuratum” (sulfid de bariu). Intoxicațiile cu bariu au loc adesea la locul de muncă sau în apropierea locului de prelucrare al acestuia. Bariu poate fi inhalat sau poate ajunge în organism prin apa potabilă. Bariu se
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
chiar și la doze mici - are loc creșterea permeabilității și a contracției musculare, care poate duce la creșterea tensiunii arteriale, la reducerea ritmului cardiac, dar poate provoca și crampe musculare. Primul ajutor se poate da prin adăugarea de soluție de sulfat de sodiu (NaSO) sau sulfat de potasiu (KSO), astfel ionii de bariu formează sulfatul de bariu (BaSO), care nu este toxic. În spital se poate îndepărta bariu prin dializă. Plantele absorb bariu din pământ. Cea mai mare concentrație regăsită într-
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
are loc creșterea permeabilității și a contracției musculare, care poate duce la creșterea tensiunii arteriale, la reducerea ritmului cardiac, dar poate provoca și crampe musculare. Primul ajutor se poate da prin adăugarea de soluție de sulfat de sodiu (NaSO) sau sulfat de potasiu (KSO), astfel ionii de bariu formează sulfatul de bariu (BaSO), care nu este toxic. În spital se poate îndepărta bariu prin dializă. Plantele absorb bariu din pământ. Cea mai mare concentrație regăsită într-o cultură este în nucile
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
poate duce la creșterea tensiunii arteriale, la reducerea ritmului cardiac, dar poate provoca și crampe musculare. Primul ajutor se poate da prin adăugarea de soluție de sulfat de sodiu (NaSO) sau sulfat de potasiu (KSO), astfel ionii de bariu formează sulfatul de bariu (BaSO), care nu este toxic. În spital se poate îndepărta bariu prin dializă. Plantele absorb bariu din pământ. Cea mai mare concentrație regăsită într-o cultură este în nucile de Brazilia, cu o cotă de 1%, corespunzând la
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
de organisme unicelulare, algele verzi (Chlorophyta) mari de 1 milimetru, care trăiesc în ape dulci, sărace în nutrienți, găsindu-se în special în mlaștini. În celulele lor se găsesc cavități, umplute cu lichide, în care se găsesc minuscule cristale de sulfat de bariu (BaSO). Dacă mai este nevoie de bariu, acesta este extras selectiv din apă (HO) chiar și la concentrații extrem de mici de 1ppb (părți per miliard). Chiar și la ordinele de mărime, concentrațiile mai mari ale calciului, nu schimbă
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]