48,727 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (5) Refuzul inventarierii și/sau al predării studiilor și documentațiilor se sancționează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările ulterioare. ... (6) În situația refuzului predării arhivelor, consiliile județene, municipale și/sau Primăria Municipiului București, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile instanțelor judecătorești, care vor soluționa cererile în procedură de urgenț��, potrivit legii. Acțiunea în instanță este scutită de taxa de timbru
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
iulie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanților persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentațiile prevăzute la alin. (1), precum și la documentațiile de urbanism elaborate ulterior acestora și gestionate de administrațiile publice locale, în vederea întocmirii documentațiilor tehnice, este neîngrădit și se stabilește prin hotărâre a consiliului județean, municipal, respectiv a Consiliului General al
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
documentațiilor necesare acestei proceduri. În același termen se vor efectua operațiunile de preluare, predare-primire a studiilor de teren și a documentațiilor prevăzute la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 29^1], prin proces-verbal încheiat între părți după inventarierea arhivelor menționate la art. I pct. 23 [art. 29^1 alin. (3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere. Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48 din Legea nr.
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
2. (2) În înțelesul prezentei legi, prin studiile și documentațiile menționate la alin. (1) se înțelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale și pe specialități, breviare de calcul, avizele și acordurile obținute, precum și piesele desenate. ... (3) Arhivele cuprinzând studiile și documentațiile menționate la alin. (1), intrate, la constituire, în patrimoniul societăților comerciale înființate pe structura fostelor unități de proiectare județene și din municipiul București, se gestionează, potrivit legii, de către consiliile județene sau de către primăriile municipiilor, respectiv de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 16 iulie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (4) Inventarierea arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin hotărâri ale consiliilor județene, municipale, respectiv ale Consiliului General al Municipiului București. ... ---------- Alin. (4) al art. 34 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 261 din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (5) Refuzul inventarierii și/sau al predării studiilor și documentațiilor se sancționează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările ulterioare. ... (6) În situația refuzului predării arhivelor, consiliile județene, municipale și/sau Primăria Municipiului București, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile instanțelor judecătorești, care vor soluționa cererile în procedură
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (5) Refuzul inventarierii și/sau al predării studiilor și documentațiilor se sancționează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările ulterioare. ... (6) În situația refuzului predării arhivelor, consiliile județene, municipale și/sau Primăria Municipiului București, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile instanțelor judecătorești, care vor soluționa cererile în procedură de urgență, potrivit legii. Acțiunea în instanță este scutită de taxa de timbru
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
iulie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^2. (7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanților persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentațiile prevăzute la alin. (1), precum și la documentațiile de urbanism elaborate ulterior acestora și gestionate de administrațiile publice locale, în vederea întocmirii documentațiilor tehnice, este neîngrădit și se stabilește prin hotărâre a consiliului județean, municipal, respectiv a Consiliului General al
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
documentațiilor necesare acestei proceduri. În același termen se vor efectua operațiunile de preluare, predare-primire a studiilor de teren și a documentațiilor prevăzute la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 29^1], prin proces-verbal încheiat între părți după inventarierea arhivelor menționate la art. I pct. 23 [art. 29^1 alin. (3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere. Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48 din Legea nr.
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie - 1 leu/pagină; ... k) cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situații rezultate din eviden��ele instanțelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora - 1 leu/pagină; ... l) cereri pentru eliberarea de către instanțele judecătorești de copii de pe hotărârile judecătorești, cu mențiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie. ... Articolul 10 (1) În materia executării silite, următoarele cereri
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
iunie 1. Cetatea nu căzuse încă la 1/13 iunie, deci nu se putuse face recensământul locuitorilor din oraș. Vină era și a inginerului orașului, un anume Covaci, care a fost înlocuit din această pricina, prin adresa din 6 ianuarie. Arhivele statului București, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 115-116. În adresa din 7 ianuarie 1834 a generalului Kiseleff, în care se arătă, între altele, ca cele mai bune terenuri din Brăila: „se trouvent, comme accaparees par
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Brăila: „se trouvent, comme accaparees par un petit nombre de personnes qui depuis trois ans non seulement n’ont rien construit, mais ne se șont meme pas donne la peine d’y faire un simple enclos pour sauver leș apparences”( Arhivele statului București, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 88-89. Istorie Geografie Imagini
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea. 1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care "Ștefan", regele Ungariei, aproba contractul dintre "„Chyel comes, filius Erwin de Calnuk”" și "„Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”". Într-un alt document emis de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară" Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Țara Românească, a cunoscut atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor, după tradițiile amintite, putând constitui chiar un exemplu în lumea localităților românești. O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
premiul Oroveanu de la Academia Română. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, în ziarele ’ Acțiunea’ și ’Pământul ’ a publicat articole despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. În aprilie 1833 a descoperit documentul prin care Călărașii deveneau reședința județului Ialomița. În arhiva lui Nicolae Mavros descoperă documente inedite despre revoluția lui Tudor Vladimirescu, documente pe care le-a publicat pentru prima dată la Călărași. A fost ales membru activ la Congresul Internațional de Istoria Medicinei (1934 ) și vicepresedinte al Societății Regale Române
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești. Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa: Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ . Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Un document, care prezintă aceeași importanță, atât pentru viața economică, cât și pentru atestarea localității, este așezământul comercial din 3 iulie 1460, pe care Ștefan cel Mare îl acordă negustorilor leopolitani din Suceava și care se păstrează în original în arhiva municipală din Lemberg. În timpurile vechi, fiind aproape de hotarul Moldovei spre Valahia, se numea „oraș de margine destul de bun”, explicație pe care o dă Joppecourt, ostaș nobil din Lotaringia. Administrația târgului Tecuci s-a întemiat în evul mediu, ca și
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
acesta era alcătuit din 12 consilieri aleși (6 români, 6 minoritari), 8 consilieri de drept (4 români, 4 minoritari) și 4 consilieri "„s"upleanți" (2 români, 2 minoritari). Funcționarii Primăriei Gherla erau organizați pe servicii și birouri - Serviciul Administrativ; Biroul Arhivei, Registraturii și Expediției; Biroul Stării Civile; Biroul Financiar și de Contabilitate. Funcționarii Primăriei orașului Gherla au fost recrutați înainte de Marea Unire (1918) din rândul maghiarilor, armenilor și al altor minoritari, limba maghiară fiind singura folosită în administrație. După unirea Transilvaniei
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
toate părțile de podgorii; în “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huși pe locul al doilea după cel de Cotnari. După ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase de la Chișinău la Huși. Orașul Huși a obținuit statutul de municipiu în 1995. Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Industriile principale dezvoltate în Huși sunt
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
Banatul timișan" de Vicențiu Grozescu) Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificata, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentara a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata să la Lugoj. Într-o diplomă datata 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
destul de ridicat a coloniștilor. Noua administrație asanează fosta mlaștină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcții administrativ-comerciale. În anul 1819 Rădăuțiul primește statutul de „târg”. În perioada imediat următoare, în arhivele administrației austriece sunt menționate primele nume de străzi: "Ambrosiusgasse" (după numele inginerului Hermann Ambrosius, azi Strada Hurmuzachi), "Neubauergasse" (azi Strada Cuza Vodă), "Zeiselgasse" (azi Strada Iraclie Porumbescu), "Floriangasse", "Kirchengasse" (azi Strada Ștefan cel Mare), "Ringplatz" (azi Piața Unirii), "Fratautzergasse" (numită
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Pentru curajul cu care apara pământul și destoinicia ei, boierul proprietar (care nu locuia în zonă) și avea întinderi foarte mari de pământ, a dăruit Morencei locul care se va numi "Moreni". A doua versiune este bazată pe documente de arhivă. Prima atestare documentară a Moreniului datează din timpul lui Petru Cercel, Voievodul care pe 18 iunie 1584, întărește “Jupânesei Caplea și nepoților ei, Badea și Calotă postelnici, satele Drăgănești și Moarile în urma unor judecăți”. Localitatea apare menționată documentar ca sat
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
zona distrusă de pustiirea mongolă, Béla al IV-lea a lăsat regiunea Severinului în seama guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației române din regiune. Înaintea cumanilor, românii severineni sunt înregistrați în arhivele coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262 și 1293 ca principalii contribuitori la constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Béla al IV-lea i-a adus în regiune pe cavalerii ioaniți, dându-le reședința de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]