47,696 matches
-
să facă în ciudă vremii. Oamenii dansează și mai abitir. Damianus își termină supa din cazane. Cât a împărțit-o înfometaților, a apucat să bea vreo câțiva litri de vin alb. Grăsuțul se alătură împleticit dansatorilor pentru care Luna și stelele se învârt pe cer. Mă legăn și eu cu ei, în bucurie, tristețe, iubire deznădăjduită și împlinită, moarte și naștere. Acesta este un loc în care singur de ai fi, aievea sau doar în sufletul tău, nu te doare singurătatea
Apariție editorială - „Sălbaticul din Balcani" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101239_a_102531]
-
Sédar Senghor și Jorge Luis Borges. Pe 3 iulie 1990, Nichita Stănescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Orfeu în vechea cetate Poetul, cu un șoim pe umăr intră în cetate. El se simte foarte tulburat și întocmai ca steaua Canopus, cea din emisfera australă cea văzută numai de cei care poartă ochelari la inimă. Nu-l vede nimeni pe poet. Unii nu-l văd pentru că nu au vedere. Alții nu-l văd pentru că nu au inimă. În fine restul
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
Decernarea stelelor se va face în prezența colegilor, prietenilor apropiați, dar sunt asteptați și iubitori ai teatrului și filmului. În această zi frumosă de Martie sunt fericit că putem omagia trei actrițe ce au evoluat cu grație, dar și cu forță artistică
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
mari actrițe ale teatrului românesc. Fiecare stea gravată în această Piață a Timpului dovedește admirația pe care colegi și spectatori deopotrivă o poartă față de sensibilitatea și creativitatea domniilor lor", declară Daniel Stoica, acționar Cocor. În cadrul evenimentului, actorii vor primi câte o stea de aur din partea Casei de Bijuterii Sabion, bijutierul oficial al evenimentului. FLORINA CERCEL S-a născut în 28 ianuarie 1943 la Piatra Neamț și a absolvit în 1964 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiele" București, clasa prof. Jules Cazaban
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
în 2005, a câștigat campionatul și Cupă Șerbiei. Începând din 2005, el a evoluat la RK Partizan Și&Și Belgrad, alături de care a câștigat din nou Cupă Șerbiei, în 2006. În 2007, Vujadinović a semnat un contract cu echipa românească Steaua MFA București, cu care a devenit campion al României în 2008 și dublu câștigător al Cupei României, în 2008 și 2009. În 2010, el s-a transferat la CS UCM Reșița, unde a jucat două sezoane. În anul 2012, Vujadinović
Predrag Vujadinović () [Corola-website/Science/331409_a_332738]
-
Arad, iar apoi a evoluat în Ungaria, un sezon la Ceglédi KKSE și două sezoane la Békési FKC. În 2004, el a semnat un contract pentru două sezoane cu Politehnica Izometal Timișoara, însă după un an s-a transferat la Steaua MFA București. Alături de clubul bucureștean, Novanc a câștigat un titlu național în 2008, de trei ori Cupa României, iar pe plan extern Cupa Challenge EHF, în 2006. În 2010, Novanc a jucat o scurtă perioadă de timp la Energia Pandurii
Marius Novanc () [Corola-website/Science/331420_a_332749]
-
luat de către Prof. Dr. M. Lütfü Çakmakçi. În prezent, Universitatea “Süleyman Demirel” este una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din Turcia. La 5 iulie 1999 Președintele României Emil Constantinescu a emis un decret privind conferirea Ordinului național Steaua României în grad de Colan lui Süleyman Demirel, "în semn de apreciere pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Republica Turcia și pentru sprijinirea eforturilor României de a se integra în Alianța Nord-Atlantică
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
Este ales senator în legislaturile 1990-1992 și 1996-2000 din partea Mișcării Ecologiste din România, respectiv a Federație Ecologiste din România. Ministru al Mediului, în perioada 1991-1992. A fost premiat și decorat cu numeroase distincții. În anul 2008 este decorat cu Ordinul "Steaua României” în grad de Cavaler, cea mai importantă distincție românească. În prezent este retras din activitatea publică, dar continuă să scrie articole și cărți din diverse domenii, inclusiv cel muzical (fiind cunoscut ca un meloman rafinat), sau al ecologiei. După
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
de expunere, așa cum este înfățișarea acelei persoane desculță. Simbolurile rușinii din lagărele de concentrare naziste erau triunghiulare. Fiecare dintre acestea avea o culoare specifică, în funcție de motivul pentru care respectivul deținut se afla închis acolo. Evreii purtau două triunghiuri în forma stelei cu șase colțuri, Steaua lui David. Aceste simboluri, desemnate de naziști a fi însemne ale rușinii, au avut semnificații total opuse după al Doilea Război Mondial. Simbolurile triunghiulare au fost utilizate la comemorarea celor uciși în lagărele de concentrare, iar
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
înfățișarea acelei persoane desculță. Simbolurile rușinii din lagărele de concentrare naziste erau triunghiulare. Fiecare dintre acestea avea o culoare specifică, în funcție de motivul pentru care respectivul deținut se afla închis acolo. Evreii purtau două triunghiuri în forma stelei cu șase colțuri, Steaua lui David. Aceste simboluri, desemnate de naziști a fi însemne ale rușinii, au avut semnificații total opuse după al Doilea Război Mondial. Simbolurile triunghiulare au fost utilizate la comemorarea celor uciși în lagărele de concentrare, iar triunghiul roz, pe care
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
avut semnificații total opuse după al Doilea Război Mondial. Simbolurile triunghiulare au fost utilizate la comemorarea celor uciși în lagărele de concentrare, iar triunghiul roz, pe care deținuții homosexuali trebuiau să-l poarte, a devenit un simbol a mândriei homosexualității. Steaua lui David a sioniștilor, folosită și ea pentru versiunea nazistă a etichetei galbene, a fost ulterior adoptată pe steagul Israelului. La polul opus, simboluri desemnate a avea conotații pozitive pot să aibă consecințe nedorite. După Primul Război Mondial, Departamentul de
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
de talentele foarte speciale de comunicare ale lui Muller... Ideea unui uriaș labirint-oraș care să se autorepare prin dispozitive avansate tehnologic (în lipsa unor ființe vii) a fost emisă anterior în 1956 de către Arthur C. Clarke în romanul său "Orașul și stelele".
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
LECTURĂ. Emisiuni TV Bacău despre activitatea literară și cenaclieră. Redactor la Revista Cetatea lui Bucur, revista ARP Membru în diferite jurii la concursurile literare on-line, membru în juriul Festivalului Bacovia, 2015 Manager proiecte culturale 1. Călătorie pe un ciob de stea, poezii- lansat 10 apr 2010, recenzii, Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de Cristina Ștefan - o carte de debut (în poezie) de o deloc surprinzătoare maturitate (autoarea a trecut pragul a cinci decenii de viață). Cele cincizeci și nouă de titluri nu sunt datate, însă în
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Poetei îi place mai mult lumina înspre apus decât înspre răsărit, o lumină care ne duce mai mult decât lumina aurorală înspre refecție, pentru că spuneam că este o poezie și a reflecției și a reflectării. Revenind la acel ciob de stea care reflectă în fond fragmentalitatea lumii, este un poem care se cheamă chiar „Segment” și care spune cam așa: „în adâncul fântânii /în ochiul ei / te-am văzut reflectat în mii de oglinzi .....” Este o poezie de mesaj, o poezie
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
cu ființa iubită și toate celelalte. Nu-mi rămâne decât să o felicit pe autoare înainte de a o fi cunoscut și dumneavoastră. „Autoare a mai multor plachete lirice( În umbra lui Sisif, 2009, Andante, 2009, Călătorie pe un ciob de stea, 2010, Cazier incomplet, 2011, dar și a culegerii de proză, Dimineața altfel, 20 Il, Cristina Ștefan trăiește în orașul lui Bacovia. Prezentă pe site-uri literare și colaboratoare la reviste(unele online), a creat ea însăși un site pentru Cenaclul
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
s-o spun - a lui Arghezi sau Blaga, prin această capacitate de a aduce cerul pe pământ, ca să zic așa sau de a ridica pământul către cer, cum face Eminescu: „Sara pe deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cale”, deci merg mai departe pe stele.”
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
această capacitate de a aduce cerul pe pământ, ca să zic așa sau de a ridica pământul către cer, cum face Eminescu: „Sara pe deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cale”, deci merg mai departe pe stele.”
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Editură „Transpres” (1990-1995) și director al Editurii Imago din Sibiu (din 1991). În anul 1995 este numit, prin concurs, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei "Steaua" (1988-1999). A început să predea începând din 1991 ca profesor asociat la nou-înființata secție de teatru (transformată ulterior în facultate) de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Se transferă în 1999, în urma unui concurs, pe postul de conferențiar
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski. A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979) și îngrijind și
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
civic pe care Ceaușescu îl construia în centrul Bucureștiului, fiind situat pe malul stâng al Dâmboviței, în zona Eroilor. Ridicarea Muzeului Național de Istorie a Republicii Socialiste România a început în 1986, pe locul fostului hipodrom din București, aparținând clubului „Steaua” și dezafectat în același an. Muzeul urma să fie o clădire enormă cu 7 etaje, compusă în realitate din două corpuri cu aceleași dimensiuni dispuse în oglindă. Intrarea principală în muzeu urma să se facă prin Strada Știrbei Vodă. Până în
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
1994-1995), apoi redactor (1995) și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. A debutat ca publicist în revista "Amfiteatru" (nr. 4, 1975), colaborând cu articole, studii, eseuri și recenzii în revistele "Viața studențească", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Ramuri", "Steaua", "Tribuna", "Orizont", "Ateneu" etc. A scris cronici literare în revistele "Amfiteatru" (1975-1979) și "Luceafărul" (1979-1986) și cronici muzicale în revista "România literară" (1983-1989). Este autorul pieselor de teatru "Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit" (în colaborare cu Pușa Roth, jucată
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]