47,342 matches
-
cete, pe un paviment cenușiu, având la spatele lor bolta înstelată. Sub cetele îngerești, un șir de apostoli, despărțiți unii de alții prin coloane de arcadă. Pandantivii sunt ocupați de cuvioșii părinți: Andrei Criteanul, Ioan, Cozma și Ioan Damaschinul. Pe peretele nordic au fost înfățișate raiul și iadul, despărțite numai prin ambrazura ferestrei. Pe cupola naosului, Isus Hristos Pantocrator. Împrejur, cetele îngerești, alcătuind patru grupe, se despart prin capete de Heruvimi și Serafimi. Urmează un șir de apostoli, toți cu epitrahil și
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
camere cu standarde înalte de servicii. Pentru a păstra tradițiile istorice a castelului teutonic, hotelul a fost împărțit în 4 secțiuni: secțiunea Monastică, secțiunea Cavalerilor, secțiunea Vânătorilor și Închisoarea. Designul interior păstrează arhitectura castelului, și evidențiază unele din frescele autentice, pereții și podurile policrome, ușile gotice, cadrele ferestrelor, precum și criptele castelului. Restaurantul castelului, are de asemena un design gotic, și are capacitatea de 300 de clienți. Meniul conține bucate din bucătăria veche poloneză, precum și bucătaria nobilimii din acele timpuri și bucate
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]
-
motive vegetale și zoologice cât și scena Sfântului Daniel în vizuina leilor. Stilul capitelurilor arată influența meșterilor și artiștilor ce lucrau la Catedrala din Coimbra, catedrală ce a fost construită în aceeași perioadă cu biserica rotundă. Pilaștrii octogonului central și pereții galeriei sunt ornați cu statui policolore de sfinți și îngeri, totul petrecându-se sub incredibilele copertine gotice, în timp ce pereții și tavanele galeriei sunt pictate cu modele gotice și panouri reprezentând scene din viața lui Hristos. Picturile sunt atribuite pictorului de la
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
ce lucrau la Catedrala din Coimbra, catedrală ce a fost construită în aceeași perioadă cu biserica rotundă. Pilaștrii octogonului central și pereții galeriei sunt ornați cu statui policolore de sfinți și îngeri, totul petrecându-se sub incredibilele copertine gotice, în timp ce pereții și tavanele galeriei sunt pictate cu modele gotice și panouri reprezentând scene din viața lui Hristos. Picturile sunt atribuite pictorului de la curtea Regelui Manuel I, portughezul Jorge Afonso, în timp ce decorul sculptat este atribuit sculptorului flamand Olivier de Gand și spaniolul
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
de un călător francez de la sfârșitul secolului XVIII: După Primul Război Mondial, biserica se găsea încă într-o stare destul de bună, fiind descrisă astfel de istoricul Ștefan Ciobanu: "„Biserica din Căușeni are forma unei nave, fiind săpată în pământ, cu pereții laterali în linie dreaptă, cu boltă în forma unei pivnițe în interior, cu o arcadă în mijlocul bisericii. Zidită pe la 1760 și ceva, de Mitropolitul Daniil al Proilaviei, cu banii adunați de către mama mitropolitului de la domnii țărilor românești; biserica a fost
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
el este unul dintre cele mai mari castele medievale din Europa, având o lungime de 250 m și o lățime de 150 m. Construcția fortăreței a început în 1077, în timpul arhiepiscopului Gebhard von Helfenstein. Construcția inițială era un castru cu perete din lemn. În Sfântul Imperiu Roman, arhiepiscopii de Salzburg erau deja figuri politice puternice și au extins castelul pentru a-și proteja interesele. Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al IV-lea în timpul Controversei investiturilor a determinat extinderea castelului, arhiepiscopul
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
cea a lui Leonhard von Keutschach sunt reproduse în timpan sub mitră. O caracteristică specială a stemei este napul și el poate fi întâlnit în multe locuri din cetate ca un semn al activității de construcții a prințului-arhiepiscop Keutschach. În peretele de nord al capelei există două deschideri care făceau posibilă participarea la slujba religioasă din camera laterală. Începând din 1498, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a avut magnificele apartamente de stat instalate la etajul al treilea. Camerele în care locuiau arhiepiscopii
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
arhiepiscopilor nu doar ca un refugiu în vremuri de criză, ci și ca o reședință până în secolul al XVI-lea. În scopul de a câștiga mai mult spațiu, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a construit patru piloni masivi de marmură pe peretele exterior din dreapta și a adăugat o loggie. Ca și în celelalte camere, tavanul este casetat, fiecare casetă fiind împodobită cu butoni de aur ce simbolizează stelele de pe cer. Grinzi cu lungimea de 17 metri sprijină tavanul. Stema lui Leonhard von
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
Keutschach, împreună cu cele ale Sfântului Imperiu Roman, ale celor mai puternice orașelor germane germane și ale episcopiilor care depindeau de Salzburg sunt pictate pe ea. Camera de Aur este cea mai magnific mobilată cameră a apartamentului princiar. Lângă cei doi pereți lungi se aflau bănci, care sunt bogat decorate cu viță de vie, struguri, frunze și animale. Aceste bănci erau acoperite de obicei cu material textil sau piele, dar tapiseria nu a supraviețuit până în epoca modernă. Pereții, de asemenea, erau acoperiți
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
princiar. Lângă cei doi pereți lungi se aflau bănci, care sunt bogat decorate cu viță de vie, struguri, frunze și animale. Aceste bănci erau acoperite de obicei cu material textil sau piele, dar tapiseria nu a supraviețuit până în epoca modernă. Pereții, de asemenea, erau acoperiți cu tapiserie din piele cu decorațiuni aurite care împodobea partea de jos a peretelui. Dormitorul este camera cea mai intimă a apartamentului princiar. Mobilierul original și textilele prețioase, cum ar fi tapiseria, au fost înlocuite în
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
frunze și animale. Aceste bănci erau acoperite de obicei cu material textil sau piele, dar tapiseria nu a supraviețuit până în epoca modernă. Pereții, de asemenea, erau acoperiți cu tapiserie din piele cu decorațiuni aurite care împodobea partea de jos a peretelui. Dormitorul este camera cea mai intimă a apartamentului princiar. Mobilierul original și textilele prețioase, cum ar fi tapiseria, au fost înlocuite în decursul timpului de unele mai "moderne". Lambriul elaborat pentru a proteja camera de frig este încă o mărturie
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
Ele au o arhitectură distinctivă, relativ tipică pentru fiecare religie. Forma și funcția așezămintelor religioase a variat de-a lungul istoriei, pe măsura evoluției religiilor dar și evoluției arhitecturii. O clădire dedicată scopurilor religioase, cuprinde pe lângă elementele constructive comune (acoperiș, pereți, pardoseli, finisaje), și elemente constructive cu rol liturgic. Configurația spațială a clădirilor și designul arhitectural deservesc acelorași scopuri principale - liturgice. Astfel: Multe dintre lăcașurile de cult cuprind memoriale (adesea opere de artă importante) - dispuse în cadrul interioarelor. Acestea onorează sau comemorează
Lăcaș de cult () [Corola-website/Science/328267_a_329596]
-
Bernhard Michael Mandl. Ferestrele mari ale fațadei deschid clădirea către exterior și micșorează gravitatea fațadei frontale. Decorațiunile delicate ale ferestrelor au fost proiectate de Diego Francesco Carlone și Paolo d'Allio, împreună cu Fischer von Erlach, ca și detaliile ornamentale de pe pereții interiori ai bisericii. Biserica are o formă interioară de cruce cu pilaștri înalți și o cupolă centrală cu tambur; clădirea este unificată de cele patru capele principale anexate construcției centrale. Capelele deschise cu altare proprii sunt integrate în nava centrală
Kollegienkirche (Salzburg) () [Corola-website/Science/328292_a_329621]
-
case. De atunci există acolo un birou al unei "Bergputzer" (inspector montan), ocupat de alpiniști, care în mod regulat și din 1778 anual examinează rocile moi și starea suprafeței mintane. Astfel, un nou dezastru ar putea fi prevenit. Săpate în pereții de stâncă de deasupra Cimitirului Sf. Petru se află chilii creștine timpurii, numite "Katakomben" (catacombe), datând din preajma anului 700 și care nu au fost însă niciodată locuri de înmormântare. Deja din perioada 1137-1143 arhiepiscopul de Salzburg a construit prin munte
Mönchsberg () [Corola-website/Science/328312_a_329641]
-
Drumul trecea pe sub cetate, ocolind-o pe la NV și V, fiind parțial săpat în stâncă datorită faptului că valea Dâmboviței este foarte îngustă pe această porțiune. La N și la S panta este destul de accentuată iar la V și NV pereții stâncii sunt abrupți. În partea de S și la E, pe direcția de acces dinspre coama dealului, se afla săpat un șanț lat de 10 m și adânc de 4 m. În cursul săpăturilor arheologice întreprinse în 1905 s-a
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
360°. Gura este orbiculară și reprezintă o simpla deschidere, lipsită de buze. Cavitatea bucală este mică și este prevăzută cu o lancetă minusculă. Esofagul este foarte lung, ocupând aproximativ două treimi din lungimea corpului, și constă dintr-un tub cu pereți subțiri, înconjurată de glande unicelulare mari, numite sticocite. Întreaga structură este adesea descrisă ca un sticozom. Extremitatea anterioară a esofagului este parțial musculoasă și lipsită de stihocite. Orificiul anal este situat terminal. Suprafața ventrală a regiunii esofagiene are o bandă
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
a efectelor acestei infecții. Alterațiile mucoasei pot facilita o invazie cu protozoare intestinale sau cu bacterii, cum ar fi amibele sau "Shigella". Endoscopia rectosigmoidiană poate prezenta un aspect de mucoasă edematoasă cu picături de sânge și numeroși tricocefali înfipți în perete. Infestările moderate sau severe pot afecta negativ funcția cognitivă și performanțele școlare la copii. Alte manifestări. Pot fi observate foarte rar erupții cutanate eritematopapuloase pruriginoase generalizate, leziuni eczematoase și crize de urticarie. A fost raportat un caz de anemie hemolitică
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
gen. Alte piramide importante sunt Cholula, El Castillo, Xochicalco, El Tajín și altele de dimensiuni mai mici dar nu mai puțin însemnate. Templele religioase importante erau construite în vârful piramidelor, probabil pentru a fi mai aproape de ceruri. Unele temple aveau pereții decorați cu icoane sculptate în piatră, fiecare icoană fiind considerată sacră. Acoperișul stil pieptene era de asemenea decorat, și realizat din piatră de calitate precum granit sau marmură, acest tip de piramide serveau drept propagandă. Alte piramide erau folosite drept
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
în stil gotic. În 1944 turnul a fost grav avariat de bombardamente, el fiind ulterior demolat. În 1972 el a fost reconstruit în stil gotic târziu, așa cum fusese înălțat de Halspach. În turnul primăriei este găzduit astăzi Muzeul jucăriilor. Pe peretele exterior al Primăriei Vechi înspre turn se află o statuie a Julietei din Verona, dăruită de orașul frate Verona.
Talburgtor () [Corola-website/Science/328357_a_329686]
-
ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
produce și prin intermediul sângelui sau al limfei. Se consideră că bacteriile se transmit, de obicei, în uretră din intestin, cu un risc mai mare la femei din cauza anatomiei acestora. După ce pătrund în vezica urinară, "E. Coli" se pot atașa de peretele vezicii urinare și pot forma un biofilm care rezistă reacției imunitare a organismului. Nu s-a confirmat dacă frecvența ITU este afectată de anumite măsuri, printre care: folosirea pilulelor pentru controlul natalității sau a prezervativelor, urinarea imediat după raportul sexual
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
în anul 534 orașul a fost cucerit de Imperiul Bizantin, dar arabii sunt responsabili de distrugerea orașului în jurul anului 700. Ruinele orașului Utica se află pe un deal nu prea înalt, fiind compuse din câteva vile și băi romane, pe pereții și pe podelele cărora încă se păstrează mozaicuri decorative. Spre nord-vest s-au găsit două cimitire punice, aflate 6 metri sub nivelul roman.
Utica () [Corola-website/Science/327517_a_328846]
-
Matt,găsec că lipsesc 2 ore de imagini din înregistrare.Fara să știe Jackson era o "Kanima". Kanima: Kanima este de aproximativ dimensiunea unui bărbat uman și acoperit cu șolzi. Ea are o coadă agățătoare lungă și poate urca pe pereți cum ar fi unele soiuri de șopârla. Ghearele sale sunt lungi și secretă venin, care poate paraliza victimele ore. Se pare că se poate vindeca foarte repede, luând mai multe gloanțe în piept,se recuperează și se întoarce la reluarea
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
confirmă cneazului Gheorghe Cantacuzino (1786-1857), fiul lui Matei, stăpânirea unor moșii ce aparțineau schitului. Biserica schitului a fost refăcută pe la 1820, prin grija egumenului Iosif și cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi, acest lucru fiind atestat de pisania din pridvorul bisericii. Pereții au fost tencuiți, iar clădirea a fost acoperită. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit în anii '30 ai secolului al XIX-lea să-i oblige pe călugări să părăsească așezământul monahal, beneficiind de sprijinul ocupanților ruși și ale
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
confirmă cneazului Gheorghe Cantacuzino (1786-1857), fiul lui Matei, stăpânirea unor moșii ce aparțineau schitului. Biserica schitului a fost refăcută pe la 1820, prin grija egumenului Iosif și cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi, acest lucru fiind atestat de pisania din pridvorul bisericii. Pereții au fost tencuiți, iar clădirea a fost acoperită. Deoarece prințul Cantacuzino a făcut parte din Eteria, turcii au incendiat biserica în 1821. Lăcașul de cult a fost refăcut doi ani mai târziu. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]