47,058 matches
-
nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria Giurescu: "Secția de Istorie a Academiei este încă terorizată de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dezbaterile publice astăzi!" După părerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu și ceilalți reprezentanți ai Școlii noi de istorie descind din Maiorescu și comit aceleași greșeli ca și cele comise de partizanii acestuia în urmă cu 50 de ani. Iorga își încheia discursul astfel: Se va pune mereu întrebarea: sînteți de partea lui Iorga sau a lui Maiorescu?!"170 Ion Dimitrescu a scos în evidență faptul că: "pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru". El afirma că toți criticii lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai rău abia de acum înainte avea să se întîmple. Iorga, eternul student, a alcătuit din inițialele numelor lui Giurescu și Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le-a folosit într-o serie de ocazii, chiar și în discursuri ținute la întruniri publice. O opinie mai moderată a fost prezentată de Ion Vlădescu. Vlădescu a demonstrat că Giurescu preluase tezele expuse de Onciul în 1899, fără să-i menționeze numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
probleme. Vorbeam mai sus despre contele Bethlen și despre încercarea acestuia. Primarul Bucureștiului, Dobrescu, a făcut o vizită la Budapesta, în timpul căreia s-a discutat despre o eventuală vizită a prințului Nicolae. Contele Hunyadi a ținut în fața Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibolșevic. Dar în Ungaria, aristocrația transilvăneană (maghiară prin definiție) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Csáky, contele Bánffy și mulți alții. Acești aristocrați aveau încă o anumită idee și nostalgie față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
început nu erau naziști. Eram vreo cincisprezece care ne adunam, discutam și căutam argumente care să le combată pe ale lor. Nu era ușor: exista o doctrină nazistă, o biologie nazistă, o etnologie nazistă, o sociologie nazistă. Plus avalanșa de discursuri, conferințe, eseuri, articole în presă etc. Și tot felul de breviare la fel de simpliste... Încercam totuși să găsim argumente. Din cînd în cînd, unul dintre prietenii noștri spunea: Nu sînt deloc de acord cu ei, desigur, dar trebuie totuși să recunosc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
simțeau deloc răspunzători față de el"59. Iorga a continuat să-l sprijine pe rege, întrucît nu vedea altă alternativă. Doamna Liliana își amintește în jurnalul ei, într-o notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-l sprijine pe rege, întrucît nu vedea altă alternativă. Doamna Liliana își amintește în jurnalul ei, într-o notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie sprijinit din răsputeri". După instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie sprijinit din răsputeri". După instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i-a propus lui Iorga să coopereze cu el. Era oare vorba despre o tactică? Răspunsul lui Iorga sigur nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alianțelor" României în timpul Primului Război Mondial. În Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie 1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
9, mașina lui Iorga s-a oprit în fața Institutului. Iorga a urcat treptele clătinîndu-se, cu ochii roșii și, după cum relata unul dintre studenții săi, a anunțat cu voce tremurîndă: "Granițele noastre au fost violate!"11. După aceea, și-a scurtat discursul comemorativ, deoarece, așa cum a explicat cu lacrimi în ochi: În aceste clipe se pregătesc lucruri groaznice împotriva noastră. Vom suferi așa cum am suferit și pînă acum, dar (la urma urmei) am izbîndit de-a lungul întregii noastre istorii"12. Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
50. Reacția la asasinarea lui Iorga în restul lumii (mai ales în țările occidentale) a fost extraordinară. Cea mai puternică reacție a avut-o deloc surprinzător Franța. În ciuda ocupației germane, Mario Roques de la Institut de France a ținut un emoționant discurs de adio, urmat de Henri Focillon. Același lucru l-au făcut Henri Grégoire în Belgia, Oscar Halecki în Polonia, Vittorio Lazzarini în Italia și mulți alții. Presa internațională (din zonele necontrolate de naziști) a primit știrea asasinării cu o profundă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul său de Istorie Universală, ceremonie la care Gheorghe Brătianu l-a omagiat pe Iorga. I-au fost aduse omagii și de Academia de Științe. Nicolae Bănescu, renumitul bizantinolog, a fost cel care a ținut discursul omagial. Reacția germană a fost promptă. Într-o scrisoare de protest, naziștii menționau că "Iorga a fost un dușman neînduplecat al Germaniei și al lui Hitler". O copie a acestui protest i-a fost trimisă Mareșalului Antonescu. Din această cauză
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu era revoluționar, pentru că, după părerea lui, națiunea era mai presus de societate, iar menținerea ordinii era pe cît de firească, pe atît de esențială. El ura anarhia și revoluțiile (avertizîndu-l pe Kerenski, "care spera să schimbe lumea cu două-trei discursuri"). Discreditate cu multă vreme în urmă, Iorga respingea schimbările sociale deliberate și reformele forțate. Soluția era o transformare organică treptată în cadrul naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) îi irită atît pe cei de stînga, cît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
du Ministère des Affaires Entrangères de Roumanie, Paris, 1923, passim; în sfîrșit, "Revue slave", vol. 2, aprilie 1928, p. 141 etc. 21 Iorga îl considera pe Kerenski un demagog care "crede că noua lume poate fi creată cu ajutorul a cîtorva discursuri". Supt trei regi, București, 1932, p. 242 22 R. W. Seton-Watson (admirator al lui Kossuth și prieten al ungurilor) a venit în Ungaria la începutul secolului ca să respingă acuzațiile aduse Ungariei de asuprire a celorlalte naționalități. Cînd a văzut situația
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
p. 267 88 Op. cit., vol. I, p. 317. Ceea ce nu înseamnă deloc că Iorga era un ignorant într-ale filosofiei raționale. El a ținut o serie de conferințe despre Descartes, modele de claritate penetrantă. Revoluția filosofică înfăptuită de autorul lucrării Discurs de la méthode era prezentată cu o bogăție de referințe. Mult mai tîrziu, mulți profesori de filosofie de la București (ca Vasile Ghețu) își aminteau de aceste conferințe cu o admirație plină de emoție. Firește, nimic nu putea fi mai străin de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
București, 1902 și Sate și preoți din Ardeal, București, 1902. În volumul din urmă, Iorga scotea în evidență felul în care țăranii, conduși de preoții lor, au luptat să-și păstreze naționalitatea română. Argumentul său era surprinzător de asemănător cu discursul nefericit al lui De Gaulle, "Vive Québec Libre!" ("Trăiască Québec-ul liber!"), ținut în Canada franceză. De Gaulle descria supraviețuirea francezilor canadieni, conduși de preoții din satele lor, care i-au ajutat să-și păstreze identitatea 136 Neamul românesc în Ardeal
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
61 Ideea că regimul de la București s-ar lăsa mai curînd mîncați de cîini decît să părăsească țara nu le-a plăcut tuturor: cei care intenționau să plece în Rusia, i-au cerut lui Iorga să elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O viață de om..., vol. II, p. 254 62 Memorii, vol. I, p. 16 63 Discurs pronunțat în fața Camerei Deputaților a României (Iași, 1917) 64 "Neamul românesc", 16 decembrie 1916 65 O viață de om..., vol
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a plăcut tuturor: cei care intenționau să plece în Rusia, i-au cerut lui Iorga să elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O viață de om..., vol. II, p. 254 62 Memorii, vol. I, p. 16 63 Discurs pronunțat în fața Camerei Deputaților a României (Iași, 1917) 64 "Neamul românesc", 16 decembrie 1916 65 O viață de om..., vol. II, pp. 261-262 66 "Neamul românesc", 7 decembrie 1916 67 Dna Liliana Pippidi-Iorga către autor 68 O viață de om
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și extinderea revoluției tehnice. Aceste conflicte sociale și-au găsit suporteri din rândul unor intelectuali cu idei progresiste, entuziasmați de concepțiile egalității între clasele sociale. Ele au fost ca niște incendii puse la cale de către unii teoreticieni socialiști care, prin discursuri și tot felul de pamflete distribuite muncitorilor, înflăcărau mințile acestora, chemându-i la lupta împotriva burgheziei "exploatatoare" (vezi și "Adnotări" despre Robert Owen p. 268). Cei mai mulți dintre cei cărora li se adresau socialiștii nu înțelegeau prea bine care era scopul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lor, prin bursa de valori). La prima vedere, vânzarea titlurilor de credite era o operațiune legală, care se practică de mulți ani, obținându-se sume foarte mari drept profituri. În realitate, asemenea operațiuni ascundeau o întreagă "schemă" financiară oneroasă. În discursul ținut în luna iunie 2009, Președintele Obama spunea: "Cultura iresponsabilității [financiare n.n.], a fost cauza declanșării crizei economice". Considerăm că punctul de vedere al Președintelui Obama, chiar dacă a fost destul de vag, fără să menționeze exact nici la cine și la
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
că băncile nu trebuie să fie prea mari, întrucât o bancă mare (cu fonduri mari) este mult mai greu de stabilizat în condiții de faliment. 6.17. Anii 1910-1917 La 4 martie 1909, președintele ales William Taft (1857-1930) a ținut discursul inaugural în care a spus " Voi continua politica economică pe care a lansat-o Theodor Roosevelt", el fiind unul din consilierii cei mai apropiați ai fostului președinte. ● W. Taft a anunțat că va implementa legile împotriva oricăror abuzuri economice comise
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
l-au numit "Secvența fatală"; nu s-a discutat absolut nimic până în 1970. La "Conferința Conducătorilor Industriali", care a a avut loc în 1943, H. W. Prentis, Președintele companiei Armstrong Cork și fost președinte al Asociației Naționale a Manufacturierilor, în discursul ținut, a reamintit despre aceste idei ale lui Tytler, afirmând că ceea ce trebuie făcut este să se evite repetarea acestui model. Astăzi, mai mult ca oricând, conducătorii Statelor Unite, indiferent din ce partid politic fac parte, trebuie să-și amintească de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
factor atractiv pentru a influența o activitate de lobby. (case de investiții, locuri de muncă cu jumătate de normă în instituții financiare și care îi poate asigura un salariu de aproximativ 500 000 de dolari pe an)." "... El (senatorul), ținând discursuri despre combaterea sărăciei câștigă la fiecare discurs cel puțin 55 000de dolari." "... Am de gând să devin Președinte, a spus unul dintre candidații la președenție și nu am acuma timp să mă ocup de asemene "fleacuri". Fiecare vrea să mă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de lobby. (case de investiții, locuri de muncă cu jumătate de normă în instituții financiare și care îi poate asigura un salariu de aproximativ 500 000 de dolari pe an)." "... El (senatorul), ținând discursuri despre combaterea sărăciei câștigă la fiecare discurs cel puțin 55 000de dolari." "... Am de gând să devin Președinte, a spus unul dintre candidații la președenție și nu am acuma timp să mă ocup de asemene "fleacuri". Fiecare vrea să mă sfătuiască. Nu-mi am nevoie de sfaturile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
plan de reconstrucție conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial. Notă: Țările marcate cu o gri închis sunt țările care au beneficiat de pe urma ajutorului în cadrul Planului Marshall Pe 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în aula Universității Harvard, secretarul de stat George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]