47,696 matches
-
țări au participat la proba. Douăsprezece țări au participat la proba. 77 de trăgătore din 27 de țări au luat parte la proba. România a fost reprezentată de patru spadasine: Ana Maria Brânză, Simona Gherman și Simona Pop, din CSA Steaua București, iar Loredana Dinu, din CS Dimano. 44 de trăgătore din 18 de țări au luat parte la proba. România a fost reprezentată de trei floretiste: Ana Boldor din CSU Timișoara iar Maria Boldor și Malina Călugăreanu, amândouă din CSA
Campionatul European de Scrimă din 2015 () [Corola-website/Science/334280_a_335609]
-
București, iar Loredana Dinu, din CS Dimano. 44 de trăgătore din 18 de țări au luat parte la proba. România a fost reprezentată de trei floretiste: Ana Boldor din CSU Timișoara iar Maria Boldor și Malina Călugăreanu, amândouă din CSA Steaua București. Republică Moldova a trimis-o pe Anastasia Țurcan, din Școala de Scrima Chișinău. 53 de trăgătore din 20 de țări au participat. România și Republică Moldova au fost reprezentate fiecare de o sabreră, respectiv Bianca Păscu, din CS Dinamo
Campionatul European de Scrimă din 2015 () [Corola-website/Science/334280_a_335609]
-
înlocuită de o cruce pattée, emailată roșu încadrată într-o ramă aurie. Ordinul a fost acordat de atunci cu o coroana emailată imperială rusă care atârna deasupra crucii, pentru clasa I și II. Pentru aceste clase exista și decorația cu stea. Mai departe a lăsat să creeze o cruce cu brațe de rubine înconjurată de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost desființat și s-a introdus simultan ordinul cu săbii ca decorație de război, puse dedesubt flăcărilor în unghiurile
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
înconjurată de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost desființat și s-a introdus simultan ordinul cu săbii ca decorație de război, puse dedesubt flăcărilor în unghiurile crucii. Banda a fost roșie cu dungi simple galbene pe ambele părți. Steaua argintie al insignei a fost octogonală, medalionul în centru arătând crucea ordinului înconjurată de motto-ul scurtat. Pentru decorația cu coroană, inscripția a fost așezată peste medalionul central. Purtătorilor necreștini s-a acordat decorația fără figura Sântei Ana la mijloc
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
a 4-a, aceasta a fost plasată acolo, astfel premiul de clasa a 3-a a luat caracterul unui decor la piept, fixat la butonieră. Decorația de clasa a 2-a cu sau fără coroană a fost purtată în jurul gâtului, steaua de clasa I sau II a pe piept la dreapta, iar Marea Cruce pe o eșarfă de la umărul stâng la șoldul drept. Pentru decorarea cu acest ordin de clasa I-III a putut fi acordat din ziua de 10 aprilie
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
Ordinul „Ștefan cel Mare”, și înainte de Ordinul de Onoare. Se conferă: se confecționează din argint și reprezintă o cruce în flori de crin, de aur, fiecare floare având câte un fianit broșând în zona receptaculului. Crucea este așezată pe o stea de argint, compusă din fascicole de raze multiplicate și ordonate într-un pătrat imaginar cu laturile ușor convexe. Crucea este încărcată cu un medalion rotund avînd în câmp roșu, în relief, efigia simbolică a domnului țării ecvestru, de aur, iar
Ordinul „Bogdan Întemeietorul” () [Corola-website/Science/334401_a_335730]
-
conferirea Ordinului „Credință Patriei” se ține seama, de asemenea, de vechimea în serviciu, astfel: Pentru merite excepționale, ordinul poate fi conferit fără a se ține seama de vechimea în serviciu. Ordinul „Credință Patriei” se confecționează din tombac și reprezintă o stea convexă cu opt colțuri, formată din fascicule de raze divergente. Între raze sunt aplicate două spade încrucișate cu vârful în jos și patru raze scurte. În centru, ordinul este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
Prusiei, acesta a instalat ordinul, pe 12 iunie 1792, cu al 2-lea rang în succesiunea decoraților prusace. Pe 18 ianuarie 1810 ordinul a fost împărțit în trei clase, iar pe 18 ianuarie 1830 a fost adăugată posibilitatea decorării cu stea pentru clasa a 2-a precum crearea ordinului de clasa a 4-a. În ziua de 18 mai 1842, regele Frederic Wilhelm al IV-lea a decretat executarea unei medalii de argint al ordinului acordate doar membrilor străini ai trupelor
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
înrămat auriu, care poartă vulturul roșu pe fond alb emailat pe avers și inițialele regelui Frederic Wilhelm, deasupra cu coroana prusacă, pe revers. Medalionul pentru clasa I este înconjurat de o bramă emailată albastru, purtând deviza ordinului: "Sincere et Constante." Steaua purtată pe piept este înzestrată pentru Marea Cruce aurie cu opt raze, pentru clasa I de argint cu opt colțuri, iar pentru clasa II de argint cu patru colțuri, cu o cruce pattée smălțuită alb, toate cu raze drepte. Medalionul
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
luat în considerare publicarea lucrării și i-a arătat primele capitole profesorului Nicolae Iorga pentru o opinie critică. Marele om de cultură era însă refractar la ideea de înnoire literară, așa că i-a recomandat să mai lase deoparte luna și stelele și să scrie o nouă carte, urmând modelul din primul capitol, în care Stahl descria viața Bucureștilor de la începutul secolului al XX-lea. Prin urmare, debutul literar al lui Stahl a avut loc în 1910 cu "Bucureștii ce se duc
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
a dedicat romanul „memoriei unui nerăsplătit muncitor tenace, memoriei lui Victor Anestin, care, prin grai și prin scris, în viața lui scurtă de om sărac și trudit, a făcut pe atâția să mai ridice puțin ochii de pe mocirla pământească spre stelele curate”. Autorul include la sfârșitul romanului o listă de lucrări folosite precum cărțile publicate de Victor Anestin ("Cum să înveți stelele", 1913), Ion Otescu ("Credințele țăranului român despre cer și stele", 1907), Camille Flammarion ("La Lune (Astronomie populaire)" și "Voyage
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
scurtă de om sărac și trudit, a făcut pe atâția să mai ridice puțin ochii de pe mocirla pământească spre stelele curate”. Autorul include la sfârșitul romanului o listă de lucrări folosite precum cărțile publicate de Victor Anestin ("Cum să înveți stelele", 1913), Ion Otescu ("Credințele țăranului român despre cer și stele", 1907), Camille Flammarion ("La Lune (Astronomie populaire)" și "Voyage en ballon"), Amédée Guillemin ("La Lune", 1866), abatele Théophile Moreux ("Les Eclipses", 1912; Un jour dans la Lune", 1912), Pierre Puiseux
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
să mai ridice puțin ochii de pe mocirla pământească spre stelele curate”. Autorul include la sfârșitul romanului o listă de lucrări folosite precum cărțile publicate de Victor Anestin ("Cum să înveți stelele", 1913), Ion Otescu ("Credințele țăranului român despre cer și stele", 1907), Camille Flammarion ("La Lune (Astronomie populaire)" și "Voyage en ballon"), Amédée Guillemin ("La Lune", 1866), abatele Théophile Moreux ("Les Eclipses", 1912; Un jour dans la Lune", 1912), Pierre Puiseux ("La terre et la lune", 1908), Philipp Johann Heinrich Fauth
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de orașe, populată cu legendă, mister și știință, se întoarce astăzi iarăși la țară și tot mai greu îi va fi orășeanului, anemiat prin lipsa de aer și palid de invidie, să ridice fruntea
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
din liga secundă a Turciei. Acesta însă a reușit să strecoare în contractul său o clauză care îi facilita rezilierea unilaterală a contractului cu turcii, în cazul în care primea o ofertă mai bună din punct de vedere financiar. Astfel, Steaua a intrat pe fir și a reușit să își asigure serviciile mijlocașului algerian, care în data de 8 iulie 2015 a semnat un contract valabil 3 sezoane cu roș-albaștrii. Pe 14 iulie a debutat într-un meci cu AS Trenčín
Jugurtha Hamroun () [Corola-website/Science/334482_a_335811]
-
- denumită și Steaua lui Tabby (după autorul Tabetha S. Boyajian) sau steaua WTF (de la anglofonul for „Where's The Flux?” (Unde e fluxul?), dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
- denumită și Steaua lui Tabby (după autorul Tabetha S. Boyajian) sau steaua WTF (de la anglofonul for „Where's The Flux?” (Unde e fluxul?), dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
- denumită și Steaua lui Tabby (după autorul Tabetha S. Boyajian) sau steaua WTF (de la anglofonul for „Where's The Flux?” (Unde e fluxul?), dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ 454 parseci (1480 ani lumină) de Pământ. Steaua prezintă fluctuații neobișnuite de luminozitate descoperite de cercetători amatori ca parte a proiectului Planet Hunters (Vânătorii de
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
Flux?” (Unde e fluxul?), dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ 454 parseci (1480 ani lumină) de Pământ. Steaua prezintă fluctuații neobișnuite de luminozitate descoperite de cercetători amatori ca parte a proiectului Planet Hunters (Vânătorii de planete), iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul arXiv care descrie datele și interpretările
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul arXiv care descrie datele și interpretările posibile. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial "Kepler", care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial "Kepler", care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete. Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate fi orbitată de o mulțime de
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate fi orbitată de o mulțime de mase de dimensiune mică aflate într-o formație restrânsă. S-a mai sugerat ideea că modificările de luminozitate se datorează activității unor inteligențe extraterestre. Institutul SETI a organizat o recunoaștere preliminară radio
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
organizat o recunoaștere preliminară radio a sistemului , dar nu a găsit dovezi ale unor semnale radio artificiale ce pot rezulta în urma activităților tehnologice. KIC 8462852 se află în constelația Lebăda și se află pe cer la jumătatea distanței dintre două stele luminoase aparent - Deneb (α Cyg, α Cygni, Alpha Cygni) și Rukh (δ Cyg, δ Cygni, Delta Cygni). KIC 8462852 se află la sud de Omicron¹ Cygni (ο¹ Cygni, 31 Cygni) și la nordest de roiul stelar NGC 6866. Deși se
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
și la nordest de roiul stelar NGC 6866. Deși se află pe cer la doar câteva arcminute de roi, nu are legătură cu acesta și este mai aproape de soare decât roiul stelar. Cu o magnitudine aparentă de doar 11,7, steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este vizibilă cu un telescop de 12cm pe un cer întunecat fără prea multă . Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
este mai aproape de soare decât roiul stelar. Cu o magnitudine aparentă de doar 11,7, steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este vizibilă cu un telescop de 12cm pe un cer întunecat fără prea multă . Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial "Kepler" arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor. Schimbările de
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]