46,651 matches
-
satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-ai teamă, Spune-mi mie cum te cheamă? - Teamă n-am că sunt român Teamă n-am că-mi ești stăpân. Eu sunt Șoiman cel voinic Aveam o ghioagă nestrujită, Cu piroane țintuită; Și pe loc când mă-nvârteam Câte șapte, opt turteam. Dar în foc la Războieni
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
ară Duminica, îndată a trimis în toate părțile ca să-l găsească pe acel om, să-l aducă la dânsul: și l-au aflat pe om în sus, pe apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arând la o movilă ce se cheamă acum MOVILA LUI PURCEL, că pe acel om îl chema . Și ducându-l pe acel om la Ștefan Vodă, l-a întrebat Ștefan Vodă, el a strigat așa tare? Și pentru ce ară Duminica? El a zis, că a strigat
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
găsească pe acel om, să-l aducă la dânsul: și l-au aflat pe om în sus, pe apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arând la o movilă ce se cheamă acum MOVILA LUI PURCEL, că pe acel om îl chema . Și ducându-l pe acel om la Ștefan Vodă, l-a întrebat Ștefan Vodă, el a strigat așa tare? Și pentru ce ară Duminica? El a zis, că a strigat el să aducă boii la plug și ară Duminica, că
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
a luat-o la fugă în josul țării către Dunărea bătrână pe unde venise. Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine și cu
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești stăpân! Tu ești Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
și cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muțeniei. Într-o vreme așa în amurg de vară, iaca vine la Domn o babă, dar bătrână de-și scărpina pieptul cu nasul, așa era de gheboasă - și-l povățuiește să cheme pe Soare la un ospăț și să-l cinstească după toate rânduielile cuvenite fețelor strălucite. După ospăț, când toți or fi în toane bune, să trimită fata și să ceară o sărutare de la craiul zilei (de la Soare), că numai așa
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
avut parte de soț, dar nu zână, cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă, stăpânitorul pământului, chiar diseară li-i nunta. Doamna nopții, numaidecât să turbeze, își aprinde argintul din față și, fulgerând de
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
vârful dealului Paiu a fost cetățuie, pe Vale a fost silistrărie de praf de pușcă, prin satele Porcăreț, Păunești, Valea-Rea și Poiana Cârnului, au fost tot movili și șanțuri. Bătălia s-a început în valea Similei, pe dealul care se cheamă Cetatea, unde se văd și astăzi 2 tabii (șanțuri); pe urmă la gura văii Racova și de-acolo s-a tot bătut în sus pe apa Bârladului în Bârzești, pe valea Rebricei, și până la târgul Scânteia, pe șleaul cel
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe tatăl său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu cât dor și din multă dragoste, ce-a fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
dar nici a ta să nu fie!” Iar Mihu, turbat de mânie, s-aruncă precum un leu asupra lui Soleiman și-l ucide cu sabia. Ș-avea Ștefan cel Mare și Sfânt un cal de mânca foc, nu altceva, îl chema Sergan și cu ajutorul și acestui cal, Ștefan a biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se cheamă PIATRA LUI HÂRIE. Acolo s-a găsit un iatagan, cu care a omorât Țuțcu pe Hârie. Hârie a întemeiat un sat aproape de Igești, dar astăzi sunt numai urmele.
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta bine așa că îi era drag lui Vodă și
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-a trecut o bucată de vreme, numai ce cheamă Vodă pe boierul Pârcălab la curte și-l întrebă de rândul cailor. Pârcălabu vine umilit și scârbit în sinea lui de cele ce pățise. Cum Vodă l-a văzut așa, l-a și-ntrebat de pricina scârbei. Boierul deodată se miră
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
lui Șolcan, i-a spus tot de-a dreptul. - Și zi, țiganul meu, ți-a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
putut să-și arate curajul. Nu-i trecea prin minte c-ar putea să cadă și el printre aceia care acopereau câmpul de bătaie, ale căror vaiete erau și mai înspăimântătoare ca muțenia lor, când numai cu fețele lor îngălbenite chemau mărturie cerul, că s-au luptat ca leii, împotriva unor ziduri, cum ziceau ei, pe când turcii după rădane trăgeau în carne vie. Se gândea numai ce bucurie era să facă miresei sale când s-ar fi întors acasă împodobit cu
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
fim mai cuminți !. Atunci eu am spus : „Ce bine era Iedi, dacă-l ascultam pe tata, care ne-a sfătuit să nu ne jucăm pe lângă camion !”. 17. Cum trebuie să traversați drumul și să vă feriți de accidente când sunteți chemat de un coleg, de un prieten sau de părinții ori bunicii voștri aflați pe celălalt trotuar ? a). așteptați trecerea mașinilor și traversați în pas vioi pe direcția unde se află persoana care v-a chemat ; b). traversați în fugă, trecând
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
feriți de accidente când sunteți chemat de un coleg, de un prieten sau de părinții ori bunicii voștri aflați pe celălalt trotuar ? a). așteptați trecerea mașinilor și traversați în pas vioi pe direcția unde se află persoana care v-a chemat ; b). traversați în fugă, trecând imediat printre mașinile aflate în mers ; c). vă deplasați până la cea mai apropiată trecere pentru pietoni, vă asigurați temeinic și traversați în pas vioi.SEMAFORUL Gică-ar vrea strada să treacă, Dar nu știe cum să
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
asigurați temeinic și traversați în pas vioi.SEMAFORUL Gică-ar vrea strada să treacă, Dar nu știe cum să facă. Iată, Ionel apare Și-i explică cu răbdare : - Când e roșu, te oprești ; Când e galben, nu pornești. Verdele dacă te cheamă Tu să treci fără de teamă. Semaforul spune : „Hai ! Acum treci ! Acum mai stai !” CONDUITA PREVENTIVĂ La ora de circulație, învățătoarea a scris pe tablă titlul lecției „Conduita preventivă”. Unii elevi se întreabă: „Ce-o fi însemnând și asta ?”. O elevă
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
de o mașină, iar șoferul acesteia a fugit de la locul faptei. Ce îndatoriri vă revin în acest caz ? a). rețineți numărul de înmatriculare, marca și culoarea mașinii care a comis accidentul și imediat acordați primul ajutor pentru salvarea victimei ; b). chemați urgent salvarea și anunțați imediat poliția cu datele pe care le-ați reținut ; c).nu interveniți cu nimic deoarece în asemenea situații nu vă revine nici o îndatorire.Dar, ferindu-ne de țurțuri, să nu sărim în calea mașinilor, adăugă Doina
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]