47,628 matches
-
", sau simplu "Hasta Siempre", este un cântec spaniol din 1965 al compozitorului cubanez Carlos Puebla. Versurile cântecului sunt un răspuns la scrisoarea de adio a revoluționarului Che Guevara când a părăsit Cuba, cu scopul de a stârni o revoluție în Congo și ulterior în Bolivia, unde a fost capturat și ucis. Versurile reamintesc momentele-cheie ale Revoluției
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
compozitorului cubanez Carlos Puebla. Versurile cântecului sunt un răspuns la scrisoarea de adio a revoluționarului Che Guevara când a părăsit Cuba, cu scopul de a stârni o revoluție în Congo și ulterior în Bolivia, unde a fost capturat și ucis. Versurile reamintesc momentele-cheie ale Revoluției din Cuba, descriindu-l pe Che Guevara și rolul său de comandant revoluționar. Cântecul a devenit iconic dupa moartea lui Guevara, iar mulți artiști de stânga au compus propriile versiuni ale cântecului. Titlul este o parte
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
Hasta la victoria siempre!"" ("Până la victoria eternă!"). Ca și multe din cântecele autorului și în linie cu tradiția muzicii cubaneze și caraibiene, cântecul constă dintr-un refren plus o serie de cinci strofe (catrene), rimând ABBA, cu fiecare linie în vers octosilabic. Există mai mult de 200 de versiuni ale acestui cântec. Cântecul a fost cântat și de Los Calchakis, Compay Segundo, Soledad Bravo, Óscar Chávez, Nathalie Cardone, Robert Wyatt, Inés Rivero, Silvio Rodríguez, Ángel Parra, Celso Piña, Walter Cesar, Xesco
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
printre alții. Deși Victor Jara nu a cântat niciodată acest cântec, cu toate acestea, mulți îi atribuie lui, în mod greșit, versiunea lui Carlos Puebla. În unele versiuni, cum ar fi și versiunea Buena Vista Social Club din 2003, ultimele versuri au fost schimbate din ""y con Fidel te decimos : «¡Hasta siempre, Comandante!»"" în ""y con Cuba te decimos :
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
anul 2004 Grant s-a mutat în New York și s-a înscris la cursurile Universității Fordham, loc în care a studiat metafizica și „demonstrarea pe o cale matematică a existenței lui Dumnezeu”. În același timp Elizabeth a început să scrie versuri și poezii, a fost influențată de muzică unor cântăreți precum Bob Dylan sau Leonard Cohen și s-a implicat adesea în programe de ajutorare a persoanelor dependente de alcool și narcotice. Pe parcursul șederii sale în New York, interpreta a cântat adesea
Lana Del Rey () [Corola-website/Science/324525_a_325854]
-
Marelui Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să scrie sonete inspirate din versurile lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se va inspira pentru
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
766, prima lucrare de acest gen elaborată la nord de Alpi. Această "Gesta episcoporum Mettensium" este de asemenea editată în cadrul "Monumenta Germaniae Historica" și a fost tradusă în limba germană în 1880. De asemenea, Paul Diaconul a scris multe epistole, versuri și epitafuri, inclusiv cele dedicate ducelui/principelui Arechis al II-lea de Benevento sau mai multor membri ai familiei Carolingienilor. Unele dintre scrisori sunt publicate laolaltă cu "Historia Langobardorum" în "Monumenta"; poemele și epitafurile sunt editate de Ernst Dümmler. Paul
Paul Diaconul () [Corola-website/Science/324600_a_325929]
-
Maramureș). Trupa este considerată una din cele mai originale apariții pe scena rock din România, combinând stiluri din orizonturi muzicale foarte diferite: pe o bază Metal-Industrial-Hardcore se adaugă elemente preluate din Folclorul românesc, Funk, Electro, Progressive, Muzică clasică...De asemenea versurile formației sunt în diverse limbi: engleză, română, franceza, sârbă și maghiară. În 1995, patru tineri muzicieni din orășelul Seini pun bazele unui proiect muzical: DIRTY SHIRT. Combinând elemente din orizonturi diverse (progressive, alternative, power metal, hardcore...) formația se face rapid
Dirty Shirt () [Corola-website/Science/324616_a_325945]
-
mai multe studiouri din România, al treilea album de studio, intitulat "Freak Show". Mixajul și masteringul sunt realizate de Charles "Kallaghan" Massabo, în studioul 118 West Studio, din Los Angeles, iar coperta este concepută de Costin Chioreanu. Marea majoritate a versurile sunt scrise de Leonard Ciocan. Primul single, "Freak Show" apare în decembrie 2012 sub formă de lyric video. Albumul e lansat în februarie 2013, si s-a bucurat de o critică pozitivă unanimă, incluzând magazine europene importante (Metal Hammer Ungaria
Dirty Shirt () [Corola-website/Science/324616_a_325945]
-
este un poet de limbă polona. , fiul lui Ioan Hâjdeu și al Margaretei Piorkuszewski, s-a născut în Polonia, în 1769, chiar cu un secol înaintea nașterii, în 1869, a strănepoatei sale, Iulia Hașdeu. La vârsta de 14 ani scria versuri în limba poloneză. În copilăria să, Tadeu Hașdeu a primit o excelentă educație. în afara limbii române, a rusei și polonezei, vorbea germană și franceză, știa latină și greacă veche. Desena foarte frumos și încerca chiar portrete în ulei. Un pic
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
și literatura română (1962) și doctor în Filologie (1988) cu o lucrare originală despre motivul călătoriei în literatura fantastică a secolului XIX. În perioada 1954-1968 a lucrat ca redactor la Gazeta „Flotă Patriei”. În 1956 a debutat cu volumul de versuri „Marinar de Frunte”. Între anii 1968-1981 a fost redactor șef la Editură Militară, timp în care a fost redactor la peste 150 de cărți. A lucrat cu Nichita Stănescu "Un pămînt numit România", cu D.R. Popescu "Prea mic pentru un
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
a fost acceptat către anul 1090 în mănăstirea Sant'Apollonio din Canossa, unde va deveni mai tarziu abate. Pe parcursul vieții sale, el a compus câteva scrieri în limba latină, printre care "Enarratio Genesis", operă de factură religioasă în 368 de versuri, și "Vită Mathildis" sau "Acta Comitissae Mathildis", principala biografie a contesei Matilda de Toscana, căreia i-a fost confesor personal. Opera a fost redactată cu puțin înainte de 1115. Cu toate că stilul lui Donizone mai degrabă lipsit de virtuți stilistice, lucrarea este
Donizone de Canossa () [Corola-website/Science/324695_a_326024]
-
influențat de "micul vagabond" al lui Charlie Chaplin, mai mult decât personajul interpretat de Kapoor în filmul "Vagabondul (Awaara)" (1951). Filmul este o colaborare între producătorul/regizorul Kapoor și scenaristul Khwaja Ahmad Abbas, cu muzica compusă de Shankar Jaikishan și versurile de Shailendra. Cântecul "Mera Joota Hai Japani" (Pantofii mei sunt japonezi) a devenit foarte popular și un simbol patriotic al noului stat independent India. "" este povestea unui băiat de la țară, Raj Kumar (Raj Kapoor) de la Allahabad, care călătorește în marele
Articolul 420 () [Corola-website/Science/324693_a_326022]
-
New York. În 1951 s-a stabilit în Israel, țara a cărei limbă oficială era limba ebraică, în care scria. Acolo s-a bucurat de o mare apreciere, fiind distins cu premii însemnate. a murit la New York în anul 1959. (Shirim - Versuri, Dvir,
Zalman Shneur () [Corola-website/Science/324677_a_326006]
-
a lui Doyle însuși. "To An Undiscerning Critic" or "The Case of the Inferior Sleuth" (1924) O curiozitate denumită "To an Undiscerning Critic" de Green și "The Case of the Inferior Sleuth" de Haining, Doyle a fost criticat într-un vers scris de Arthur Guiterman în cartea sa "The Laughing Muse", pentru presupusa umilire a lui Dupin și Lecoq în "Un studiu în roșu". Doyle i-a răspuns tot cu o poezie în care se apără, declarând că opiniile lui Holmes
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
Nostru (condus de Dina Cocea), apoi, după 1948, la Teatrul Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar" (1941), apoi a fost selectat în antologia lui George Togan, "Ne cheamă Ardealul" (1944), primul volum, "Argintatul pește și alte poezii", publicându-l abia în 1970. Înzestrat cu o voce gravă și având o frazare în care
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
inteligența este contrapunctată de sensibilitate, actorul Ianculescu, remarcabil interpret de poezie, s-a dovedit a fi și un poet de o certă sensibilitate lirică, preocupat îndeosebi de cultivarea formelor clasice. în "Argintatul pește...", imaginile și metaforele se înșiruie încă în versuri libere, cenzurate totuși de o meditație sistematizatoare, ce conturează portretul unui poet damnat, conștient de limitele sale ("Căzut din Rai"). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis precum scena, răsturnat între cerul albastru și apa care îl reflectă, uneori văzut
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
șuvița ta de păr, / răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat" ("Târziu"). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei ("Fugind din aproape"). Versurile din "41 de sonete" (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin". Poetul îl constrânge pe actor
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
2011 a văzut lumina tiparului, la Editura Zorio, volumul de poezie pentru copii "Taina ghemului de ață", cu grafică semnată de Nicolae Tonița Junior. În 2012 a publicat volumul de povestiri " Cândva mă chema Codiță", iar în 2013 volumul de versuri pentru copii "Cruciada pisicilor". Ambele sunt ilustrate de Nicolae Tonitza. În luna noiembrie a anului 2013 lansează la Târgul Gaudeamus volumul Basme, Editura Zorio, cu ilustrație de Anca Smarandache. ”Volumul are 136 de pagini și conține 14 basme și 28
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
universitare cu teza de licență „Proza lui Mircea Eliade”, având ca îndrumător pe profesorul Eugen Simion. Dumitru a moștenit meșteșugul cuvântului de la tatăl său, care avea "clopoțelul de argint”. Ion Pricop avea o ușurință extraordinară în comunicare și în alcătuirea versurilor. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, apoi pe cele gimnaziale la Școala Bârsești, unde cunoaște și viața de internat. Între 1958 și 1961 frecventează cursurile Liceului din Vidra, supranumit pe atunci, și "Universitatea Vrancei”. După absolvirea liceului de la Vidra
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
Convorbiri literare, Cronica, Familia, Flacăra, Luceafărul, Poesis, PortoFranco, Ramuri, Revista V, România literară, Salonul literar, Steaua, Tomis (debut 1964), Transilvania și Tribuna României (azi Curierul românesc). Dumitru Pricop a fost solicitat de multe ori de către diriguitorii învățământului vrâncean să scrie versuri pentru concursurile cultural-artistice școlare, organizate la nivel județean și național. Cu toate că scenariile sale au fost laureate la fazele naționale, D. Pricop nu a închinat niciodată ode "marelui cârmaci”, numele acestuia nefiind în nici un vers din aceste scenarii. Poezia sa ocazionată
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
de către diriguitorii învățământului vrâncean să scrie versuri pentru concursurile cultural-artistice școlare, organizate la nivel județean și național. Cu toate că scenariile sale au fost laureate la fazele naționale, D. Pricop nu a închinat niciodată ode "marelui cârmaci”, numele acestuia nefiind în nici un vers din aceste scenarii. Poezia sa ocazionată de aceste concursuri aduce pe scenă și în conștiința contemporanilor, tradiția, dragostea de patrie, simbolurile fără de vârstă ale poetului-cetățean. Cunoscut pentru opiniile sale antitotalitariste, Dumitru Pricop a făcut parte din primul FSN al Județului
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
<nowiki></nowiki> (în italiană "Îl soldato innamorato", în română "Soldatul îndrăgostit") este un cântec tradițional napoletan, ajuns faimos în întreaga Italie că un simbol al orașului Napoli. Versurile cântecului sunt în dialectul napoletan. Cântecul este și imnul clubului de fotbal S.S.C. Napoli. "Staje luntana da stu core A te volo cu 'o penziero Niente voglio e niente spero Ca tenerte sempe a ffianc' a mme Și sicura 'e
'O surdato 'nnammurato () [Corola-website/Science/326026_a_327355]
-
este piesa de titlu de pe albumul omonim al formației Eagles. Cântecul a fost lansat ca single în februarie 1977 și este unul dintre cele mai cunoscute melodii rock. Este compusă de Don Felder (muzică), Don Henley, and Glenn Frey (versuri). „” a fost în topul "Billboard" Hot 100 timp de o saptamână în mai 1977. Trei luni după lansare, cântecul a fost certificat "Gold" de către Recording Industry Association of America (RIAA), pentru cele un milion de copii vândute. Deasemenea în 1977
Hotel California () [Corola-website/Science/326061_a_327390]
-
patru ani mai târziu, în 1876, s-a recăsătorit cu chimistul Petru Poni. Din această căsătorie a rezultat o fiică, Margareta Poni (1889-1973), care a devenit profesor universitar la Iași și a îmbrățișat domeniul chimiei anorganice. A început să scrie versuri de timpuriu, debutînd în 1867, la 16 ani în paginile revistei "Convorbiri literare". A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]