5,522 matches
-
De asemenea, soclul permitea o adaptare mai bună la condițiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată. Terenul de fundație a fost consolidat printr-un voal de etanșare realitat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
a fost consolidat printr-un voal de etanșare realitat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltrații mari pe sub soclu, depășind 150 l/s și deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central și aripa parabolică. Ca urmare, s-
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
soclu, depășind 150 l/s și deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central și aripa parabolică. Ca urmare, s-au executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanșare, amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
de etanșare, amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. În plus, mai există și o golire de fund, executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosită și pentru devierea debitelor în timpul costrucției barajului. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieșirea galeriei de deviere și are o capacitate de descărcare de 50 m³/s. La piciorul barajului s-a
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
de 2444 m din parcul național Glacier se varsă în trei mări. Fluviile ce izvoresc din Rocky Mountains sunt: Domină vânturile de vest aducând aer rece și umed cu ploi dinspre Pacific, ceea ce determină o climă umedă spre coasta Pacificului (versanții vestici) și o climă uscată (versanții de est) a munților. Temperaturile sunt tipice unei clime alpine, frecvent înorat excepție parcul Yellowstone, cu temperaturi medii de 6°, precipitațiile medii de 36 cm pe an. Această climă determină dezvoltarea unei flore alpine
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
Glacier se varsă în trei mări. Fluviile ce izvoresc din Rocky Mountains sunt: Domină vânturile de vest aducând aer rece și umed cu ploi dinspre Pacific, ceea ce determină o climă umedă spre coasta Pacificului (versanții vestici) și o climă uscată (versanții de est) a munților. Temperaturile sunt tipice unei clime alpine, frecvent înorat excepție parcul Yellowstone, cu temperaturi medii de 6°, precipitațiile medii de 36 cm pe an. Această climă determină dezvoltarea unei flore alpine, la altitudini mai joase cu păduri
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
calității precipitațiilor în general care constau de obicei în împiedicarea pătrunderii acestor substanțe în atmosferă. "Gospodărirea apelor de suprafață" are drept obiect toate formele de apă de la suprafața solului. La rândul ei, aceasta poate fi împărțită în: "Gospodărirea apelor pe versanți" se ocupă de scurgerea apelor pe versanți, înainte de a ajunge în cursurile de apă. Aceast gen de scurgere este influențat în foarte mare măsură de modul de utilizare a solului. De aceea gospodărirea apelor se ocupă atât de alegerea acelor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
obicei în împiedicarea pătrunderii acestor substanțe în atmosferă. "Gospodărirea apelor de suprafață" are drept obiect toate formele de apă de la suprafața solului. La rândul ei, aceasta poate fi împărțită în: "Gospodărirea apelor pe versanți" se ocupă de scurgerea apelor pe versanți, înainte de a ajunge în cursurile de apă. Aceast gen de scurgere este influențat în foarte mare măsură de modul de utilizare a solului. De aceea gospodărirea apelor se ocupă atât de alegerea acelor tipuri de folosințe care pot duce la
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
de exemplu, a efectelor acoperirii cu materiale impermeabile (asfalt, beton etc.) a unor mari suprafețe în aglomerațiile urbane. Tot în preocupările acestei ramuri intră: Din cauza interdependenței cu modul de utilizare a terenurilor, există o strânsă legătură între gospodărirea apelor pe versanți și alte discipline care se ocupă de folosințele respective cum sunt agricultura, silvicultura, sistematizarea teritoriului și altele. Deosebirea constă în faptul că disciplinele respective au ca obiect folosințele respective în sine, pe când gospodărirea apelor pe versanți se concentrează asupra influenței
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
între gospodărirea apelor pe versanți și alte discipline care se ocupă de folosințele respective cum sunt agricultura, silvicultura, sistematizarea teritoriului și altele. Deosebirea constă în faptul că disciplinele respective au ca obiect folosințele respective în sine, pe când gospodărirea apelor pe versanți se concentrează asupra influenței acestor folosințe asupra resurselor de apă. "Gospodărirea apelor curgătoare de suprafață" are drept obiect cursurile de apă: pâraie, râuri și fluvii. Principala preocupare a acestei ramuri o constituie mijloacele de modificare a distribuției în timp sau
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
de apă și revenirea la situațiile anterioare deteriorării calității. "Gospodărirea debitelor solide" are drept obiect materialele solide antrenate de apă. Această ramură se ocupă de influențarea tuturor proceselor legate de aluviuni, cum sunt cele de formare a debitelor solide pe versanți, de morfologie a albiilor, de utilizare a materialelor solide din albii și altele. Unele din caracteristicile calitative ale apelor cum sunt conținutul în materiale în suspensie și turbiditatea sunt și parametrii de calitate a apelor, astfel încât între gospodărirea apelor de
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
să scadă după topirea integrală a stratului de zăpadă. În domeniul prevenirii acțiunilor dăunătoare ale apei în formă solidă, o activitate foarte curentă este cea de prevenire și combatere a avalanșelor, în cursul cărora mari mase de zăpadă acumulate pe versanții munților își pierd starea de echilibru și se pun în mișcare, provocând mari distrugeri în calea lor. Cele mai simple metode de diminuare a pagubelor sunt avertizările de avalanșe. Există însă și construcții care pot fi realizate pentru devierea avalanșelor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
este un district rural (germană: "Landkreis") din regiunea administrativă Bavaria Superioară, landul Bavaria, Germania. Districte vecine sunt: la nord districtul München, la est districtul Rosenheim, la vest districtul Bad Tölz-Wolfratshausen. La sud este granița cu Austria. Districtul se întinde de pe versantul nordic al alpiilor până la câmpia de pietriș din jurul orașului München. Cele trei lacuri mai mari sunt: Schliersee, Tegernsee și Spitzinsee. Râuri importante din district sunt: râul Mangfall, râul Schlierach și râul Leitzach. Cel mai înalt pisc este Rotwand cu 1
Districtul Miesbach () [Corola-website/Science/304192_a_305521]
-
de pe Pământ, situat în Asia Centrală între câmpia Indo-Gangetică (la sud) și Podișul Tibet (la nord). formează o barieră naturală, în special climatică, între deșerturile muntoase ale Asiei Centrale și zonele tropicale ale Asiei de Sud.. Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din conglomerate și gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, șisturi cristaline și filite. Munții cei mai înalți din lume cu vârful Everest au luat naștere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a podișului Tibet
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
sud, și-n în estul Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel. Gangele însă izvorăște din Munții Garhwal situați la sud-vest de Himalaya. Statele pe teritoriul cărora se află masivul sunt: Nepal și Bhutan, care cuprind versanții de sud, apoi, la nordul lor, podișul Tibet din provincia chineză cu același nume, în fine India și Pakistan, care cuprind porțiuni din partea sudică, respectiv sud-vestică.
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș în versantul stâng al Văii Fărășești, munții Poiana Rusca. Este renumită pentru acustică deosebită și concertele ținute în ea. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile de urs de caverna. În anii 1960 peșteră intra în atenția ISER București prin Ștefan Negrea, Alexandina Negrea și Vasile Sencu. Ulterior peșteră și întreaga zonă carstica din versantul stâng al Văii Farasesti este explorata de către clubul Speotimiș care aduce noi contribuții majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologica Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
cantitate de cenușă a fost depusă pe oraș. Deși nu a fost devastatoare, erupția a provocat o perturbare importantă a activităților zilnice ale orașului, inclusiv o închidere temporară a aeroportului internațional. „El Teleferico” este telefericul care urcă pe Cruz Loma, versantul estic al vulcanului Pichincha, la 4.100 m altitudine. Mitad del Mundo este un orășel aflat la 60 de km nord de Quito, pe unde trece linia Ecuatorului. Întregul sit este dedicat Ecuatorului, printre atracții numărându-se Muzeul Solar, mai
Quito () [Corola-website/Science/304463_a_305792]
-
traversează. Toate rezervațiile naturale din lanțul muntos Jura Poloneză fac parte din programul CORINE pentru biotopuri, datorită florei, faunei, geomorfologiei și peisajelor unice. Partea vestică a Cracoviei constituie așa-numita rețea ecologică "Obszar Krakowski", cuprinzând și coridorul ecologic al Vistulei. Versanții sudici ai dealurilor de calcar constituie locuir propice pentru dezvoltarea vegetației termofile, a pășunilor și tufărișurilor. Orașul este dezvoltat de-a lungul unei porțiuni a văii Vistulei dispuse pe direcția est-vest, cu o rețea de afluenți în care se numără
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
nord-vest, pe malul râului Bâc. Orașul este amplasat în regiunea de codri a Moldovei. Suprafața totală a orașului Strășeni este de 60,82 km², dintre care circa 1 156 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Relieful este format din coline, versanți, văi și câmpii. Clima este temperat-continentală. Temperatura medie de iarnă este de 6, -7 °C, iar temperatura medie de vară este de 35,5 °C. Suprafața totală a orașului Strășeni este de 6082 ha, dintre care circa 1586 ha sunt
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]