29,368 matches
-
scris, cartoane și ambalaje, fabrica a început și producția hârtiei velină și semivelină, precum și cea de hârtie de timbru. Producția maximă în perioada antebelică a fost atinsă în anul 1913, atunci când cei 739 de salariați au produs 6.190,3 tone de hârtie. Performanța s-a datorat atât noului cadru legislativ din domeniul economiei - în anul 1912 a fost promulgată noua lege de încurajare a industriei naționale -, cât și faptului că în perioada 1912-1913, în interiorul cartelului de hârtie, Letea a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
muncii, implementate cu precădere de administratorul delegat al fabricii, liberalul Constantin I. C. Brătianu, tonajul producției de hârtie a crescut de la an la an. Totuși, abia în anul 1924 producția fabricii a atins nivelul din perioada antebelică (1913 - 6.190,2 tone, 1924 - 6.101,7 tone), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos (perioada 1919-1928): Pe data de 19 aprilie 1929, în cadrul unei ședințe a „Oficiului de vânzare a hârtiei produsă în România”, au fost stabilite noile cote
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administratorul delegat al fabricii, liberalul Constantin I. C. Brătianu, tonajul producției de hârtie a crescut de la an la an. Totuși, abia în anul 1924 producția fabricii a atins nivelul din perioada antebelică (1913 - 6.190,2 tone, 1924 - 6.101,7 tone), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos (perioada 1919-1928): Pe data de 19 aprilie 1929, în cadrul unei ședințe a „Oficiului de vânzare a hârtiei produsă în România”, au fost stabilite noile cote privind repartizarea comenzilor pentru fiecare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
De departe, cea mai „fertilă” etapă din întreaga istorie a fabricii Letea - de la începutul funcționării sale și până la naționalizarea din 11 iunie 1948 - a fost cea din intervalul 1936 1938. Astfel, producția de hârtie a crescut de la 15.156,4 tone (1936) la 18.255 tone (1938) - cel mai ridicat nivel al producției -, iar beneficiul net al fabricii de la 56,1 milioane lei (1936) la 94,2 milioane lei (1938). Rentabilitatea ridicată, consistentul profit anual, dar și cererea în creștere, pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etapă din întreaga istorie a fabricii Letea - de la începutul funcționării sale și până la naționalizarea din 11 iunie 1948 - a fost cea din intervalul 1936 1938. Astfel, producția de hârtie a crescut de la 15.156,4 tone (1936) la 18.255 tone (1938) - cel mai ridicat nivel al producției -, iar beneficiul net al fabricii de la 56,1 milioane lei (1936) la 94,2 milioane lei (1938). Rentabilitatea ridicată, consistentul profit anual, dar și cererea în creștere, pe o piață internă sigură, au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
veterinare din rețeaua în subordine, să înainteze până pe data de 15 martie 1948 situații (...)”. Din răspunsul trimis forului bucureștean, rezultă că în acea vreme la Bârlad funcționau patru fabrici de mezeluri cu o capacitate de producție zilnică de jumătate de tonă fiecare și două de brânză ce produceau 100 de kilograme într-o zi, de aici reieșind și mărimea acestor fabrici numite impropriu „industrii”. Totodată, acest tabel cuprindea și numele proprietarilor. Iată care erau acești patroni: „Dumitru Carussi (mezeluri, str. Grigoriade
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei; Art.5. 24 de cetățeni repatriați - 4.634.000 de lei; Art.7. Cheltuieli de transport muniție distrusă - 553.260 de lei; Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control pe 3 luni - 1.554.230 de lei; 24 tone de carne - 13.966.402 de lei; 63 tone fân - 2.520.000 de lei; 1.300 kgr. unt colectat (topit și nepredat) - nimic; 63 tone zarzavat - 3.765.040 de lei; Art.11. 1.090 ovine predate - 21.800
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
000 de lei; Art.7. Cheltuieli de transport muniție distrusă - 553.260 de lei; Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control pe 3 luni - 1.554.230 de lei; 24 tone de carne - 13.966.402 de lei; 63 tone fân - 2.520.000 de lei; 1.300 kgr. unt colectat (topit și nepredat) - nimic; 63 tone zarzavat - 3.765.040 de lei; Art.11. 1.090 ovine predate - 21.800.060 de lei; 596 bovine - 398.497.362 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
membrilor Comisiei Aliate de Control pe 3 luni - 1.554.230 de lei; 24 tone de carne - 13.966.402 de lei; 63 tone fân - 2.520.000 de lei; 1.300 kgr. unt colectat (topit și nepredat) - nimic; 63 tone zarzavat - 3.765.040 de lei; Art.11. 1.090 ovine predate - 21.800.060 de lei; 596 bovine - 398.497.362 de lei și Art.12. 1231 de animale (bovine și ovine) - 98.824.200 de lei; 2 vagoane
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1.581.500 de lei; Art.7. 26 vagoane transport muniție distrusă (la valoare fusese trecută cifra „0”, deoarece nu se mai știa cât, probabil, n.a.); Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control - 804.000 de lei; 39,476 tone carne - 27.447.740 de lei; 117 tone fân - 2.384.500 de lei; 33 tone murături - fără valoare trecută; 25 tone zarzavat - 9.969.287 de lei; 141 kgr. bulion - 564.000 de lei; Art.11. 50 bovine măcelărie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vagoane transport muniție distrusă (la valoare fusese trecută cifra „0”, deoarece nu se mai știa cât, probabil, n.a.); Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control - 804.000 de lei; 39,476 tone carne - 27.447.740 de lei; 117 tone fân - 2.384.500 de lei; 33 tone murături - fără valoare trecută; 25 tone zarzavat - 9.969.287 de lei; 141 kgr. bulion - 564.000 de lei; Art.11. 50 bovine măcelărie - 20.000.000; 27 cai - 6.796.500
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cifra „0”, deoarece nu se mai știa cât, probabil, n.a.); Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control - 804.000 de lei; 39,476 tone carne - 27.447.740 de lei; 117 tone fân - 2.384.500 de lei; 33 tone murături - fără valoare trecută; 25 tone zarzavat - 9.969.287 de lei; 141 kgr. bulion - 564.000 de lei; Art.11. 50 bovine măcelărie - 20.000.000; 27 cai - 6.796.500 de lei; Art.12. 41 animale-cai - 6.840
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știa cât, probabil, n.a.); Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control - 804.000 de lei; 39,476 tone carne - 27.447.740 de lei; 117 tone fân - 2.384.500 de lei; 33 tone murături - fără valoare trecută; 25 tone zarzavat - 9.969.287 de lei; 141 kgr. bulion - 564.000 de lei; Art.11. 50 bovine măcelărie - 20.000.000; 27 cai - 6.796.500 de lei; Art.12. 41 animale-cai - 6.840.050 de lei”. Această situație poate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
întocmeau tabele cu colecte de unt pentru „armata roșie”, mereu se confiscau animale de tot felul pentru a fi abatorizate, după care urmau a fi transformate în imense cazane cu mâncare de calitate; mereu se luau cu japca milioane de tone de grâu, porumb, ovăz, orz și fân gata cosit. Mai mult de atât, în județele aflate în imediata apropiere a noii frontiere de la Prut, reimpuse de către ruși, fuseseră constituite ad-hoc uriașe staule și platouri de adunare pentru alte milioane de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
luna mai a anului 1945, în contul cărui alt act normativ se „autoserviseră” sau fuseseră serviți cu suspectă larghețe ocupanții, începând din august 1944 și până la data apariției legii 401 în Monitorul oficial? 2) Fuseseră scăzute sutele de mii de tone de furnituri, provizii, echipamente, etc. trimise, deja, până atunci atât pe frontul rusesc din vest cât și în interiorul URSS? 3) Făcuse vreun oficial român acte doveditoare ale contribuției țării noastre în cele nouă luni prețioase în care au fost jumulite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi fost vai și-amar! Aceste cote erau fixate după bunul plac al mai marilor comunei, cei doi frați (foști elevi mediocri de-ai tatălui meu) care făceau legea în Ferești. De pe cele 13 hectare de pământ trebuia să predăm tone de porumb, grâu, floarea soarelui etc., precum și semințe de in, cânepă, lucernă, pe care nici nu le cultivam. Apoi, fusesem obligați să predăm lapte în cantități însemnate, dar noi nici nu aveam vacă! Tot acele bestii ne fixaseră cotă de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
multe, prea multe cazuri, familia împricinatului putea să se pregătească de parastase. Iată cum descrie Emanoil Busuioc arestarea tatălui său: „...în plină campanie agricolă și după ce abia apucasem să ducem la baza de recepție de la Vaslui cota obligatorie de peste două tone de grâu (din care mai mult de jumătate îl cumpărasem!), în noaptea de 15/16 august 1952, când sărbătorisem Sfânta Maria cea Mare la cimitirul din Tătărăni-Ferești, abia ațipisem când am fost treziți brusc din somn de bătăi puternice la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la războiul de țesut (tovarășele muncitoare), ca să nu mai vorbim despre șoimii patriei sau pionerii, fiii „mamei unice - Elena Ceaușescu”! Iată, în citat, câteva extrase foarte importante din aceste anexe, întocmite pentru luna octombrie a anului 1989: „...carne-total: plan - 2394 tone; realizat - 1462. Carne bovină: plan (fondul centralizat) - 372; realizat - 574; plan (fondul de consum) - 220; realizat - 60. Carne porcină: plan (fondul centralizat) - 651; realizat - 315; plan (fondul de consum) - 180; realizat - 50. Carne pasăre: plan (fondul centralizat) - 283; realizat - 85
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de vreme ce județul Vaslui era dator fondului centralizat cu 1,7 milioane bucăți iar fondului de consum cu 669 de mii. În pofida raportării unei depășiri cu 254% la struguri, anexa spune că la fondul centralizat deficitul era de 5.960 de tone iar la cel de consum de 1.410 tone. La pâine, făină de grâu și mălai, treaba mergea excelent dar nu același lucru se putea spune și despre preparatele din carne unde, față de planul de 1.060 tone se realizaseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
7 milioane bucăți iar fondului de consum cu 669 de mii. În pofida raportării unei depășiri cu 254% la struguri, anexa spune că la fondul centralizat deficitul era de 5.960 de tone iar la cel de consum de 1.410 tone. La pâine, făină de grâu și mălai, treaba mergea excelent dar nu același lucru se putea spune și despre preparatele din carne unde, față de planul de 1.060 tone se realizaseră numai 580 de tone. Prin „fond centralizat” trebuie să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
960 de tone iar la cel de consum de 1.410 tone. La pâine, făină de grâu și mălai, treaba mergea excelent dar nu același lucru se putea spune și despre preparatele din carne unde, față de planul de 1.060 tone se realizaseră numai 580 de tone. Prin „fond centralizat” trebuie să înțelegem „fondul de stat” iar prin „fond de consum”, ceea ce ar fi trebuit să mai rămână vasluienilor. După cum s a văzut mai sus, la ambele capitole se stătea prost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de consum de 1.410 tone. La pâine, făină de grâu și mălai, treaba mergea excelent dar nu același lucru se putea spune și despre preparatele din carne unde, față de planul de 1.060 tone se realizaseră numai 580 de tone. Prin „fond centralizat” trebuie să înțelegem „fondul de stat” iar prin „fond de consum”, ceea ce ar fi trebuit să mai rămână vasluienilor. După cum s a văzut mai sus, la ambele capitole se stătea prost și de aici penuria cronică înregistrată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
estice? Cine mai știe... Dar, asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: cărbunele inferior. Citat din raport: „...principalul neajuns (...) îl constituie neasigurarea stocului de cărbune pentru perioada friguroasă, de 60 de mii de tone”. Era și normal, de vreme ce lignitul în două cu pământ vegetal era adus tocmai din celălalt capăt al țărișoarei! Cât despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsă în cuptoarele „uzinei” vasluiene, iată ce se consemna în raport: „... se întâmpină greutăți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Popescu și ing. Crăciun Gh. În vederea asigurării cantităților necesare de sămânță pentru reînnoirea periodică a materialului de semănat în cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat și ulterior în exploatațiile agricole particulare, Stațiunea livra anual 3500 - 400 de tone de sămânță de cartof, 1000 - 1200 de tone de sămânță de cereale păioase și porumb, 50 - 60 de tone de plante tehnice și până la 80 - 100 de tone la plante furajere, iar din sectorul de taurine, cuprinzând în jur de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
necesare de sămânță pentru reînnoirea periodică a materialului de semănat în cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat și ulterior în exploatațiile agricole particulare, Stațiunea livra anual 3500 - 400 de tone de sămânță de cartof, 1000 - 1200 de tone de sămânță de cereale păioase și porumb, 50 - 60 de tone de plante tehnice și până la 80 - 100 de tone la plante furajere, iar din sectorul de taurine, cuprinzând în jur de 10001200 de capete, se livrau anual 100 150
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]