47,537 matches
-
de undă diferite, atunci se poate calcula deplasarea spre roșu cu formulele din tabelul de mai jos. Determinarea deplasării spre roșu a unui obiect în acest fel necesită o gamă de frecvențe sau de lungimi de undă. Pentru a calcula deplasarea spre roșu pentru un spectru fără caracteristici identificabili, trebuie să se cunoască lungimea de undă a luminii emise în sistemul de referință în care sursa este în repaus, cu alte cuvinte, lungimea de undă ce ar fi măsurată de un
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
ce ar fi măsurată de un observator aflat în mișcare solidar cu sursa (într-un sistem de referință propriu). Cum în aplicațiile astronomice, această măsurătoare nu se poate efectua direct, se folosește în schimb metoda cu linii spectrale descrisă aici. Deplasările spre roșu nu se pot calcula pentru caracteristicile neidentificate ale căror frecvență în sistemul de referință propriu nu se cunoaște, sau cu un spectru lipsit de caracteristici sau cu zgomot alb (fluctuații aleatoare într-un spectru). Deplasarea spre roșu (și
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spectrale descrisă aici. Deplasările spre roșu nu se pot calcula pentru caracteristicile neidentificate ale căror frecvență în sistemul de referință propriu nu se cunoaște, sau cu un spectru lipsit de caracteristici sau cu zgomot alb (fluctuații aleatoare într-un spectru). Deplasarea spre roșu (și cea spre albastru) pot fi caracterizate prin diferența relativă dintre lungimile de undă (sau frecvențele) emise și cele observate ale unui obiect. În astronomie, se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă lungimea de undă, și "f" reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza luminii), atunci "z" se definește prin ecuațiile: După ce se măsoară "z", distincția dintre deplasarea spre roșu și cea spre albastru este doar o chestiune de semn al lui "z". De exemplu, deplasarea spre albastru cauzată de efectul Doppler ("z" < 0) se asociază cu obiecte ce se apropie de observator și cu deplasarea spectrului luminii
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza luminii), atunci "z" se definește prin ecuațiile: După ce se măsoară "z", distincția dintre deplasarea spre roșu și cea spre albastru este doar o chestiune de semn al lui "z". De exemplu, deplasarea spre albastru cauzată de efectul Doppler ("z" < 0) se asociază cu obiecte ce se apropie de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mari. Analog, deplasarea spre roșu cauzată de efectul Doppler ("z" > 0) se asociază cu obiecte
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
distincția dintre deplasarea spre roșu și cea spre albastru este doar o chestiune de semn al lui "z". De exemplu, deplasarea spre albastru cauzată de efectul Doppler ("z" < 0) se asociază cu obiecte ce se apropie de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mari. Analog, deplasarea spre roșu cauzată de efectul Doppler ("z" > 0) se asociază cu obiecte ce se îndepărtează de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mici. Tot astfel, deplasările spre albastru gravitaționale
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
albastru este doar o chestiune de semn al lui "z". De exemplu, deplasarea spre albastru cauzată de efectul Doppler ("z" < 0) se asociază cu obiecte ce se apropie de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mari. Analog, deplasarea spre roșu cauzată de efectul Doppler ("z" > 0) se asociază cu obiecte ce se îndepărtează de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mici. Tot astfel, deplasările spre albastru gravitaționale se asociază cu lumina emisă dintr-o sursă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
0) se asociază cu obiecte ce se apropie de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mari. Analog, deplasarea spre roșu cauzată de efectul Doppler ("z" > 0) se asociază cu obiecte ce se îndepărtează de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mici. Tot astfel, deplasările spre albastru gravitaționale se asociază cu lumina emisă dintr-o sursă aflată într-un câmp gravitațional mai slab observat în cadrul unui câmp gravitațional mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mari. Analog, deplasarea spre roșu cauzată de efectul Doppler ("z" > 0) se asociază cu obiecte ce se îndepărtează de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mici. Tot astfel, deplasările spre albastru gravitaționale se asociază cu lumina emisă dintr-o sursă aflată într-un câmp gravitațional mai slab observat în cadrul unui câmp gravitațional mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de observator și cu deplasarea spectrului luminii spre energii mai mici. Tot astfel, deplasările spre albastru gravitaționale se asociază cu lumina emisă dintr-o sursă aflată într-un câmp gravitațional mai slab observat în cadrul unui câmp gravitațional mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
lumina emisă dintr-o sursă aflată într-un câmp gravitațional mai slab observat în cadrul unui câmp gravitațional mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare Doppler spre roșu". Dacă sursa se îndepărtează de observator cu viteza
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare Doppler spre roșu". Dacă sursa se îndepărtează de observator cu viteza "v", atunci, ignorând efectele relativiste, deplasarea spre roșu este dată de formula unde "c" este viteza luminii. În cazul efectului Doppler clasic, frecvența sursei
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare Doppler spre roșu". Dacă sursa se îndepărtează de observator cu viteza "v", atunci, ignorând efectele relativiste, deplasarea spre roșu este dată de formula unde "c" este viteza luminii. În cazul efectului Doppler clasic, frecvența sursei nu se modifică, iar mișcarea
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare Doppler spre roșu". Dacă sursa se îndepărtează de observator cu viteza "v", atunci, ignorând efectele relativiste, deplasarea spre roșu este dată de formula unde "c" este viteza luminii. În cazul efectului Doppler clasic, frecvența sursei nu se modifică, iar mișcarea recesională cauzează iluzia de frecvență mai mică. O tratare mai completă a deplasării Doppler spre roșu impune
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
atunci, ignorând efectele relativiste, deplasarea spre roșu este dată de formula unde "c" este viteza luminii. În cazul efectului Doppler clasic, frecvența sursei nu se modifică, iar mișcarea recesională cauzează iluzia de frecvență mai mică. O tratare mai completă a deplasării Doppler spre roșu impune luarea în calcul a efectelor relativiste asociate cu mișcarea surselor cu viteze apropiate de viteza luminii. Pe scurt, deplasarea spre roșu a luminii emise de obiectele ce se apropie de viteza luminii va suferi deviații de la
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
nu se modifică, iar mișcarea recesională cauzează iluzia de frecvență mai mică. O tratare mai completă a deplasării Doppler spre roșu impune luarea în calcul a efectelor relativiste asociate cu mișcarea surselor cu viteze apropiate de viteza luminii. Pe scurt, deplasarea spre roșu a luminii emise de obiectele ce se apropie de viteza luminii va suferi deviații de la formula de mai sus din cauza dilatării spațiu-timpului din teoria relativității restrânse, deviații care pot fi corectate prin introducerea factorului Lorentz "γ" în formula
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sursei față de observator. Acest fenomen a fost observat pentru prima oară într-un experiment efectuat în 1938 de Herbert E. Ives și de G.R. Stilwell și numit experimentul Ives-Stilwell. Cum factorul Lorentz depinde doar de modulul vitezei, acesta determină ca deplasarea spre roșu asociată corecției relativiste să fie independentă de orientarea mișcării sursei. Spre deosebire de aceasta, partea clasică a formulei depinde de proiecția vitezei sursei pe direcția de observare, ceea ce dă rezultate diferite pentru orientări diferite. În consecință, pentru un obiect ce
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
completă a efectului Doppler relativist devine: și pentru mișcarea ce are loc doar de-a lungul direcției de observare (θ = 0°), ecuația se reduce la: Pentru cazul special al sursei în mișcare pe o direcție normală (θ = 90°) față de detector, deplasarea relativistă este cunoscută sub numele de deplasarea spre roșu transversală, și determină o deplasare dată de expresia: deși obiectul nu se îndepărtează instantaneu de observator. Chiar dacă sursa se îndreaptă spre observator, dacă există o componentă transversală a mișcării, atunci există
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
pentru mișcarea ce are loc doar de-a lungul direcției de observare (θ = 0°), ecuația se reduce la: Pentru cazul special al sursei în mișcare pe o direcție normală (θ = 90°) față de detector, deplasarea relativistă este cunoscută sub numele de deplasarea spre roșu transversală, și determină o deplasare dată de expresia: deși obiectul nu se îndepărtează instantaneu de observator. Chiar dacă sursa se îndreaptă spre observator, dacă există o componentă transversală a mișcării, atunci există o viteză limită la care dilatarea temporală
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
a lungul direcției de observare (θ = 0°), ecuația se reduce la: Pentru cazul special al sursei în mișcare pe o direcție normală (θ = 90°) față de detector, deplasarea relativistă este cunoscută sub numele de deplasarea spre roșu transversală, și determină o deplasare dată de expresia: deși obiectul nu se îndepărtează instantaneu de observator. Chiar dacă sursa se îndreaptă spre observator, dacă există o componentă transversală a mișcării, atunci există o viteză limită la care dilatarea temporală anulează deplasarea spre albastru și pentru viteze
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
roșu transversală, și determină o deplasare dată de expresia: deși obiectul nu se îndepărtează instantaneu de observator. Chiar dacă sursa se îndreaptă spre observator, dacă există o componentă transversală a mișcării, atunci există o viteză limită la care dilatarea temporală anulează deplasarea spre albastru și pentru viteze mai mari decât această viteză limită de apropiere a sursei, lumina acesteia va fi deplasată spre roșu în loc de albastru. În prima parte a secolului al XX-lea, Slipher, Hubble și alții au efectuat primele măsurători
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
albastru și pentru viteze mai mari decât această viteză limită de apropiere a sursei, lumina acesteia va fi deplasată spre roșu în loc de albastru. În prima parte a secolului al XX-lea, Slipher, Hubble și alții au efectuat primele măsurători ale deplasărilor spre roșu și albastru ale galaxiilor de dincolo de Calea Lactee. Inițial, ei au interpretat aceste deplasări ca fiind datorate doar efectului Doppler, dar ulterior Hubble a descoperit o oarecare corelație între creșterea deplasării spre roșu și distanța față de galaxii. Teoreticienii au
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]