37,159 matches
-
să enunț asemenea banalități. M-am grăbit. Trebuia să las să treacă sute de pagini până să apară omul drept, acela care „recunoaște de bunăvoie și admite granița pur morală dintre dreptate și nedreptate”. Acesta „nu ajunge (...) niciodată să nege voința manifestată în alt individ”. Pe deasupra, mai există și omul bun, „care înfrânează în el avântul orb al voinței”. Deci... De reținut, și de asumat când e cazul (e cazul!), distincția dintre omul bun, care face binele, și omul blajin, lipsit
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
omul drept, acela care „recunoaște de bunăvoie și admite granița pur morală dintre dreptate și nedreptate”. Acesta „nu ajunge (...) niciodată să nege voința manifestată în alt individ”. Pe deasupra, mai există și omul bun, „care înfrânează în el avântul orb al voinței”. Deci... De reținut, și de asumat când e cazul (e cazul!), distincția dintre omul bun, care face binele, și omul blajin, lipsit de energia necesară ca să facă rău. Sfântul își mortifică voința și așteaptă izbăvirea. Întrebarea decurge din ce am
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
bun, „care înfrânează în el avântul orb al voinței”. Deci... De reținut, și de asumat când e cazul (e cazul!), distincția dintre omul bun, care face binele, și omul blajin, lipsit de energia necesară ca să facă rău. Sfântul își mortifică voința și așteaptă izbăvirea. Întrebarea decurge din ce am citit până aici: numai moralitate caută sfântul, nu și spiritualitate? Așa cum îi descrie Schopenhauer starea, parcă spiritualitate ar fi: „...este cuprins de o bucurie interioară și o liniște cu adevărat cerească...”. Nu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
de o bucurie interioară și o liniște cu adevărat cerească...”. Nu-i această bucurie altceva decât mortificare, nu e o răsplată? Iar dacă răsplată este și-i totodată menținută în plan etic, nu spiritual, n-ar fi mai morală exercitarea voinței de bine, chiar dacă binele acesta nu alină suferința lumii întregi? Deci, ori cazi în superbie (dacă nu pot să „izbăvesc” întreaga lume, nu mă mai joc!), ori îi adaugi eticului nivelul voinței de bine. Ne-am întors la întrebarea pusă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
nu spiritual, n-ar fi mai morală exercitarea voinței de bine, chiar dacă binele acesta nu alină suferința lumii întregi? Deci, ori cazi în superbie (dacă nu pot să „izbăvesc” întreaga lume, nu mă mai joc!), ori îi adaugi eticului nivelul voinței de bine. Ne-am întors la întrebarea pusă de Nathalie Sarraute în Martereau. Există asemenea oameni? Ea credea că nu, eu persist să sper că da și mă gândesc din nou la scandinavii care o duc bine acasă, dar pleacă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
Griji ale cui? Ale celui încă nenăscut. Cu alte cuvinte, neantul este tot o virtualitate. Valoarea este virtualitatea unor indivizi, mai puțin acei indivizi, iar neantul este virtualitatea unei ficțiuni - individul nenăscut. Prin urmare, suprema valoare ar fi renunțarea la voința de a trăi. Ce-i sigur este că a fi uman - și chiar civilizat - înseamnă a atenua viața. Deși există, sau așa sper, și oameni care își pun toată puterea de viață în efortul de a-l apăra pe om
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
înseamnă a atenua viața. Deși există, sau așa sper, și oameni care își pun toată puterea de viață în efortul de a-l apăra pe om. „...fiecare este tocmai ce vrea.” Așa o fi, în măsura în care nu se exercită, inevitabil, alte voințe asupra lui. Lăsat de capul meu - dar cine, afară de bătrânețe, te lasă? -, și fără griji, sunt așa cum îmi doresc, nu cum vreau, pentru că voință n-am. Nu-i mai puțin adevărat că afirmația apreciativă omul este ceea ce vrea asociată cu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
pe om. „...fiecare este tocmai ce vrea.” Așa o fi, în măsura în care nu se exercită, inevitabil, alte voințe asupra lui. Lăsat de capul meu - dar cine, afară de bătrânețe, te lasă? -, și fără griji, sunt așa cum îmi doresc, nu cum vreau, pentru că voință n-am. Nu-i mai puțin adevărat că afirmația apreciativă omul este ceea ce vrea asociată cu ideea că binele suprem constă în a renunța să vrei conduce la o contradicție insolubilă, de tipul este interzis să interzici. Dintre toți cunoscuții
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
vrei conduce la o contradicție insolubilă, de tipul este interzis să interzici. Dintre toți cunoscuții noștri, eu aș fi cel mai dezinteresat („ca tine, bibicule!...”), spune T. Nu te gândești ce înseamnă asta?, îi zic. Fără dorințe, fără energie, fără voință - ceea ce, la urma urmei e un mare avantaj: „...putem să spunem - metaforic și plastic vorbind - că totala autosuprimare și negare a voinței, adevărata lipsă de voință, e binele absolut...”. Eu, unul, nu le-am autosuprimat, nici nu le-am negat
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
ca tine, bibicule!...”), spune T. Nu te gândești ce înseamnă asta?, îi zic. Fără dorințe, fără energie, fără voință - ceea ce, la urma urmei e un mare avantaj: „...putem să spunem - metaforic și plastic vorbind - că totala autosuprimare și negare a voinței, adevărata lipsă de voință, e binele absolut...”. Eu, unul, nu le-am autosuprimat, nici nu le-am negat. Nu mi s-au dat. Oricum, e de observat că s-a produs pozitivarea voinței, tocmai când e negată. Negarea e un
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
T. Nu te gândești ce înseamnă asta?, îi zic. Fără dorințe, fără energie, fără voință - ceea ce, la urma urmei e un mare avantaj: „...putem să spunem - metaforic și plastic vorbind - că totala autosuprimare și negare a voinței, adevărata lipsă de voință, e binele absolut...”. Eu, unul, nu le-am autosuprimat, nici nu le-am negat. Nu mi s-au dat. Oricum, e de observat că s-a produs pozitivarea voinței, tocmai când e negată. Negarea e un act volitiv. Ca să suprim
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
vorbind - că totala autosuprimare și negare a voinței, adevărata lipsă de voință, e binele absolut...”. Eu, unul, nu le-am autosuprimat, nici nu le-am negat. Nu mi s-au dat. Oricum, e de observat că s-a produs pozitivarea voinței, tocmai când e negată. Negarea e un act volitiv. Ca să suprim voința, trebuie să vreau să nu vreau. „...putemsuporta mult mai ușor să ne vedem limpede propria nenorocire decât stângăcia.” Asta nu! Nici nu pot să cred că n-am
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
e binele absolut...”. Eu, unul, nu le-am autosuprimat, nici nu le-am negat. Nu mi s-au dat. Oricum, e de observat că s-a produs pozitivarea voinței, tocmai când e negată. Negarea e un act volitiv. Ca să suprim voința, trebuie să vreau să nu vreau. „...putemsuporta mult mai ușor să ne vedem limpede propria nenorocire decât stângăcia.” Asta nu! Nici nu pot să cred că n-am copiat greșit fraza (e o naivitate să cred că aș putea s-
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
cântat fanfare“. (Temesvarer Zeitung din 3 mai 1905). 75 ani „Liceele, după noul proiect de lege nu se sfârșesc cu al șaptelea an. Cei ce vreau să meargă la universitate, mai au să facă și anul al 8 cu bacalaureat“. (Voința Banatului din 4 mai 1930). 50 ani „Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea. Studioul regional al radiodifuziunii Timișoara își începe activitatea cu prima sa emisiune în ziua de 5 mai 1955. A doua și a treia emisiune vor
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
de tenis la începutul sezonului, care s-a bucurat de o largă participare“. (Temesvári Hírlap din 9 mai 1930). „Prețul cărămidei a fost redus. Comisia interimară a municipiului Timișoara a hotărât reducerea prețului cărămidei din cărămidăria Susanovița, proprietatea municipiului Timișoara“. (Voința Banatului din 11 mai 1930). 50 ani „Adunare festivă cu prilejul Zilei Victoriei. În sala Operei de Stat din Timișoara a avut loc ieri după amiază o adunare festivă închinată celei de a 10-a aniversări a Zilei Victoriei“. (Drapelul
Agenda2005-19-05-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283655_a_284984]
-
zilei, respectiv 700 000 de lei/oră, noaptea. Programul de funcționare, zilnic între orele 9-19,30, iar un bilet de intrare va costa 50 000 de lei/persoană (copiii sub 7 ani însoțiți au acces gratuit) l Baza de agrement „Voința” (Splaiul T. Vladimirescu nr. 20 A) se va deschide duminică, 8 mai, dispune de două bazine de înot, unul pentru adulți și unul pentru copii, două terase, unde se vor putea servi băuturi și gustări, va oferi spre închiriere șezlonguri
Agenda2005-19-05-1-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283662_a_284991]
-
față de soțul ei, timidul și într-un fel apaticul Rege Ferdinand, aproape că regretă că nu este ea, în ierarhia politică, nomber one: "Dacă aș fi eu rege, l-aș ghida (pe dr. Lupu) și aș face din el unealta voinței mele - în loc să devin poate într-o zi victima sa. Toți simt acum nevoia unei mâini de stăpân. Aș vrea să fiu eu acel stăpân. Există în mine plăcerea de a lupta." Deși în umbra Suveranului în viața socială și politică
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
copiilor, a căsătoriei principesa Elisabeta (Lisabeta) cu prințul George al Greciei și mai ales aceea mai complicată a prințului moștenitor Carol. Acesta se căsătorise morganatic în august 1918 cu Zizi Lambrino, ignorând codul princiar. în urma scandalului de presă și a voinței regale, căsătoria a fost anulată în ianuarie 1919. începe o adevărată luptă de a-l smulge pe Carol din brațele iubitei, și acum, fostei sale soții. Familia trimite ca emisari, spre a-l convinge că a făcut un pas greșit
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
1 alebardă, 1 spadă și plug de fier, toate din secolul al XII-lea. Obiectele acestea au fost găsite de d-sa în comuna Nerău. A mai dat și o pereche de cercei din bronz, găsiți în comuna Teremia Mare“. (Voința Banatului din 18 mai 1930). 50 ani „Dezvelirea unei plăci comemorative în amintirea poetului Ady Endre. Duminică dimineața a fost dezvelită placa comemorativă pe casa nr. 12 din strada Ion Ghica, din Timișoara, în care a locuit poetul maghiar Ady
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
recunoaște clar îngerii și demonii metiși care umblă pe pământ în piele de oameni, Constantine (Keanu Reeves) a fost determinat să-și ia singur viața pentru a putea scăpa de claritatea zguduitoare a viziunii lui. Dar a eșuat. Resuscitat împotriva voinței lui, se trezește adus înapoi, pe tărâmul viilor. Acum, purtând pecetea faptului că a încercat să se sinucidă, el patrulează granița pământească dintre rai și iad, sperând în zadar să își câștige dreptul de izbăvire. Dar Constantine nu este un
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
citați vor călători gratis pe căile ferate. Ministerul de justiție a dat ordin circular prin care aduce la cunoștință că în viitor toți martorii citați de Tribunale vor primi bilete de călătorie pe calea ferată de la instanțele unde sunt citați“. (Voința Banatului din 25 mai 1930). 50 ani „Pentru vânătorii și pescarii din cadrul filialei, la ștrandul din Timișoara s-a amenajat în acest an o cabană și un teren de plajă. Aici se vor organiza sâmbăta și duminica mici întruniri tovărășești
Agenda2005-21-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283709_a_285038]
-
Vechiului Testament se realizează și sunt înțelese. Rugăciunile lui Iisus sunt umane, inspirându-se din cuvintele și exemplul mamei Sale, Maria, dar și din izvorul inimii Sale. El se ruga de trei ori pe zi, exprimându-și perfecta adeziune la voința Tatălui. Iisus ne învață că rugăciunea se face cu inima deschisă, prin cuvinte puține, în credința că Tatăl Ceresc o va auzi, dacă cel ce se roagă crede în ea. „Tatăl nostru“, spre exemplu, este rugăciunea de iubire și de totală
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
dl Lt-col. Boiangiu”; „Linia aeriană Timișoara - București a fost inaugurată în ziua de 20 Iulie a.c. Aeroportul provizoriu se găsește amenajat pe câmpul de exerciții militare dinspre calea Aradului”. În spatele acestor informații laconice din presa de acum 70 de ani - „Voința Banatului”, respectiv „Timișoara” - se află un eveniment important pentru capitala Banatului: era prima cursă de linie care ateriza în orașul nostru, precedată cu trei zile, în 17 iulie, de zborul tehnic. Un eveniment a cărui întreagă semnificație va fi reliefată
Agenda2005-21-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283724_a_285053]
-
precedată prin organizarea de către „Asociația română pentru propaganda aviației” a unui „mare meeting de aviație”. A.R.P.A. fusese înființată în 1926, organizase conferințe, expoziții, colecte, concursuri aviatice, mitinguri (precum cel de la Timișoara din 1931). Iată și ce se consemna în „Voința Banatului” din 23 iunie: „Asociația română pentru propaganda aviației, filiala Timișoara, își formează o bună tradiție din aranjarea în fiecare an a unui meeting de aviație. Străduințele societății, jertfele materiale pe cari nu le precupețește pentru a da posibilitate și
Agenda2005-21-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283724_a_285053]
-
german N. Lenau“. (Drapelul din 2 iunie 1905). 75 ani „Palatul Cultural. Ni se comunică, cum că sfințirea Palatului Cultural din Reșița Română, se va face în cadrul unor mărețe festivități poporale, în ziua de Sf. Petru - 29 iunie a. c.“. (Voința Banatului din 1 iunie 1930). „Prima expoziție de ciocolată la Timișoara. Cu ocazia deschiderii noii cofetării «Select» din cartierul Iosefin, se organizează o expoziție de ciocolată“. (Temesvári Hírlap din 4 iunie 1930). 50 ani „S-a deschis «Orășelul Copiilor». Copiii
Agenda2005-22-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283737_a_285066]