89,525 matches
-
de rolul de arbitru în acest clasament, aparținând unei țări apropiate mai mult de țările în curs de dezvoltare decât de cele dezvoltate, și să nu vedem efectele globalizării luând ca exemplu România. Literatura de specialitate consideră ca efecte pozitive următoarele: globalizarea (și adoptarea în întreaga lume a valorilor americane) eliberează energiile economiei latente și conduce la o folosire mai eficientă a resurselor mondiale (de altfel, în scădere ca potențial) la maximizarea avuției mondiale și la obținerea de beneficii economice pentru
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
60 de miliarde de dolari. De amintit că SUA își procură din Arabia Saudită 11% din necesarul său de petrol.<footnote Foreign Policy - România, ianuarie-februarie 2011. footnote> Printre obiectivele prioritare ale SUA, care privesc gestiunea procesului de globalizare economică, fac parte următoarele: restabilirea sănătății financiare pe termen lung prin cereri către China de reevaluare a monedei naționale și prin majorarea volumului exportului pe piețele din China a produselor americane; reconsiderarea intervențiilor militare în afara granițelor sau a susținerii unor protectorate tip Taiwan; menținerea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
erodează fundamentele statelor-națiune și care-și impun propriile obiective și politici comerciale. Puterea financiară a unor asemenea jucători pe piața comercială globalizată poate fi sesizată după datele din tabelul 1. Dintre efectele negative ale liberalizării piețelor nu se pot omite următoarele: reducerea numărului locurilor de muncă în țările în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivității muncii, România putând fi o ilustrare recentă a acestui proces de globalizare; stagnarea prețului materiilor prime și majorarea continuă a prețului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
numărului săracilor (cu încă 44 de milioane) care au ajuns la 1,2 miliarde (și care trăiesc cu 1,25 dolari/zi) și în presiuni inflaționiste la nivel global. Cauzele creșterii prețului alimentelor sunt multiple, dar cu importanță semnificativă par următoarele: creșterea demografică, revoluția verde, urbanizarea, prețul petrolului, promovarea biocombustibililor, transformarea burselor de mărfuri în piețe financiare, subvențiile. Dacă populația Terrei va ajunge la nouă miliarde de locuitori până în 2050, producția alimentară va trebui să crească cu 50-70%. La carne, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
negociat la Viena sub egida UE, care solicita băncilor să mențină expunerea pe țările membre ale UE, inclusiv pe România. Ținând cont de aceste constatări, se poate aprecia că piețele financiare aduc ca noutate și ca progres în economia globală următoarele: transferul capitalului din țările cu excedent în contul curent al țărilor cu deficit de capital; ajutor acordat țărilor cu economia în tranziție pentru integrarea lor în sistemele financiare internaționale, care, inteligent folosit, poate stimula dezvoltarea economică. Pe de altă parte
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu Hidroelectrica, statul român pierde patru-cinci miliarde de lei anual.<footnote www.hotnews.ro, accesat la 19 iulie 2011. footnote> Din împrumutul extern, o parte a acestuia a fost injectat în băncile din România, explicația oficială (guvernatorul Băncii Naționale) fiind următoarea: populația s-a împrumutat de la banca „mamă” din afara țării prin sucursalele băncilor „mamă” cu 22 de miliarde de euro în folosul populației. În această situație, băncile-sucursale au ademenit populația să ia credite (4,5 milioane persoane), dar nu băncile-sucursale s-
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
extinderea incertitudinii asupra viitorului. În septembrie 2011, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, afirma: „România are nevoie de un plan B în cazul scăderii volumului exportului sau dacă situația internațională se agravează”. Datele de plecare ale planului B puteau fi următoarele (după șapte luni din 2011): datoria externă a crescut cu 5,75% față de decembrie 2010; investițiile străine directe au scăzut cu 30,5%, înregistrându-se numai 1,105 miliarde de euro; și creșterea economică a anului 2012 este modestă. Din
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
18-21. footnote> La nivel global, numărul studenților care studiază în afara granițelor era de 809.000 în 1975, două milioane în 2000 și 3,3 milioane în 2008. Chiar dacă sunt în declin, SUA rămân pe primul loc, cu 9% mai mult decât următoarea clasată, Marea Britanie. SUA atrag, prin universitățile în care se predau științele, tehnologia, matematica și ingineria, condiții pentru pregătirea viitorilor specialiști care pot influența în bine economia țărilor de origine. De asemenea, atrag tineri disciplinele informatice, ingineria și telecomunicațiile, domenii în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și București. Directorul general al Patronatului Societăților Producătoare de Bere din România (PSPBR) - organizație creată, la începutul acestui an, prin asocierea unui număr de 21 de producători autohtoni, care realizează aproximativ 25% din producția națională de bere -, Vifor Verșescu, afirmă următoarele: „Consumul anual din România este de 62-63 de litri/cap de locuitor, comparativ cu 54 de litri pe anul 2003, iar estimările pentru anii următori arată creșterea acestuia până spre 80 de litri, ceea ce înseamnă circa 3-4 milioane de hectolitri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cazul traficanților. Pe lângă sancțiuni, o mare importanță este acordată măsurilor care se pot lua atât în vederea prevenției, cât și în vederea combaterii consumului ilicit de droguri (cura de dezintoxicare și supravegherea medicală). Activitățile de prevenire a consumului ilicit de droguri sunt următoarele: a) organizarea de programe educative adresate preșcolarilor, ce presupun promovarea unui stil de viață sănătos în familie și/sau în comunitate, vizând sănătatea publică; b) organizarea de programe educative adresate elevilor, care constau în activități de instruire, informare, comunicare, incluse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
surprinde mai bine diversele nuanțe, s-a ținut cont de tipul programelor TV monitorizate, de perioada săptămânii (zile lucrătoare/zile de weekend) și de particularitățile fiecărui canal TV în parte (public/privat, generalist/tematic etc.). Canalele TV monitorizate au fost următoarele: Acasă TV, Antena 1, B1 TV, MTV, Național TV, Prima TV, PRO TV, TVR 1, TVR 2. Plasarea programelor tv în grilă. Monitorizarea aplicării signalecticii urmărește, mai întâi, dacă programele TV sunt plasate corespunzător, evitându-se difuzarea programelor de tip AP
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
3 Durata totală a știrilor 1640,4 1375,4 Numărul de știri violente 14,2 17,4 Durata totală a știrilor violente 1201,2 1083 Ponderea știrilor violente 71,00% 85,71% 73,22% 78,74% La PRO TV situația este următoarea: din 20 de știri difuzate (media pe zi, grila de vară), 14,2 au un conținut violent; observăm că valorile sunt mai ridicate față de cele ale Antenei 1. Știrile de la ora 17 reprezintă un plus de violență pentru PRO TV, ponderea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cele 191 de state aderente la ONU, din fiecare țară selectându-se câte două organizații reprezentative interesate de problemele persoanelor cu dizabilități. Răspunsurile valide au acoperit 60% din eșantionul selectat inițial, adică 114 state. Scopurile concrete ale cercetării au fost următoarele: - evaluarea frecvenței și gradului în care Regulile Standard au fost implementate la nivel mondial ; - intensificarea conștientizării la nivelul guvernelor asupra importanței sociale a implementării Regulilor Standard; - identificarea caracteristicilor politice, economice, sociale și demografice ale statelor care au reușit să adopte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
politici de creștere a conștientizării publice privind problematica persoanelor cu dizabilități, iar în jur de 59% au adoptat o legislație în acest sens. Între modalitățile cele mai frecvente de determinare a creșterii nivelului general de conștientizare în acest sens sunt următoarele: adoptarea unor programe specifice de publicitate realizate inclusiv prin mass-media (92%), instruirea unui personal specializat în acest sens (52,6%), difuzarea unor materiale tipărite (58,8%) și introducerea unor programe de educație publică asupra drepturilor persoanelor cu dizabilități (53,5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
incidența dizabilităților în rândurile populației. În 47,8% dintre state, statisticile realizate se referă la trebuințele specifice ale persoanelor cu dizabilități. Chestionarul a cuprins 23 de pagini și un număr de 47 de întrebări. Ponderea țărilor care au răspuns este următoarea: Africa - 23 state, adică 53% dintre țările de pe continent, Asia - 21 state, adică 43% dintre țările de pe continent, Europa - 30 state, adică 65% dintre țările de pe continent, America Latină - 21 state, adică 64% dintre țările de pe continent, statele arabe - 19, adică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și Reconversie Profesională, el sprijinind Guvernul României în îndeplinirea criteriilor de aderare în domeniul politicilor economice. Obiectivele programului au cuprins „cinci componente principale care au constituit împreună o abordare integrată a reconversiei forței de muncă” (p. 150). Componentele au fost următoarele: 1. „ intervenții în caz de concedieri colective: - servicii de preconcediere; - plăți compensatorii. 2. lucrări publice; 3. măsuri active de ocupare a forței de muncă; 4 . finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii; 5. măsuri de răspuns social” (p. 150). Așa cum se poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dezvoltare inimaginabilă acum trei-patru decenii. Psihologia transporturilor și psihologia economică s-au rupt din psihologia muncii, constituindu-se în discipline independente, bine conturate. Dar, firul psihologiei muncii, întrerupt în 1978 în România, nu se mai poate reînnoda. Dilema însă este următoarea: ce trebuie să cuprindă un astfel de curs din tematica extraordinar de bogată a PMO și mai ales, cum anume să fie tratate temele alese - așa cum apar ele astăzi, în 2004, așa cum au fost în 1982 sau în 1974 în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ales varianta cea mai dificilă, dar cea mai potrivită momentului, cea eclectică, conform căreia, de fiecare dată încercăm să vă prezentăm într-o temă sau alta, de unde venim, cine suntem, ce facem noi și ce fac alții. Structura manualului este următoarea: fiecare capitol debutează cu un motto, pentru a sensibiliza cititorul cu specificul temei abordate. Urmează cuprinsul și obiectivele urmărite în capitol. În cadrul fiecărui capitol sunt prezentate apoi teoriile, informațiile și cercetările relevante, acordând atenție, modurilor în care această informație ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din sistemul organizațional de selecție al viitorilor angajați. Un studiu de validare a unui sistem de selecție presupune parcurgerea a cinci etape (Spector, 1996): realizarea analizei muncii specificarea criteriilor alegerea predictorilor validarea revalidarea Realizarea analizei muncii asigură informația necesară realizării următoarelor două etape în care se specifică criteriile și se aleg predictorii. După realizarea acestor etape, se poate trece la colectarea datelor de la un eșantion de angajați pentru a verifica dacă într-adevăr criteriul corelează cu predictorii. Dacă acest lucru este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
panourile de comandă și de afișare; iar elementele umane de interes sunt funcțiile motrice și cognitive. Cercetările ergonomice au scos în evidență modificarea parametrilor importanți ai muncii și aspectele structurale ale muncii (motric, senzorial, informațional, etc.). Astfel, s-au constatat următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Este legal fiindcă autoritatea este exercitată pe baza unui sistem de reguli și proceduri specifice poziției pe care individul o ocupă într-o anumită perioadă de timp. Principalele caracteristici ale organizațiilor birocratice, așa cum au fost ele definite de Weber, sunt următoarele (Vlăsceanu, 1999): Specializarea, respectiv diviziunea clară a muncii între membrii organizației. Structura ierarhică autoritară, pozițiile organizaționale, funcțiile fiind ordonate „după principiile ierarhiei și ale nivelurilor de autoritate gradată”, respectiv „fiecare funcție inferioară se află sub conducerea și controlul celei superioare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii reprezentați ai acestei teorii sunt Powell și DiMaggio, 1991, Meyer și Rowan, 1997. 10. 5. Teorii postmoderne Principalele idei promovate de teoriile postmoderne sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
accidentelor de muncă este de peste 28%). Timp de trei ani am urmărit și am analizat rezultatele unui grup de 52 de macaragii selectați după un examen psihologic elaborat chiar de noi, în comparație cu o metodă de selecție obișnuită. Rezultatele au fost următoarele: procentul accidentelor de muncă din culpă - 1:10, scorul fluctuațiilor - 1:12, procentul accidentelor de muncă din motive tehnice - 1:15, în favoarea macaragiilor selectați pe criterii psihologice. După această cercetare, manageriatul Combinatului Siderurgic Reșița a fost de acord cu planul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interesați și de celelalte. Acest fapt ne oferă posibilitatea reducerii datelor sub forma unei tipologii care să ne ofere o imagine sintetică în ceea ce privește interesul declarat pentru politică. Tipurile rezultate și ponderea lor aproximativă în totalul populației din mediul urban este următoarea: foarte interesați (6%), interesați (28%), puțin interesați (34%), foarte puțin interesați (21%), deloc interesați (11%). Interesul pentru politică este relativ stabil în timp, cel puțin pentru perioada 1998-2005 (BOP, 1998-2005). Astfel, la începutul perioadei sunt interesați de viața politică locală
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cunoștințelor politice Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă valori medii în cadrul fiecărei categorii de populație Datele prezentate arată diferențe mari între sub-populații, puternic consonante după cele patru măsuri (interes, informare, discuții, cunoștințe). Principalele concluzii sunt următoarele: Bărbații sunt caracterizați prin nivele ale interesului, informării, discuțiilor și cunoștințelor mai ridicate decât femeile. Aceleași aspecte au o relație non-liniară cu vârsta, persoanele de vârstă mijlocie având scoruri mai mari decât tinerii și vârstnicii. Relația cu educația este liniară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]