48,304 matches
-
regizorul are sarcina de a găsi acel punct de vedere care să-i permită să dezvăluie rădăcinile creației dramatice". Ai anumite preferințe în lucrul cu actorii? În funcție de talent, de generație, sau de receptivitatea la impulsul regizoral? Actorii sunt foarte rar talentați "de la natură". Talentul trebuie provocat. Iar tinerețea actorului, doar sub raport biologic nu mă intereseaza. Nu cred într-o conviețuire plată și pașnică a actorului cu regizorul. Existența unui conflict, a unei tensiuni în lucru e importantă. După experiențele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
citesc cât mai des numele.1 Mă întreb și vă întreb totodată dacă publicul nostru de teatru, învățat de mult și oarecum obișnuit cu adevărata față a lucrurilor realizează întotdeauna nivelul dialogului la care îl invitați. Publicul nostru este foarte talentat, dar dificil. Capricios chiar. Experiența lui de viață este mult mai profundă și de aceea și mult mai dramatică decât a publicului american, de exemplu, un public plin de candoare și care se implică bucuros și spontat în starea spectacolului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu multe lucruri impuse, arătau că unii regizori, pe care eu îi stimez foarte mult, cum îi stimez și îi prețuiesc foarte mult și pe colegii tineri, aveau un drum în față, un drum al talentului lor, fiindcă există oameni talentați în cinematografia noastră, după cum există și oameni netalentați, care fac filme din plin. E un drum pe care ei merg poate și azi, dar într-o plictiseală și o monotonie de neînțeles, cum de neînțeles este irosirea talentului lor, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
evidentă. O ruptură de mentalitatea dominantă, dar și de structurile construcției filmice moștenite. "Cei buni" erau asimilați de mediocritate, fiindcă, în cinematograful românesc, mediocri tatea era cea care stăpînea, era "la ea acasă". Din cînd în cînd, cei buni, cei talentați, cei autorizați legitim în nașterea și edificarea unei școli proprii de artă erau și ei acceptați, dar numai pentru că "trebuia să fie și..." așa ceva. Filmul oficial românesc era prost. De la tematica lui, dirijată spre "epopeea națională" și "actualitatea socialistă", pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
talent și talentul înseamnă și pioșenie, și respect, și tăcere, acea tăcere venită în sufletul privitorilor din magia scenei. Ei, vedeți eu încerc aici ceva și spectatorul nu va ști când s-a terminat și când trebuie să aplaude. Spectatorul talentat creează, e parte a spectacolului. Eroticul teatral implică la aceeași intensitate partenerii. De aceea se spune că reprezentația nu se termină când s-a tras ultima cortină, când jocul actorilor, misterios, agresiv și poetic se stinge. Ea se împlinește în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aparțineau aceluiași univers, dar care posedau un limbaj apropiat seducea pe toată lumea: biologi, psihologi, medici, sociologi și politicieni se frecventau și apreciau aceste contacte. B.C. Dar nu se aflau acolo istorici, fizicieni, matematicieni, etnologi, economiști... J.R. René Passet, un economist talentat, ni s-a alăturat curînd. Îl cunoșteam de la fondarea Mișcării socialiste pentru Statele-Unite ale Europei. Părăsise Parisul, dar l-am regăsit la vre-mea respectivă și legăturile care ne uneau erau destul de puternice pentru a-l recontacta spre a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stinge peste mai puțin de un an. Așa se face că i-a rămas dator lui "nea Fane" cu cel puțin o monografie. Răsfațat al vremurilor și regimurilor, al circumstanțelor și criticii, al editorilor, juriilor și comisiilor de tot felul, talentatul publicist și cronicar s-a înconjurat de cărți încă de tânăr (ba chiar din copilărie, dacă e să punem la socotelă faptul că tatăl său a fost librar mai întâi la Brăila și la Constanța, și din nou la Brăila
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
achitării camerei și-a notei la restaurant (ca amuzament suplimentar: tare s-au mai mirat celavecii constatînd că țăranii cu care a stat de vorbă scriitorul consumau cam mult caviar și excesive lădițe de șampanie!). Nu a fost nici o problemă: talentat, domnul Vornic a predat nu una, ci două lucrări angajate, pentru a i se mai prelungi încă o lună "bonulețul" de masă și plata "chilioarei"de la "lumpen-căminul" Athénée Palace. Intrînd în joacă, Vornic n-a mai găsit cale de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
omu-i bun, familist și norocos, treburile merg strună... O noapte, închiși în cîrciumă! 1973. Mă duc la Galați să văd un spectacol Sf. Mitică Blajinul. Montare onestă, fără sclipiri, dar cu o actriță care m-a tulburat, părîndu-mi-se sexy și talentată. Nu-i spun numele întreg, doar prenumele Marga. Sub influență bahică, mă îndrăgostesc rapid de ea, deși era mai în vîrstă. Cam cu 10 ani. Dar nu conta. Chef de după premieră. Începe relația. Mă duce la gară. Îmbrățișări, tandrețe maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
n-a spus că este o eroare flagrantă de distribuție. Poate unde sus-citata trecuse-ntr-o lume mai bună. Sau, unde pur și simplu, s-au schimbat mentalitățile... Despre meștereală ca virtute La teatrul din Reșița era un actor, Zeno, talentat, dar greu distribuibil, din motive de completă neseriozitate (cînd intra-n cîrciumă, uita să mai iasă, chiar dacă avea spectacol). Dar nu despre iresponsabilitate vreau să vorbesc acum, ci despre o secvență amuzantă petrecută în autocar, în timpul unei deplasări. Mai tînărul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-n '91!), mă-ntreabă unde dorm: îi spun că acasă, în București. După ce mă privește lung și misterios, îmi spune că e o alegere înțeleaptă, deși obositoare. Am vrut să aflu în ce ar consta înțelepciunea opțiunii. Ei bine, această talentată actriță povestește că, acum cîțiva ani, în teatru a acceptat să doarmă un scenograf. Într-o dimineață a venit răvășit și-n pragul demenței la directoare și i-a spus că noaptea, cînd s-a dus la toaletă, s-a-ntîlnit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Aflu ulterior că, uneori, cînd întîrzie prin oraș și nu mai prinde autobuzul, doarme-n patul din culise. Să dorm pe scenă, n-am apucat: am compensat cu dormitul prin cabine și în biroul directorului.... Dar nonconformistul scenograf (să precizez: talentat!) are mai multe isprăvi anecdotice în palmares. Spre exemplu, cam în aceeași perioadă, directorul teatrului îi interzisese să mai intre-n instituție în afara orelor de repetiții. Paznicii / portarii aveau ordin și erau cu ochii pe el. Într-o dimineață însă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
precizare în nici una dintre cărțile dedicate autorului; dezvăluirea este cutremurătoare! (Florica Ichim neagă informația, dar mai știi?!): Mircea Ipate Mariș susține că ilustrul Camil a sfîrșit... ucis de soția sa, Eugenia Marian (care era o femeie frumoasă, deși nu foarte talentată). Mi-a spus că, în ultimele săptămîni, scriitorul era dependent de un aparat de oxigen; ei bine, zice dispărutul, marele intelectual a murit cerînd tubul pe care soția sa a refuzat să i-l mai dea!... Ba chiar mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cultură, profunzime și aptitudini astrologice (era nepotul lui Armand Constantinescu, cel care ne-a lăsat Cer și destin). Povestea cu incredibilă blîndețe, judeca indulgent (deși trăise degeaba în pușcărie, o vreme), cunoștea Cabala, era un actor bun și un scriitor talentat. Prieten cu mari oameni ai vremurilor. Martor indirect, se pare, al morții lui Camil Petrescu și-a lui Labiș. P.S. Despre Marin Sorescu, N. Carandino, Ștefănescu-Goangă, Levon Mirahorian, Andrei Șerban, Petru Vintilă, Helmuth Sturmer, Ion Băieșu, Al. Mirodan, Horia Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mișcarea modernistă, ca o mișcare literară ieșită din contactul viu cu literatura occidentală și îndeosebi cu literatura franceză". Inițial, revista Sburătorul se anunța ca o revistă fără un program propriu-zis și își propunea să promoveze noile talente, să descopere tinerii talentați, sensibili la spiritul epocii. În Sburătorul, devenită revista mișcării moderniste, Lovinescu n-a încurajat modernismul extrem (literatura de avangardă), dar a susținut o diferențiere moderată de creația anterioară și a dezaprobat exclusivismul. Criticul întrevedea un proces de omogenizare a civilizațiilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
evidente ca un cap de statuie grecească". Deși cei din jur vedeau în el un om plin de bani, boem, snob și prost, în realitate era un intelectual lucid, introvertit inteligent, cu experiență de viață, fost diplomat, pilot ambițios, sportiv talentat. Fred Vasilescu este tipul personajului camilpetrescian intelectual lucid, autoanalitic, hipersensibil. El o părăsește pe Doamna T. care-i este superioară, probabil din orgoliu: "Fred n-a vrut să devină sclavul erotic al Doamnei T." (N. Manolescu). Moartea acestuia rămâne o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Andrei oscilează între afirmarea intelectuală și condiția de bibliotecar în casa unei femei pe care o iubea. Caracterizarea lui Andrei Pietraru Andrei Pietraru este personajul principal din Suflete tari, cu origine socială modestă care fusese înzestrat cu calități deosebite: harnic, talentat, inteligent, însetat de dragoste absolută, trăind în lumea ideilor pure. El își întrerupe studiile pentru a sta în preajma femeii pe care o iubea, în calitate de bibliotecar. Cinstit și corect, Andrei Pietraru află despre o posibilă logodnă a prințului Bazil Șerban cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anumită poziție pentru a nu fi considerat un simplu corp, tot așa ar trebui să existe o diferență între a te dezbrăca pentru a face dragoste și a te dezbrăca pentru a face un duș. Un bărbat poate fi mai talentat sau mai stângaci în tentativa lui de a dezbrăca o femeie. Înainte de a fi dezbrăcat, trupul unei femei trebuie să fie adus în situația de a-și dori să iasă din haine. El trebuie mângâiat întâi prin haine, apoi pe sub
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ca mulți alții: să comunice mai bine cu partenerul. Da, dar cum? Eu am observat că poate fi foarte dăunător cuplului să vorbești despre sex când nu trebuie, chiar dacă ai dreptate în tot ce spui. Claudia este o cântăreață foarte talentată. Îi place să râdă cu prietenii și mai ales cu prietenele ori de câte ori ies împreună în oraș, ba chiar nu a fost văzută niciodată plângând... De aproape șapte ani are un prieten, Mark, cu care ba este, ba nu este. Când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a violat în depozitul de costume. Nu mă mai duc la balet. Nici nu mai ies din casă.“ Cu toate apelurile mele prin radio, Delia nu a mai apărut. Pygmalion și femeia lui Legenda spune că Pygmalion, un tânăr și talentat sculptor, s-a străduit mulți ani să creeze o statuie la fel de frumoasă ca femeia din închipuirea lui. Pe măsură ce sculpta, Pygmalion se îndrăgostea tot mai tare de opera lui, iar când aceasta a fost gata, s-a dovedit a fi atât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să fii bun sau bună în pat? N-am făcut nici un sondaj, dar simt că, în general, avem cu toții aceeași părere. Însă nu patul este cel care face un partener bun; nu în pat se vede dacă un om este talentat în sex, ci în tot ce face înainte de pat sau în jurul acestuia și în felul în care reușește să lase în mintea partenerului sau partenerei acel episod de viață. Sexul ca „fenomen multimedia“ În primul rând, bun la pat nu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu-i obligă să fie la fel. Selecția lor este liberă, vine cine vrea, și totuși riguroasă, rămâne cine poate. Toți au același drept la cuvânt, la opinie, dar ascultați, urmați sunt, în virtutea bunului simț, cei mai buni: cei mai talentați, cei mai limpezi în gândire, cei mai corecți și marii creatori. Un mod constructiv și valabil de a fi democrat, la urma urmei. I. PÂRVULESCU Iacob Negruzzi Amintiri din Junimea Ediție îngrijită și prefață de Ioana Pârvulescu ISBN 978-973-50 3373-6
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de curajoasă că formulă și intenții, dar atât de puțin specifică unui romancier agreat de regimul comunist, precum cea a "fantasticului interior", a fost împinsă prin urmare într-un nemeritat con de umbră. În aceste condiții, ecranizarea nuvelei, convertita de talentatul regizor Mircea Daneliuc într-o ficțiune cinematografică subversiva, semnificativ intitulată Glissando, a putut constitui, în felul ei, o revanșa. Din păcate, însă, puținii comentatori de astăzi care se referă la calitățile ori, dimpotrivă, limitele acestei pelicule acordă atenție acestui detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în Perú, nici Carpentier în Cuba, nici Guimaraes Roșa în Brazilia, nici Onetti în Uruguay..." 56. Sábato vede literatura argentiniana din ziua de azi, luată unitar, în bloc, ca fiind cea mai importantă care există în lume, cu scriitori foarte talentați, fapt pentru care consideră viitorul literaturii țării sale, în plan internațional, "cu adevărat extraordinar", așa cum îi mărturisește lui Roberto Alifado 57. În ceea ce privește literatura latino-americană, crede că aceasta a atins în prezent o profunzime și o dimensiune demne de luat în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave, p. 11. 142 Ibid., p. 13. 143 Ernesto Sábato, Între scris și sânge, p. 161. 144 "Lunfardo" este vocabularul de mahala, în special al hoților. 145 Poet și unul dintre cei mai cunoscuți și talentați autori argentinieni de tangouri, printre care celebrul tangou "La umbră unei amintiri" A la sombra de un recuerdo. 146 Ezequiel Martínez Estrada, Tango. Selección y prólogo de Oscar Bietti. Buenos Aires: Ediciones Culturales Argentinas, 1978. [Antología], p. 234. 147 În spaniolă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]