5,360 matches
-
VARICOASĂ: CLASIFICARE, ASPECTE ETIOLOGICE, PATOGENICE, CLINICE ȘI PARACLINICE Varicele reprezintă dilatații patologice și permanente ale venelor superficiale care apar la nivelul membrelor inferioare (Jeanneret et al., 2007). 2.1. CLASIFICAREA VARICELOR În conformitate cu tratatele de chirurgie generală și vasculară, precum și cu terminologia aferentă unor specialități medicale care vin în contact cu patologia de tip varicos, dilatațiile varicoase se împart în (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008): varice primitive, primare sau esențiale, care nu au fost precedate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
profund utilizând măsurători obiective. În 1988, Porter propune introducerea unor elemente noi pentru clasificarea bolii venoase, prin intermediul cărora care se completează clasificarea Widmer cu noțiuni de etiologie și localizare anatomică (Porter et al., 1988) și se vizează o uniformizare a terminologiei și o standardizare a tratamentului. Cornu-Thénard realizează, în 1991, o clasificare a severități insuficienței venoase în funcție de inspecția, palparea și suma diametrelor venoase maxime obținute în șapte locuri la nivelul membrului inferior (Cornu-Thenard et al., 1991). În 1993 Miranda (Miranda et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dezvoltării refluxului venos (Bergan et al., 1996). După clasa clinică indicele S sau A indică dacă pacientul este simptomatic sau asimptomatic. Această clasificare oferă posibilitatea comunicării științifice internaționale pe baza acelorași parametrii și standarde și evită accepțiunile și diferențele de terminologie. 2.4.3. CORELAȚII ÎN STADIALIZARE În 2004 s-a realizat o aducere la zi a clasificării CEAP care a adus modificări atât la nivelul unor definiții pentru unii termeni; cât și la nivelul claselor de clasificare, introducînd, totodată, noi
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul peretului venos, în succesiunea teritoriilor venoase investigate: crosa venei safene interne (fig. 56-73), vena safenă internă (fig. 74-98), pachetul varicos (fig. 99-116), venele perforante (fig. 117-128). 6.4. DISCUȚII În conformitate cu tratatele de chirurgie generală și vasculară, precum și cu terminologia aferentă unor specialități medicale care vin în contact cu patologia de tip varicos, dilatațiile varicoase caracteristice bolii varicoase se clasifică în (Bucur, 2003): (i) primitive, primare sau esențiale (fără precedent patologic anterior, dezvoltate frecvent în context familial), (ii) secundare (dezvoltate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor școli și nu doar o singură direcție (semiologia franceză în speță). Definiția cea mai cunoscută și în care se recunosc majoritatea cercetătorilor este cea elaborată de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu este o specie preexistentă, ci rezultatul interacțiunii celor trei elemente, interacțiune ce constituie semioza (infinită). Acestor trei elemente ale semnului le corespund trei direcții de cercetare: * gramatica pură sau speculativă, legată de representa-men și care va constitui sintaxa în terminologia lui C. Morris; * logica legată de problema adevărului și care va deveni semantica la C. Morris; * retorica înțeleasă ca studiu al legilor prin care un semn generează un altul, prin care gîndirea produce o altă gîndire (C.P. 2.229). Această
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
economic, adică poate transmite un maximum de informație cu un minimum de semne. Redundanța reprezintă condiția sine qua non a transmisibilității și inteligibilității mesajului. REFERENT Acest termen desemnează al treilea element al semnului (compus din semnificant, semnificat, referent sau în terminologia lui Peirce din representamen, interpretant, obiect). Obiectul trimite ("referă") la lumea evocată (existentă sau doar imaginată). Referentul poate fi deci real sau imaginar (Pegas, omuleții verzi din narațiunile science-fiction). REPRESENTAMEN Pentru Peirce representamenul este aspectul material, sensibil al semnului (semnificantul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator / 185 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv / 186 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu / 188 13.2.2.1. Termeni operatori / 188 13.2.2.2. Termeni psihologici / 189 13.2.2.3. Termeni de comunicare / 190 13.2.2.4. Termeni imperativi / 190 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezentului și viitorului. Deși, din punct de vedere etimologic, manția, la vechii greci, făcea trimitere la nebunie și extaz, ea a fost numită de aceștia ca fiind cunoaștere venită de la zei. Înainte de toate am încercat să clarific și să ordonez terminologia folosită atât în cercetările științifice, cât și în cele mai puțin științifice. Astfel, plecând de la criteriul de autoritate și charismă enunțat de Joachim Wach am stabilit o ierarhie a celor mai folosiți termeni din domeniu: profet, clarvăzător, ghicitor, augur și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele mai puțin științifice. Astfel, plecând de la criteriul de autoritate și charismă enunțat de Joachim Wach am stabilit o ierarhie a celor mai folosiți termeni din domeniu: profet, clarvăzător, ghicitor, augur și astrolog. De asemenea, alte criterii de analiză a terminologiei și conceptelor au fost: cunoașterea teoretică, cunoașterea practică, cunoașterea spirituală. Din această perspectivă, profetul s-ar situa pe o treaptă superioară, el favorizând forma spirituală a cunoașterii. Ca urmare, și profețiile făcute de el au un mai mare impact social
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinației (fie că este pusă sub semnul religiosului sau al superstițiosului, al speculativului sau al cunoașterii înalte) nu face decât să sublinieze eterna căutare umană a divinității și a cunoașterii ultime, totale. Dicționarele și lucrările de specialitate folosesc o întreagă terminologie pentru a desemna actul divinatoriu. Acești termeni, folosiți adesea excesiv și fără precizarea exactă a semnificației lor, pot produce unele confuzii. De cele mai multe ori ei sunt percepuți la nivelul înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îndreptățesc să afirmăm că, în mod cu totul neașteptat, există reprezentanți ai științei care încearcă o apropiere între magie și știință. Mulți dintre ei vin dinspre domeniul științelor exacte sau din cel al științelor naturii. Încearcă să explice într-o terminologie nouă, modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sugestiv. Gesturile pot transmite teamă sau îndoială, încredere și curaj, chiar dacă nu suntem conștienți de toate acestea. În orice caz, ele pot să capteze atenția, să rețină chiar și atunci când sunt socotite a fi involuntare și naturale. 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu La nivelul limbajului, realitățile sunt mult mai evidente. De altfel, această dimensiune a actului divinatoriu a și fost cercetată pentru diverse spații istorico-simbolice. J. Nougayrol 260 subliniază faptul că, de pildă, în divinația babiloniană prezicătorul utilizează un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dovedesc a fi victimele cuvintelor"289 și ale semnelor, am spune noi. Autorul subliniază că politica acestor practici este construită în jurul unor termeni sugestivi precum: desface, deschide, descifra, de-cripta, de-pista, de-construi, dezvălui, dez-vrăji, dezlega etc. În fapt, terminologia folosită demonstrează că întreg registrul de practici poate fi gândit ca un limbaj care se pretează de-criptării și dez-vrăjirii. Prezența frecventă în vocabularul practicilor magice și divinatorii a unor cuvinte ce conțin invariabil prefixul desau desfac trimitere la existența
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
si, du point de vue étymologique, la "manteia" des Grecs signifiait l'extase, la folie, le terme a été employé aussi pour designer la connaissance qui venait des dieux. Avant tout, j'ai essayé de clarifier et d'ordonner la terminologie utilisée aussi dans les recherches scientifiques, ainsi que dans les recherches dont le degré de scientificité était moindre. Ainsi, m'appuyant sur le critère énoncé par Joachim Wach (le critère de l'autorité et le critère de la charisme), j'ai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
l'autorité et le critère de la charisme), j'ai établi une hiérarchie des termes les plus récurrents dans le domaine: prophète, clairvoyant, augure, devin, augure et astrologue. J'ai fait aussi appel à d'autres critères pour l'analyse de la terminologie et des concepts: la connaissance théorique, la connaissance pratique, la connaissance spirituelle. De ce point de vue, le prophète se situerait à un niveau supérieur, parce qu'il privilégie la forme spirituelle de la connaissance. Ses prophéties ont un plus grand impact
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul critic de tip argumentativ, demonstrativ, analitic, comparativ, informativ etc. operează cu o terminologie specializată, are rigoarea oricărui text științific, dar poate include judecăți de valoare, puncte de vedere subiective. De asemenea, discursul este personalizat, valorificând resursele expresive ale limbajului (sensuri denotative și conotative ale cuvintelor, figuri de stil, procedee retorice, variație stilistică etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
standardelor, adică "producerea" unui absolvent similar (interșanjabil) cu orice absolvent din același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale, mijloace), oferă non-servicii educaționale (mai concret, oferă instruire), rezultatul fiind
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-ului (diferențierea, preeminența unicului, a individualului). Altfel spus, "ceva este o formă socială, de obicei concepută și controlată la nivel local și relativ bogată în conținut esențial semnificativ" (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 60) Poate fi școala "ceva"? Da, cu terminologia lui G. Ritzer, școala poate fi "un loc minunat", adică un spațiu unde fluxurile se opresc pentru o vreme; ca "loc minunat", școala reprezintă tradiția comnității, pe de o parte, iar pe de altă parte, se înscrie în peisaj, participă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
celui care se află în posesia adevărului și care poate, prin intermediul adevărului, să lumineze (să educe) și pe alții. Modernitatea a preluat această identificare între cunoaștere și autoritate, cultivând în numele libertății obținute prin educație (luminare) dictonul "cunoașterea înseamnă putere"; utilizând terminologia lui Bochenski, putem afirma că Luminile au argumentat în favoarea acordării puterii acelora care dețineau cunoașterea, considerând astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mască a vanității culpabile și a conflictului intrapsihic În diferite secțiuni ale acestei cărți, psihologul Diel definește succint mitul. El ar fi o "materie intuitivă aflată la baza tuturor religiilor..."15 sau "o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii simbolice".16 Mitul întemeiază religiile și privilegiază ca mod de exprimare limbajul simbolic. Scopul său ultim este " realizarea ideală a armoniei și calitatea umană idealizată supraconștient".17 În mod indirect, autorul eludează caracterul sacru, revelat, al miturilor, așa cum îl prezintă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Supunîndu-se acestei evoluții foarte generale a gîndirii, psihologia nu a început să devină o disciplină științifică decît separîndu-se de speculația filosofică sub aspectele ei metafizice și morale. Numai printr-un efort de lungă durată a ajuns chimia să-și purifice terminologia de superstițiile pe care credința în alchimie le menținea cu încăpățînare. Ea nu a devenit o știință în adevăratul sens al cuvîntului decît cu acest preț. Chimia s-a văzut totuși constrînsă să abordeze din nou în cele din urmă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
falsei motivații decurge în mod necesar cunoașterea motivației juste Prima este contrariul perfect al celeilalte. Subconștientul și supraconștientul se află într-o legătură antitetică. Sentimentele subconștiente constituie motivele deformării, iar cele supraconștiente motivele formării. Dacă nu ne temem de o terminologie morală, putem spune că primele sînt opuse celorlalte așa cum răul este opusul binelui. De altfel, această terminologie morală nu își dobîndește sensul justificabil decît în virtutea motivației antitetice care determină deformarea maladivă și sănătatea psihică. Ceea ce morala numește "Bine" nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștientul se află într-o legătură antitetică. Sentimentele subconștiente constituie motivele deformării, iar cele supraconștiente motivele formării. Dacă nu ne temem de o terminologie morală, putem spune că primele sînt opuse celorlalte așa cum răul este opusul binelui. De altfel, această terminologie morală nu își dobîndește sensul justificabil decît în virtutea motivației antitetice care determină deformarea maladivă și sănătatea psihică. Ceea ce morala numește "Bine" nu este altceva decît contrariul vanității culpabile: mîndria modestă, adică încrederea calmă în propria valoare, nu pur și simplu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]