47,342 matches
-
efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apă care picura totuși în mină era captata și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se sapă cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
în anul 1918, la aproape o jumătate de secol de la reconstrucția ei. Funcția ei de lăcaș de cult a fost preluată din anul 1942 de o biserică de zid, ridicată în apropiere. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste naos și altar, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tindă, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
peste tindă, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este terminat poligonal, în cinci laturi. El este separat de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu liber, deschis sub boltă, în jurul
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
menționează pe regele Carol al II-lea. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul de început al bisericii și renovările care au urmat sunt surprinse în pisania pictată în 1930 sub formă de cronică, pe peretele dintre pronaosul nou și cel vechi. Textul ei începe în partea stângă a trecerii dintre încăperi și reține următoarele: "„S-a făcut această sf[ântă] bi[serică] de lemn de stejar în anul mântuirii 1834, cu cheltuiala d[oam]nei
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
Ștergerea intenționată a numelui regelui din pisanie este o amintire a cenzurii din perioada comunistă, manifestată și în biserici. În forma sa actuală biserica este rezultatul unei extinderi semnificative spre apus a pronaosului, completată cu un pridvor nou la intrare. Pereții despărțitori interiori sunt în cea mai mare parte demolați și înlocuiți sub turn cu stâlpi, din nevoia de a descărca vertical greutatea turnului, direct în pardoseală.
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
în mod normal pe partea laterală stânga, partea anterioară dreapta și partea posterioară dreapta. Acestea nu sunt compuse din artere sau vene ci din vase de sânge numite sinusoide, țesut conjunctiv și musculatură netedă. Sinusoidele nu au țesut muscular în pereți, precum venele. Acest set de vase de sânge este cunoscut ca plexul hemoroidal. Pernele hemoroidale sunt importante pentru continența fecală. Acestea contribuie la 15-20% din presiunea de închidere a anusului în stare de repaus și protejează mușchii sfincterului anal în timpul
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
medicamentelor. PA este absorbit de diferite membrane în lungul tractului gastrointestinal, astfel încât formă dozata să migreze în circulația sanguina. PA pot fi susceptible degradărilor în diferite moduri, prin hidroliza în stomac, prin reacție enzimatica în intestinul subțire, sau metabolizare pe pereții intestinului, cauzată de microorganismele din colon. Astfel, eforturile în eliberarea controlată orală sunt îndreptate în următoarele direcții: Aceste sisteme sunt utilizate în primul rând pentru administrarea peptidelor, deoarce se evita barieră hepatică. Transportul PA administrat nazal se face în funcție de solubilitatea
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
cel de-al doilea război mondial de către săteni, care au folosit pietrele și cărămizile sale la ridicarea altor clădiri. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești a fost ctitorită de boierul Vasile N. Cantacuzino în jurul anului 1870, lângă conacul boieresc. Pe peretele sudic al pridvorului a fost pictată o pisanie cu ctitorii bisericii: Nicolae, Vasile, Matei, Iancu, Catinca și Pulheria Cantacuzino, Elena Ghica, Radu Beller, Dumitru și Adela Popa. Lăcașul de cult are o catapeteasmă din lemn de tei. În primul deceniu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
timpul trombodinamic". Timpul vasculo-plachetar, cunoscut și ca hemostaza primară sau temporară are drept scop formarea trombusului alb plachetar, constituit în principal din plachete și câteva fibre de fibrină care îl consolidează. Începe odată cu lezarea vasului. Prima reacție constă în vasoconstricția peretelui acestuia, produsă atât reflex, cât și sub acțiunea serotoninei. Urmează aderarea trombocitelor la nivelul plăgii, agregarea și metamorfoza vâscoasă a acestora cu vasul, ducând la oprirea sângerării în cel mult patru minute. La acest nivel sunt eliberați factorii plachetari, cu
Hemostază () [Corola-website/Science/322081_a_323410]
-
nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom, care este un depozit de lipide și celule albe (în special macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea ("necroza") mușchiului inimii ("miocardului"). Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere bruscă de piept (în mod specific răspândindu-se spre brațul stâng sau partea
Infarct miocardic () [Corola-website/Science/322129_a_323458]
-
discomfort abdominal și astenie fizică. Aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt „silențioase”, fără durere în piept sau alte simptome. În baza patologiei infarctul miocardic acut se poate împărți în două categorii principale: Subendocardial: implică o suprafață mică în peretele subendocardiac a ventriculului stâng, septul ventricular, sau mușchii papilari. Zona subendocardiacă este deosebit de expusă ischemiei. În context clinic infarctul miocardic pe baza modificărilor ECG poate fi în continuare subclasificat în: Expresia "atac de cord" este folosită uneori incorect pentru a
Infarct miocardic () [Corola-website/Science/322129_a_323458]
-
19. Păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o bolta comună, fiind despărțite de pereți. O ușă de intrare, una de trecere între pronaos și naos și trei spre altar permit accesul și mișcarea rituala în biserică. Portalul vechi este alterat de o ușă modernă. Ferestrele sunt puține dar mărite în perioade anterioare, cu excepția ferestrei
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
ax. Este demn de remarcat pentru valoarea să artistică, iconostasul, de la mijlocul secolului 19, mai ales crucea cu cele două molenii laterale susținute de balauri. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali câteva elemente decorative. Cercuiala rămasă pe pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată de cruci de lemn
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
două molenii laterale susținute de balauri. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali câteva elemente decorative. Cercuiala rămasă pe pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată de cruci de lemn și de piatră precum și stâlpi funerari. La intrarea în incinta cimitirului stă o pitoreasca poartă cu foișor deasupra, care
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
1804 și cealaltă din 1848. Biserica "Sf. Împărați" din Hărpășești este o clădire monumentală, zidită din piatră și cărămidă, cu șarpantă în două ape și învelită cu tablă. Edificiul are formă de navă, cu absida altarului semicirculată în interior. La pereții exteriori se observă o împărțire a fațadelor, deasupra geamurilor, printr-un brâu dorsal. În partea superioară a pereților se află o cornișă, cu profiluri liniare la nivelul streașinei. În partea de vest a edificiului se înalță un turn-clopotniță, având pereții
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
cărămidă, cu șarpantă în două ape și învelită cu tablă. Edificiul are formă de navă, cu absida altarului semicirculată în interior. La pereții exteriori se observă o împărțire a fațadelor, deasupra geamurilor, printr-un brâu dorsal. În partea superioară a pereților se află o cornișă, cu profiluri liniare la nivelul streașinei. În partea de vest a edificiului se înalță un turn-clopotniță, având pereții construiți în retragere față de corpul bisericii. El are formă pătrată și un acoperiș în formă de bulb de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
pereții exteriori se observă o împărțire a fațadelor, deasupra geamurilor, printr-un brâu dorsal. În partea superioară a pereților se află o cornișă, cu profiluri liniare la nivelul streașinei. În partea de vest a edificiului se înalță un turn-clopotniță, având pereții construiți în retragere față de corpul bisericii. El are formă pătrată și un acoperiș în formă de bulb de ceapă, fiind prevăzut cu ferestre pe fiecare latură. În biserică se intră pe o ușă aflată în partea de sud. Prima încăpere
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
are formă pătrată și un acoperiș în formă de bulb de ceapă, fiind prevăzut cu ferestre pe fiecare latură. În biserică se intră pe o ușă aflată în partea de sud. Prima încăpere este pridvorul, despărțit de pronaos printr-un perete. Aici se află scările de lemn, în spirală, ce duc în turnul bisericii. Deasupra pronaosului se află o calotă semisferică. Pronaosul este separat de naos prin coloane dreptunghiulare, abia profilate în zid, pe care se sprijină coloanele transversale de sub bolta
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Deasupra pronaosului se află o calotă semisferică. Pronaosul este separat de naos prin coloane dreptunghiulare, abia profilate în zid, pe care se sprijină coloanele transversale de sub bolta naosului. Altarul este semicircular în interior, bolta sa formând un sfert de sferă. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți într-un stil pur românesc și realist de culoarea amurgului. Catapeteasma este realizată din lemn de tei, fără ornamente, având trei rânduri de icoane. Icoanele au fost pictate în ulei, în stil neobizantin, în prima
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Cârținești păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o boltă comună, fiind despărțite de pereți. Aceștia din urmă sunt parțial desfăcuți, urmare a unei perioade lungi de degradare a interiorului. O ușă de intrare, una de trecere între pronaos și naos și trei spre altar permit accesul și mișcarea rituală în biserică. Portalul vechi de la
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
în perioade anterioare, cu excepția ferestrei dinspre sud a naosului, rămasă în dimensiunile sale originale. Altarul se remarcă prin cele două nișe laterale și terminarea în ax. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali căteva elemente decorative. Cioplitura de pe pereți provine de la o spoială exterioară și interioară, parțial vizibilă în interior. Starea de conservare a bisericii vorbește despre perioade lungi în care a fost expusă la intemperii. Interiorul a fost lipsit de podoabele sale probabil din aceeași perioadă. Acoperișul de
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
în formă fizică (rapoarte, memorii), electronică (fișiere de calculator) sau orală (telefon, întâlniri față în față). Criteriile de amplasare în birouri , deși dificil de cuantificat, sunt minimizarea costului comunicațiilor și productivitatea angajaților. Comunicația orală poate fi ameliorată prin utilizarea unor pereți despărțitori cu înălțime mică ai compartimentelor și prin pereți din sticlă. În prezent, amplasările în birouri au suferit transformări importante, deoarece fluxul de lucrări pe hârtie este înlocuit cu utilizarea crescândă a serviciilor IT (vezi și secțiunea „Amplasări în birouri
Amplasare industrială de utilaje () [Corola-website/Science/322114_a_323443]
-
sau orală (telefon, întâlniri față în față). Criteriile de amplasare în birouri , deși dificil de cuantificat, sunt minimizarea costului comunicațiilor și productivitatea angajaților. Comunicația orală poate fi ameliorată prin utilizarea unor pereți despărțitori cu înălțime mică ai compartimentelor și prin pereți din sticlă. În prezent, amplasările în birouri au suferit transformări importante, deoarece fluxul de lucrări pe hârtie este înlocuit cu utilizarea crescândă a serviciilor IT (vezi și secțiunea „Amplasări în birouri”). Configurarea fluxurilor de activități în magazinele cu amănuntul se
Amplasare industrială de utilaje () [Corola-website/Science/322114_a_323443]
-
fi de tip amfibie ce se poate deplasa pe apă și/sau pe uscat și neamfibie numai pe uscat. Navele pe pernă de aer de tip neamfibie, ce pot evolua pe sol uscat, accidentat, gheață, sau zăpadă sunt prevăzute cu pereți laterali rigizi, perna de aer se formează între pereții laterali și structurile flexibile din prova și pupa, ceea ce reduce semnificativ pierderea de aer. Navele cu pereți laterali rigizi imerși, sau de tip neamfibie necesită un procent de 30% din puterea
Pernopter () [Corola-website/Science/322149_a_323478]
-
apă și/sau pe uscat și neamfibie numai pe uscat. Navele pe pernă de aer de tip neamfibie, ce pot evolua pe sol uscat, accidentat, gheață, sau zăpadă sunt prevăzute cu pereți laterali rigizi, perna de aer se formează între pereții laterali și structurile flexibile din prova și pupa, ceea ce reduce semnificativ pierderea de aer. Navele cu pereți laterali rigizi imerși, sau de tip neamfibie necesită un procent de 30% din puterea de propulsie necesară navelor de tip amfibie, la același
Pernopter () [Corola-website/Science/322149_a_323478]