4,793 matches
-
neîndreptată spre un scop, caracterizată prin trăsături de „rigiditate” și „nematuritate”; 2) concepția „frustrație-regresiune” a lui Barker, Dembo și Lewin; 3) teoria „frustrație-agresiune”, prin care J. Pollard și colaboratorii săi încearcă să demonstreze relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. l) Punând în discuție prima dintre aceste teorii, este evident faptul că pentru N.K. Maier conduita animalului sau a omului depinde de doi potențiali: unul care include „registrul conduitei”, și altul care este constituit din „procesele și mecanismele de selecție”. Acestea din urmă, la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
efectuate mai sus în legătură cu unii din factorii psihologici care pot compromite realizarea în bune condiții a procesului „integrării” socio-profesionale a tinerilor, impun câteva notații cu privire la măsurile de prevenire, reducere și eliminare a consecințelor produse de instalarea unei frustrări severe. 1) Punând în discuție, mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor „stări de frustrație” intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral-volitive
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Textul va fi însoțit de nouă itemi semiobiectivi, de tip întrebare structurată. Subiectul al IIlea solicită redactarea unui text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, pe o temă dată. Acesta presupune formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei și formularea unei concluzii pertinente. Subiectul al IIIlea constă în elaborarea unui eseu structurat care vizează aspecte de analiză tematică, structurală și stilistică a operelor studiate ce aparțin autorilor canonici/speciilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, uti li zarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a pro priei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespun zătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 1- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate. SUBIECTUL al IIIlea (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte. SUBIECTUL al IIIlea (30 de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuprinde două componente: una este reprezentată de obiectul de studiu pe care acesta îl predă și care este incontestabilă, iar a doua este reprezentată de intervențiile educaționale ale profesorului, care se situează în registrul valoric-atitudinal, deci pot fi (și sunt) puse în discuție. Școala modernă, cum aminteam, întruchipează într-o anumită măsură concepția luministă despre rolul eliberator al educației și despre necesitatea cultivării rațiunii umane în vederea dobândirii autonomiei individului: "Educația modernă s-a fundamentat astfel pe un adevăr particular despre natura și destinul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o dihotomie bine definită între guvern și opoziție, și chiar organizează viața politică în jurul acestei dihotomii. Suntem astfel îndreptățiți să sugerăm cel puțin că "motivul" relației poate să nu se găsească în întregime în sistemul electoral. Mai mult, se poate pune în discuție și direcția relației. Așa cum am văzut, una din condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca sistemul cu majoritate simplă, într-un tur, să nu introducă denaturări inacceptabile este ca partidele majore să fie relativ egale ca putere, cel puțin pe parcursul unei perioade
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative penetrații culturale) (Bucur, 2006: 11-12) Capitolul de față își propune să răspundă la un set de întrebări care, implicit, sunt și obiective ale cercetării de față -, corespunzător problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? * Care sunt strategiile identitare 33 utilizate cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nouă precizare: educația trebuie să fie permanentă pentru "ca în mintea tuturor să rămînă vii dorința de a inventa și posibilitatea de a descoperi" (3, p. 75). La începutul deceniului al șaptelea, conceptul de educație permanentă este tot mai mult pus în discuție pentru a i se preciza conținutul și implicațiile. O dezbatere pe această temă organizează UNESCO în 1965; în cursul anului 1970 (Anul Internațional al Educației), noul concept a constituit obiectul unor multiple întîlniri. În deceniile șase și șapte, educația permanentă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de relații pe care reușește să-l instaureze și care condiționează accesul elevilor la cunoaștere. Deși avea "mici insule de nondirectivitate" (Lobrot), educația nouă, din perspectiva celui de-al treilea val, este prea mult ancorată în "tehnici pedagogice"; ea nu punea în discuție sistemul instituțional al educației, nu mergea pînă acolo încît să instituie generalizarea nondirectivității. Conceptul de "pedagogie instituțională" este considerat chiar de pedagogii francezi ca deosebit de ambiguu, chiar impropriu; pe de o parte, se vrea o educație care să cultive "capacitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
orizontul matern-protector al acesteia va găsi și puterea de a-și accepta iminentul sfârșit. Pentru că, aidoma mării, câmpia „te familiarizează cu infinitul”, atenuând, prin nelimitarea ei, dureroasa limitare a ființei. Cu Săptămâni de dragoste S. își schimbă unghiul de observație, punând în discuție atitudinea individului în fața provocărilor pe care i le adresează istoria. Tema inițial anunțată se va pierde însă în evocarea voit confuză a trecutului unui clan, pentru a fi reluată, mai mult declarativ, abia spre final. Un gest de curaj și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
care trebuie să existe în organism între anabolism și catabolism); diminuarea concentrației de minerale din oase; reducerea activității marilor funcții (cardiovasculare, respiratorii). Dintre cele mai evidențiate și discutate probleme cauzate de lipsa de mișcare este cea referitoare la funcția circulatorie, punând în discuție diminuarea capacității funcționale a inimii cu efect asupra întreg sistemului circulator. Sinteza literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane ne permite să aducem în discuție o ipoteză supusă analizei de specialiști: funcționarea optimă a inimii poate da semne de oboseală
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai cărei moștenitori suntem, precum și la modul în care noi, cei de astăzi, ne raportăm la această realitate. Capitolul inițial se încheie cu o secțiune în care pun în discuție trei ipostaze ce dau greutate din punctul meu de vedere tezei pe care o susțin, aceea a reinventării ideologiei. Vorbesc, mai întâi, despre modul în care am putea utiliza acest concept ca instrument analitic, și propun în acest sens un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de propria sa descriere? Dacă gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul de ideologie este absorbit de propriul său referent?"38. Punând în discuție premisele paradoxului, Ricoeur consideră că opoziția fundamentală care poate fi recuperată din gândirea marxistă este cea pe care Marx a analizat-o într-o primă etapă a gândirii sale, atunci când subliniat contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în care noi cunoaștem realitatea, ci, mai curând, la modul în care ne comportăm în spațiul socio-politic. În acest context, intră în scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Abordând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologia contribuie, de asemenea. În alți termeni, ideologia îndeplinește, din punctul meu de vedere, un dublu rol: pe de o parte, participă activ la construcția realității sociale; pe de altă parte, deține rolul de instrument al cunoașterii sociale. Pentru a pune în discuție o astfel de ipoteză sunt interesat ca, într-o primă secțiune a acestui studiu, să analizez maniera în care se realizează proiecția ideologică a realității sociale. O atenție deosebită este acordată, în această direcție, imaginarului social și manierei în care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aceea, omul își va lăsa tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor fi un singur trup?» (Mt 19,5). Această idee de umanitate, gândită ca spațiu de dezvoltare în vederea relației, nu poate fi pusă în discuție. Așa cum am amintit deja, aceasta este temelia vieții noastre, a tuturora: să renunțăm la propriile rădăcini pentru a ne obișnui cu noi hotare de relație, pentru a lărgi, ulterior, șansa de viață, în așa fel încât să o îmbunătățim, evitând
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
original al lui Dumnezeu. Cuvântul riguros al Domnului s-ar putea face auzit nu doar atunci când se pune problema repudierii, ci și în cazul alegerii unei vieți caste: «Însă, de la începutul creației [...]» (Mc 10,6). Nu prea suntem obișnuiți să punem în discuție excelența unei alegeri de consacrare. De obicei, suntem înclinați să poetizăm despre viața consacrată până-ntr-acolo că ajungem, în pripă, să creăm imagini mistificatoare despre viața consacrată, uitând adesea să ne punem mintea la contribuție pentru a orândui o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai demn de încredere și de stimă, și viceversa. Nu se cuvine, așadar, să fim «neloiali» cu tinerii, adică să-i primim oricum, chiar cu prețul îndulcirii unor principii fundamentale, esențiale pentru propria viață. Trebuie să fim capabili să ne punem în discuție mereu și, în același timp, trebuie să ne debarasăm de propriile obișnuințe pentru a permite transmiterea valorilor și a instituțiilor care au hrănit speranța noastră și pentru a sprijini speranța generațiilor ce vor veni. Se poate întâmpla, însă, să fim
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a se legitima. Chiar și așa stând lucrurile, observația lui Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Faptul că cetățenii statelor asiatice moderne (și ai unora dintre statele post-comuniste europene) par să nu fie la fel de exigenți față de puterea politică precum cetățenii statelor liberal-democratice cu tradiție poate cel mult să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. El nu delegitimează însă moralismul parohialist sau ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
curentului care le traversează... [s.n.]18. Este tocmai ceea ce face Ion Barbu în "Veghea lui Roderick Usher": se plasează, imaginar, desigur, în "locul geometric" al gândirii poești 19, în durată ce-i este proprie, un act ce-i permite să pună în discuție problemă artei sub specie creationis. Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" nu are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
funcțională? România se dovedește performantă. Democratizare? Aceasta s-ar concretiza prin respectul instituțiilor: acestea sunt respectate. Aceasta s-ar rezuma la funcționarea pluralismului politic: denumirile partidelor maschează complicități politice, dincolo de concurențe. Dar cine își propune să se gândească și să pună în discuție chestiunea afirmării sociale? Care politică este tulburată de problemele unei țări străine din lumea a patra, în epoca intrării în cultura lui "îmbogățiți-vă"? Nu surprinde faptul că, într-o astfel de structură sociopolitică, limbajul și promisiunile sau reacțiile mânioase
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de aceste măsuri de salubrizare, decretate, în principiu, pentru ea. După cum precizează Bernard Marchand în a sa istorie a Parisului: "Marea întrebare privind disimetria est-vest, pusă cu claritate de monarhia din Iulie, a rămas fără răspuns. Renunțând la a o pune în discuție, cel de-al Doilea Imperiu a agravat-o atât de mult încât rămâne și astăzi una dintre principalele probleme ale aglomerației pariziene"3. Haussmanizarea a creat două orașe: un Paris burghez și un Paris muncitoresc. Fără îndoială, ea a impulsionat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea urbană, dar toate eforturile sale dispersate nu au putut contracara nenorocirile urbanizării sălbatice, din ce în ce mai dezaprobată totuși. Dacă primele tentative de planificare urbană în Franța aparțin inițiativei municipalității mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau prea tributari părerilor țăranilor și comercianților pentru a rămâne nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]