47,058 matches
-
Tu pretinzi că poporul român s-a schimbat... — Evident. S-a schimbat și în bine, și în rău. — Începe cu schimbarea în bine. — E simplu. În timpul comunismului de tip sovietic și-apoi ceaușist ideea de egalitate a prins rădăcini... — În discursuri poate! — Demagogia câteodată e pozitivă. Oricum, gândirea ierarhizantă a început să fie înlocuită de o concepție egalitaristă. Conceptul nu trebuie să genereze imediat realitate: mult timp rămâne doar un orizont, adică în stare virtuală. — Mă, da’ deștept mai ești! — Conceptul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
depășește, din păcate, impresionismul lax, post-călinescian”. Și tot Mincu notează: „Incapacitatea organică de a depăși formația călinesciană ș...ț Este evident că N. Manolescu divulgă aici o concepție naiv-romantică despre actul poetizant, neînțelegând imperativele moderne și avangardiste, implicate în noul discurs ce schimbă orizontul de așteptare, mutând accentul de pe lirism pe categoria poeticității”. Marin Mincu face în aceste patru articole din decembrie trecut o analiză necruțătoare, dar măsurată și fără derapaje polemice. Nu sunt multe lucruri de adăugat. Ar mai fi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
plecat. Mă rog, o fi avut omul treabă... O fi fost invitat la alt festival. Așa că ne-am consolat cu Iliescu. Scriitorii străini erau evident mai curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta și-a ținut discursul, așa cum se cuvenea, în românește, iar două persoane anume desemnate pentru asta asigurau tălmăcirea în franceză și engleză. Treaba mergea greu, discursul era încetinit și tocat mărunt. Președintele, în plină formă fizică și psihică, nu părea mulțumit. Terminase cu citatele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
străini erau evident mai curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta și-a ținut discursul, așa cum se cuvenea, în românește, iar două persoane anume desemnate pentru asta asigurau tălmăcirea în franceză și engleză. Treaba mergea greu, discursul era încetinit și tocat mărunt. Președintele, în plină formă fizică și psihică, nu părea mulțumit. Terminase cu citatele din Ovidiu, nu mai avea nevoie de hârtia din fața lui și era nerăbdător să-și dezvolte o întreagă teorie cu privire la necesitatea statului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
industria americană de imagini, noi, în viziunea prim-ministrului, trebuie să zâmbim dulce din spatele tarabei ademenind astfel populația globului, care nici nu știe precis unde se află pe hartă România. La Neptun, președintele Iliescu a ținut un alt tip de discurs, mai puțin liberal, mai social-democrat și mai potrivit cu situația reală în care ne aflăm. Nici măcar în economie liberalismul absolut nu e un panaceu universal. Nu, probabil că eram ostenit și n-am înțeles eu bine ideile prim-ministrului. Nu se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și el cărțile lui: patru volume de memorii. Îți dai seama, stătea și mâzgălea hârtia în loc să guverneze! Parcă ai fi o moară stricată! îl întrerup eu, dar nici gând să se oprească. Iarăși aduce vorba despre Breban și-și termină discursul cu o frază pe care o vrea memorabilă: — Breban crede că prin gesturile și vorbele lui își ocrotește opera, dar de fapt opera îl ocrotește pe el și-i scuză gesturile și vorbele. Pastenague surâde în sfârșit satisfăcut. Cotidianul, 15
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
parcă prin somn. Cotidianul, 24 ianuarie 2003 Pro domo Când gândești, spunea Platon, sufletul se întreține cu sine însuși. E oricum altceva decât un monolog. Dar când scrii? sare din colțul său Pastenague. Cu cine discuți când scrii? Într-adevăr, discursul pe care îl așterni pe hârtie cu speranța că va fi citit de cineva, discursul acesta pretențios și imuabil se adresează cui? Cine e interlocutorul? Fie el și surdomut... Iar dacă ții seama de asta, de îndoielile și incertitudinile legate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
întreține cu sine însuși. E oricum altceva decât un monolog. Dar când scrii? sare din colțul său Pastenague. Cu cine discuți când scrii? Într-adevăr, discursul pe care îl așterni pe hârtie cu speranța că va fi citit de cineva, discursul acesta pretențios și imuabil se adresează cui? Cine e interlocutorul? Fie el și surdomut... Iar dacă ții seama de asta, de îndoielile și incertitudinile legate de acest act cam ridicol și probabil inutil care e scrisul... — Dar cititul? ...dacă ții
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fapt, și în timpul lui Ceaușescu, numai că atunci nu ne puneam această întrebare neliniștitoare: Cine conduce țara? Toată lumea spune, inclusiv Octavian Paler, în care am toată încrederea, că Ion Iliescu e un om cinstit. Un om cinstit de paie? În discursul la care mă refer, din 19 decembrie 2002, discurs ținut în fața Parlamentului, Iliescu a vorbit mai degrabă ca un șef al opoziției decât ca un președinte care a câștigat confortabil alegerile. Oare chiar nu conduce el România? Au circulat chiar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ne puneam această întrebare neliniștitoare: Cine conduce țara? Toată lumea spune, inclusiv Octavian Paler, în care am toată încrederea, că Ion Iliescu e un om cinstit. Un om cinstit de paie? În discursul la care mă refer, din 19 decembrie 2002, discurs ținut în fața Parlamentului, Iliescu a vorbit mai degrabă ca un șef al opoziției decât ca un președinte care a câștigat confortabil alegerile. Oare chiar nu conduce el România? Au circulat chiar și zvonuri în legătură cu provocarea de alegeri anticipate, adică scoaterea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Aceasta din urmă, după ’89, a devenit prioritară. În fond, ce-i reproșezi lui Adrian Năstase? Că are o mentalitate capitalist-liberală față de cultură... Ca și Nicolae Manolescu! Ca și atâția alții! Oprește-te, moară stricată! De ce trebuie să suport eu discursurile lui Pastenague întru apărarea politicii guvernului? În primul rând, și el, și alde Năstase se fac că nu pricep că pentru mine politica culturală nu e un scop în sine. Dimpotrivă, ea participă la politica socială a unei țări democratice
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
subsol, a modificărilor adoptate în 1879 și 1884; toate paragrafele referitoare la țara noastră din sinteza proceselor-verbale ale Congresului din Berlin (Tractatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, București, 1878), precum și câteva documente din volumul Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în 1881 (14 martie și 10 mai 1881. Actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia înscăunării MM.LL. Regelui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Iorga, Războiul pentru independența României - acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, 1927; Iorga, Istoria presei românești: N. Iorga, Istoria presei românești de la primele începuturi. Cu o privire asupra presei românești din zilele noastre de C. Bacalbașa, București, 1922; Maiorescu, Discursuri parlamentare, II-III: Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia lui Carol I, vol. II (1876- 1881), București, 1897; vol. III (1881-1888), București, 1899; Maiorescu, Istoria contemporană a României: Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, 1927; Iorga, Istoria presei românești: N. Iorga, Istoria presei românești de la primele începuturi. Cu o privire asupra presei românești din zilele noastre de C. Bacalbașa, București, 1922; Maiorescu, Discursuri parlamentare, II-III: Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia lui Carol I, vol. II (1876- 1881), București, 1897; vol. III (1881-1888), București, 1899; Maiorescu, Istoria contemporană a României: Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României,. 1866- 1900, București, 1925; Maiorescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prințului Dimitrie Ghica, Senatul, ascultând explicările guvernului, declară că Ministerul n-are destulă autoritate morală pentru a apăra adevăratele interese ale țărei față cu viitorul Congres.“ (Semnați) D. Ghica, P. P. Carp, D. P. Vioreanu, B. Boerescu. După un lung discurs al lui Kogălniceanu și altul al lui Ion Brătianu, Senatul a respins moțiunea de blam cu 36 voturi contra 16 și 3 abțineri ale miniștrilor. Moțiunea de încredere prezentată de N. Voinov e primită cu 39 voturi contra 2 și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
declarațiunii pentru revizuirea Constituției, bătrânii conservatori, precum Lascăr Catargiu și Manolachi Costache sunt în opoziție ireductibilă. Partidul conservator se firimițează pe zi ce trece. acordarea drepturilor politice la evrei La 25 februarie se inaugurează noua fabrică de chibrituri în fața Domnitorului. Discursul, din partea fondatorilor, îl citește Vasile Boerescu. Fabrica este aceea ce o vedem la Filaret, iar fondatorii ei au fost: Dimitrie Ghica, B. Boerescu, G. Cantacuzino, general Ion Florescu, G. Vernescu, Gr. Cantacuzino, Ion Alexandrescu, C. Boerescu, D. Gobart, George Filipescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
public. Serviciul divin și toată solemnitatea s-a săvârșit într-un pavilion înălțat pe axa proiectată a Dâmboviței, aproape de podul de fier de pe Calea Văcărești, lângă fântâna apelor zise „apele de la Văcărești“. Apoi în față erau tribunele pentru invitați. După discursul primarului și răspunsul Domnitorului, primarul prezentă Domnului o lopată cu care acesta, făcând câțiva pași înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale și imediat lucrătorii, înșiruiți pe amândouă malurile, începură lucrarea. în pavilion se servi șampanie și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
combate eligibilitatea, pentru chestiunile de fapt cere juriul, admite juriul și în apel. Cere numirea prin concurs și un fel de inamovibilitate. Primește judecătorul unic la întâia instanță, 3 la apel și 5 la Casație. Cel mai lung și interesant discurs a fost al lui Tache Ionescu, de curând sosit de la Paris. Discursul său a fost foarte ascultat. Tache Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Combate apoi dreptul de apel. Judecătorul de întâia instanță propune să fie ales pe 5 ani
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
apel. Cere numirea prin concurs și un fel de inamovibilitate. Primește judecătorul unic la întâia instanță, 3 la apel și 5 la Casație. Cel mai lung și interesant discurs a fost al lui Tache Ionescu, de curând sosit de la Paris. Discursul său a fost foarte ascultat. Tache Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Combate apoi dreptul de apel. Judecătorul de întâia instanță propune să fie ales pe 5 ani de către toți alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
131). /footnote> La Iași, studenții fac o mișcare socialistă, cu acest prilej sunt eliminați din Universitate câțiva studenți, printre cari Constantin Mille și Alexandru Bădărău. Faptul produce agitație la București. O întrunire de protestare este convocată la Universitate, se rostesc discursuri violente în contra ministrului V.A. Urechia care procedase cu atâta asprime; eu, copist la Ministerul de Instrucție, vorbesc și atac pe ministru. Bineînțeles, am fost destituit. Faptul acesta a hotărât despre cariera mea, peste o lună am intrat în presă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mele, și am mosafiri la masă. Toți izbucnesc în hohote. — Sfânta Maria a fost ieri, îi strigară toți. Michel chefuia de 48 de ore și pierduse noțiunea timpului. La deschiderea Camerelor - 15 noiembrie 1881 - Dumitru Brătianu este ales președinte. Însă discursul său nu place guvernului. Dumitru Brătianu spune că, atât timp cât guvernul va face binele, va fi amicul guvernului, dar când guvernul va face rău, nu va avea dușman mai mare ca pe dânsul. Și termină spunând: „Ceea ce vă rog, însă, este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dar în partid fricțiunile sunt iarăși foarte mari, așa că nici acest cabinet Ion Brătianu nu are viață lungă. Pentru inaugurarea statuii lui I. Heliade Rădulescu, reprezentanții ziarelor din București se întrunesc. O delegație de 5 este aleasă spre a redacta discursul din partea presei. Acești 5 delegați sunt: G. Dem. Teodorescu din partea Binelui public, D.A. Laurian, din partea României libere, Constantin Stoicescu, din partea ziarului l’Indépendance Roumaine, Frédéric Damé de la Românul și M. Eminescu de la Timpul. scandalul callimachi-catargi Dar iată-ne cu o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
intereselor române la Paris, guvernul numește ministru plenipotențiar pe Mihail Ferikidi, care părăsește portofoliul Justiției. Mi nistrul plenipotențiar de până atunci, Callimachi-Catargi, este înlocuit pentru că a făcut oarecare indiscrețiuni păgubitoare țării. Dar iată și un conflict direct cu Austro-Ungaria. În discursul Tronului de la 15 noiembrie, între altele, sta scris cum că Austria, sub pretext de epizootie, a închis granițele pentru vitele noastre. Expresia „sub pretext“ indispune guvernul de la Viena, care dă ordin contelui Hoyos, ministrul Austriei la București, să înceteze relațiile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți pierde Dunărea precum ați pierdut Basarabia, Arab-Tabia și cestiunea evreie. Și atunci coroana dumneavoastră regală, ciuntită, nu va mai servi decât spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și pe nasturii lacheilor. Eugeniu Stătescu răspunde imediat. — Să n-aveți nici o grijă de strălucirea coroanei regale, ea va fi întotdeauna mare, cu toată dorința d-lui Lahovary de a o vedea scoborâtă la nivelul blazoanelor vechilor boieri. După un discurs al lui Kogălniceanu și altul al lui Ion Brătianu, Camera a trecut la ordinea zilei. petreceri ale vechiului bucurești Prin anii aceștia, grădina Bordeiului, care era lipită de Herăstrăul vechi, pe aceeași șosea care duce astăzi la grădina Fronescu, erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]