4,816 matches
-
a egalității de gen. Pentru completarea acestei secțiuni vă rugăm să consultați cap. 10 "Contribuția proiectului la promovarea obiectivelor orizontale" din Ghidul solicitantului (maximum 4.000 caractere). ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 4.2. Alte obiective orizontale [] Dezvoltare durabilă [] Inovare și TIC [] Îmbătrânire activă [] Abordare transnațională [] Abordare interregională Vă rugăm să explicați modul în care proiectul contribuie la promovarea obiectivelor orizontale selectate anterior. Pentru completarea acestei secțiuni vă rugăm să consultați cap. 10 "Contribuția proiectului la promovarea obiectivelor orizontale" din Ghidul solicitantului (maximum 4.000 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
proiectului propus cu alte strategii/programe/proiecte relevante. Pentru completarea acestei secțiuni vă rugăm să consultați cap. 14 "Eligibilitatea cheltuielilor" și cap. 15 "Bugetul cererii de finanțare" din Ghidul solicitantului. TOTAL Total costuri directe TOTAL COSTURI PROIECT Din care activități transnaționale Anexa 2 ------- la contractul de finanțare -------------------------- NOTIFICARE DE DEMARARE A PROIECTULUI Stimată doamnă/Stimate domnule .................... (funcția) Având în vedere semnarea Contractului de finanțare RO ..... - POSDRU-AP ..... - DMI .... - PS-AM/PS -OI ..........., în conformitate cu prevederile art. 2 - Durata contractului alin. (2), AMPOSDRU emite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
4 ------- la contractul de finanțare -------------------------- BUGETUL PROIECTULUI Pentru completarea acestei secțiuni vă rugăm să consultați cap. 14 "Eligibilitatea cheltuielilor" și cap. 15 "Bugetul cererii de finanțare" din Ghidul solicitantului. ┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ Categorii/ Subcategorii Total costuri curente TOTAL COSTURI PROIECT Din care activități transnaționale Anexa 5 ------- la contractul de finanțare --------------------------- Anexa 6 ------- la contractul de finanțare -------------------------- GARANȚIE DE RETURNARE A PREFINANȚĂRII ANTETUL BĂNCII ................ (denumirea) Data și locul emiterii ...................... Scrisoare de garanție bancară pentru returnarea prefinanțării Nr. ..................... Către .........(denumirea ordonatorului de credite și adresa completă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
TEHNICO-FINANCIAR Nr. ....... A) aferent Cererii de rambursare nr. ..... 1. Rezumatul proiectului Obiectivul proiectului: [] Domeniul major de intervenție: [] Tipul proiectului: ● Național ● Sectorial ● Multiregional ● Regional ● Local Clasificarea domeniilor: ● Rural ● Urban ● Rural ��i urban Locația proiectului: ● România ● Regiunea/Regiunile: ..... ● Județ/Județe: ..... ● Altele: ....... (inclusiv transnațional) Obiective orizontale ale POS DRU (descrieți contribuția proiectului la temele și obiectivele orizontale): ● Egalitate de șanse ● Dezvoltare durabilă ● Inovare și TIC ● Îmbătrânire activă NOTĂ: Fiecare raport va avea anexat formularul de înregistrare a grupului-țintă (anexa nr. 10 la Ghidul solicitantului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
minorităților; ● Acțiuni care au ca scop consolidarea integrării pe piața muncii și incluziunea socială a altor grupuri vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități; ● Acțiuni inovatoare, inclusiv descrierea temelor și a rezultatelor acestor acțiuni, diseminarea și abordarea integratoare a acestora; ● Acțiuni transnaționale și/sau interregionale. 3.6. Informare și publicitate Descrieți activitățile și măsurile de informare și publicitate desfășurate în cadrul proiectului în perioada de raportare. 4. Progresul proiectului pentru perioada următoare de raportare 4.1. Activități planificate pentru următoarea perioadă de raportare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
La o primă vedere, prin costuri, tendința se manifestă doar în realizarea unei singure componente a triplei eficiențe, și anume, latura economică. Ar părea oarecum firească această mono-tendință, atâta vreme cât efectele imediate ale factorului economic sunt resimțite în special de corporațiile transnaționale, și, mai pregnant, în condițiile globalizării piețelor. Dar, tendința de maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general, comportamentul și strategia întreprinderii sunt
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009, p. 7. 49 Comunitatea internațională nu a negat personalitatea internațională a Bisericii Catolice. Nicio altă instituție cu relevanță politică nu a prezentat aspecte așa complexe și variate care au implicat axiomatic o raportare internațională sau transnațională. Situația este cu atât mai inedită cu cât administrarea acesteia presupunea (nu numai la nivel teologic, dar și juridic) folosirea a trei concepte distincte: Biserica Catolică, Sfântul Scaun și Suveranul Pontif. Sfântul Scaun este în momentul de față un participant
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cea fizică, ambele caracterizate de interferența dintre ele și sistemul de relații dintre regiuni. Componenta economico - socială vizează subsisteme regionale determinate pe criterii geografice, economice, sociale și politice și definite de dimensiunile: o macroteritorială, cu regiuni la scară internațională și transnațională; o microteritorială, cu regiuni la scară națională. Relațiile de cooperare la nivelul structurii regionale se disting prin următoarele categorii: cooperare interregională, care vizează proporțiile și corelațiile dintre regiuni, dintre regiuni și economia națională, diversitatea fluxurilor dintre regiuni, elementele dominante specifice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și corelațiile dintre fluxurile specifice regiunilor formate. Regiunea la nivel internațional se formează pe seama cooperării dintre state sau dintre grupuri de țări la nivel economic, politic, social sau cultural. Exemplul cel mai elocvent de cooperare interregională la nivel internațional și transnațional este cel practicat pe teritoriul Uniunii Europene și al țărilor vecine pentru îmbunătățirea dezvoltării în profil regional și a coeziunii. Acest model de cooperare are o lungă tradiție în Europa, de la începutul anilor ‘60 când Denis de Rougemont lansa
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
perspectiva anului 2013 următoarele obiective principale pentru politica de dezvoltare regională în România [www.gov.ro]: creșterea competitivității la nivel regional și a convergenței între regiuni; dezvoltarea zonelor urbane și rurale; promovarea economiei cunoașterii, cercetării și inovării; cooperarea transfrontalieră și transnațională. Realizarea acestor obiective presupune adoptarea de strategii și de măsuri de punere în practică a acestora, precum și planificarea regională concretizată în diverse programe finanțate prin eforturile cumulate la nivel național și european. Strategiile regionale se fundamentează prin parcurgerea următoarelor etape
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și punctualitatea, coerența și comparabilitatea, accesibilitatea și claritatea statisticilor. Relevanța statisticilor regionale se raportează la nevoile prioritare ale utilizatorilor și la satisfacția acestora. Varietatea de nevoi pe care le au utilizatorii din diferite locuri (regiuni) obligă la coerență și comparabilitate transnațională a datelor prin compilarea statisticilor comunitare pe baza unor standarde comune privind sfera de cuprindere, definițiile, unitățile și clasificările. Disponibilitatea statisticilor regionale pentru diferite tipuri de utilizatori se bazează pe principiul accesibilității și clarității prin care autoritățile statistice încearcă să
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
tranzacțiile între grupări izolate, facilitând astfel formarea unor regiuni. Regionalizarea se fundamentează pe baza relațiilor de cooperare existente la nivelul structurii regionale, atât cooperare intraregională, cât și cooperare interregională. Exemplul cel mai elocvent de cooperare interregională la nivel internațional și transnațional este cel practicat pe teritoriul Uniunii Europene și cel al țărilor vecine pentru îmbunătățirea dezvoltării în profil regional și a coeziunii (regiuni de dezvoltare, euroregiuni). Modelul Uniunii Europene vizează integrarea regională prin formarea unui grup de comunități naționale într-o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a regla producția și a preveni capacitatea excesivă. Deși În anul următor li s-au alăturat Cehoslovacia, Austria și Ungaria, pactul rămânea un simplu cartel de tip tradițional; Însă Gustav Stresemann, prim-ministrul german, vedea În el embrionul viitoarelor acorduri transnaționale - și nu era singurul. Ca multe proiecte ambițioase din anii ’20, Pactul Oțelului a supraviețuit cu greu crahului din 1929 și crizei economice care a urmat. Dar el consfințea ceea ce era clar Încă din 1919: industria franceză a oțelului, dublată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
războiului și ocupației, cele șase țări membre ale CECO Își văzuseră suveranitatea călcată În picioare: așadar nu aveau mult de pierdut. Creștin-democrați, toți erau preocupați de coeziunea socială și responsabilitatea colectivă, ceea ce Îi făcea să Încline În favoarea unei Înalte Autorități transnaționale care să exercite puterea executivă pentru binele comun. Mai la nord, perspectivele erau Întrucâtva diferite. Pentru regiunile protestante ale Scandinaviei și Marii Britanii (sau În abordarea protestantă a unui neamț din nord precum Schumacher), CECO avea un iz autoritarist. Social-democratul Tage
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1955. La Conferința de la Messina au participat cei șase membri ai CECO Împreună cu un „observator” britanic (de rang inferior). Spaak și colaboratorii săi au făcut mai multe propuneri privind uniunea vamală, acordurile comerciale și alte proiecte destul de convenționale de coordonare transnațională - toate ambalate cu grijă, În așa fel Încât să nu lezeze sensibilitatea Marii Britanii și a Franței. Francezii au manifestat un entuziasm temperat, iar britanicii un scepticism profund. După Messina, negocierile au continuat În cadrul unui comitet de planificare internațională prezidat de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
succesul maxim a fost Înregistrat de Beatles și de epigonii lor, care Îmbinau ritmurile chitariștilor de blues americani (majoritatea negri) cu un material extras din limbajul și experiența clasei muncitoare britanice 4. Acest amestec original a devenit apoi cultura indigenă, transnațională, a tineretului european. Conținutul muzicii pop era important, dar și mai mult conta forma. În anii ’60, lumea era preocupată mai ales de stil. Ceea ce, veți spune, nu era un lucru nou. Dar specific epocii era felul În care stilul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naționali deplasau prudent responsabilitatea publică pentru „euro-scandalurile” ocazionale pe umerii unei clase invizibile de „eurocrați” nealeși, a căror proastă reputație nu avea costuri politice. Între timp, bugetul exagerat al Comunității era apărat de beneficiarii și promotorii săi deopotrivă, În numele „armonizării” transnaționale sau a compensării legitime, și alimentat din sacul aparent fără fund al Comunității. Pe scurt, „Europa” devenea treptat un „pericol moral” semnificativ, după cum jubilau oponenții ei cârcotași, mai ales În Marea Britanie. Efortul de a depăși fragmentarea continentului prin măsuri strict
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ancorat În epoca de aur a social-democrației de la Începutul anilor ’60. Cu toate eforturile lor lăudabile de a transcende deficiențele politicii naționale, oamenii care construiau „Europa” În anii ’70 și ’80 erau Încă suspect de provinciali. Cea mai mare realizare transnațională de la vremea aceea, Acordul Schengen, semnat În iunie 1985, este revelatoare În această privință. Conform termenilor acordului, Franța, Germania de Vest și țările Beneluxului Își desființau frontierele comune și inaugurau un regim comun de control al pașapoartelor. Traversarea frontierei din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele mai multe prevederi ale Tratatului, dar nu au subscris la moneda unică - pe de o parte, fiindcă anticipau impactul său economic restrictiv, pe de altă parte, din cauza rezonanței sale simbolice pentru niște națiuni care ezitau să cedeze simbolurile suveranității unor agenții transnaționale; iar În cazul Marii Britanii, și deoarece (ca de atâtea ori În trecut) demersurile pentru crearea Uniunii erau privite cu neîncredere, ca un nou pas către superstatul european 3. Desigur, Tratatul de la Maastricht a făcut mult caz de „subsidiaritate” (un soi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Intrarea În Europa putea Însemna și acest lucru: riscul de a deveni provincial. Alt motiv era că spectatorii marii arte europene erau acum ei Înșiși europeni: companiile naționale din marile orașe aveau un public din ce În ce mai internațional. Noua castă de clercs transnaționali care sfida frontierele fizice și barierele lingvistice avea timpul și mijloacele necesare să călătorească oriunde, nu numai pentru a-și cumpăra haine sau În interes de serviciu, ci și pentru divertisment și informare. O expoziție, o piesă de teatru sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cetățenilor este misiunea statului. și nu existau semne că În viitorul apropiat Bruxelles-ul va dori sau va putea să preia această responsabilitate. În această privință, statul a rămas principalul reprezentant legitim al cetățenilor, cu un prestigiu pe care uniunea transnațională a europenilor, cu toate pașapoartele și parlamentele ei, nu-l putea egala. Europenii aveau libertatea de a apela, peste autoritatea propriului guvern, la judecătorii europeni și este de necrezut cât de prompt se conformau curțile naționale germane sau britanice deciziilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar Europa cuprindea un spectru caracteristic de popoare și tradiții. Avem iluzia că trăim Într-o lume postnațională sau poststatală fiindcă acordăm prea multă atenție proceselor economice „globalizate”... și presupunem că În fiecare sferă a vieții umane au loc evoluții transnaționale similare. Privită numai prin prisma schimbului și a producției, Europa devenise, Într-adevăr, o diagramă fluidă a tendințelor transnaționale. Dar, ca spațiu al puterii și legitimității politice sau al afinităților culturale, Europa a rămas ce era de atâta vreme: o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
poststatală fiindcă acordăm prea multă atenție proceselor economice „globalizate”... și presupunem că În fiecare sferă a vieții umane au loc evoluții transnaționale similare. Privită numai prin prisma schimbului și a producției, Europa devenise, Într-adevăr, o diagramă fluidă a tendințelor transnaționale. Dar, ca spațiu al puterii și legitimității politice sau al afinităților culturale, Europa a rămas ce era de atâta vreme: o acumulare bine cunoscută de particule statale distincte. În linii mari, naționalismul venise și trecuse 12; statele și națiunile au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prevesteau o asemenea evoluție. Faptul că popoarele europene distruse au renăscut din cenușa războiului de 30 de ani cu instituțiile și culturile lor naționale distincte este, poate, o realizare chiar mai mare decât creația colectivă și reușită a unei Uniuni transnaționale. Aceasta din urmă, dacă ne gândim bine, s-a aflat pe varii agende europene cu mult Înainte de al doilea război mondial, iar dezastrul semănat de conflagrație nu a făcut decât să-i netezească drumul. Dar resurecția Germaniei, a Poloniei și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
umane, de localizare a unor firme și decontextualizare a altora, prin aceea că ele nu mai lucrează pentru piața în care își au sediul și nu mai contribuie la progresul economic al țării „gazdă”), o posibilă omogenizare instituțională și cooperare transnațională. Conform „noii teorii instituționale a organizațiilor”, Paul DiMaggio, Walter Powell<footnote DiMaggio, Paul J., Powell, Walter W., „The Iron Cage Revisited: Institutional Isomorphism and Collective Rationality in Organizational Fields” în Powell, Walter W., DiMaggio, Paul J. (editori), The New Institutionalism
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]