51,074 matches
-
Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol. Denumirea oficială era "Ρωμανία", Romanía sau "Βασιλεία Pωμαίων" ("Basileía Romaíon"), Imperiul Roman. Nu există un consens în ceea ce privește data de început a perioadei bizantine. Unii o plasează în timpul domniei lui Dioclețian (284-305), datorită reformelor administrative pe care acesta le-a introdus, împărțind imperiul în "pars Orientis" și "pars Occidentis". Alții plasează evenimentul în timpul domniei lui Teodosiu I (379-395) și a victoriei creștinismului împotriva păgânismului, sau, după moartea sa din 395, în momentul divizării Imperiului
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
erau interesate de operele clasice. În Veneția s-au stabilit cărturari bizantini în număr mare. În Germania, interesul umaniștilor pentru Bizanț a început după cucerirea Ungariei și primul asediu al Vienei, sursele bizantine oferind detalii despre organizarea otomanilor. Pe fondul reformei lui Luther, sursele bizantine ofereau argumente împotriva Papalității, privind relația împărat bizantin-patriarh ca fiind mai prielnică decat supremația papală asupra tuturor monarhiilor creștine Pentru Franța, modelul bizantin a fost urmat și preluat de monarhii absoluți francezi, fiind constituită noua nobilime
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
imperial. Așa au procedat Simeon în sec X și Petru Asan. Această teorie nu a fost în realitate contestată până în sec XV. Către sfârșitul secolului III, Imperiul Roman traversa o perioadă de criză, aflat în pragul unor transformări profunde de reformele lui Dioclețian. Criza era de natură militară, fiscală și politică, ce se desfășura simultan cu invaziile, uzurpările și războaiele permanente ce dereglau mecanismul economic roman. Dioclețian a întreprins reforme în privința organizării, producției și fiscalității . Având în vedere că pământurile erau
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o perioadă de criză, aflat în pragul unor transformări profunde de reformele lui Dioclețian. Criza era de natură militară, fiscală și politică, ce se desfășura simultan cu invaziile, uzurpările și războaiele permanente ce dereglau mecanismul economic roman. Dioclețian a întreprins reforme în privința organizării, producției și fiscalității . Având în vedere că pământurile erau abandonate datorită anarhiei politice interne și datorită fiscalității împovărătoare, statul a acordat micilor producători avantaje ca scutiri fiscale și lărgirea domeniilor coroanei. A fost introdus controlul asupra producției și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
exercitarea unei profesiuni în industrie și comerț („chrysargyron”), percepute în monede de aur, pe circulația("pontoria") și vânzarea mărfurilor ("octava, siliqualicum"). Datorită alterării aliajului și scăderii greutății sale, moneda romană s-a depreciat, fiind impusă astfel o autoritate centrală în reforma monetară. Dioclețian a introdus un maximum de prețuri printr-un edict din 301, prin care instituia pedeapsa cu moartea pentru cei care făceau stocuri de mărfuri și încălcau prevederile edictului pentru a diminua inflația. Dioclețian a desființat instituțiile Principatului. Imperiul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
domeniul social-economic, tot în încercarea de a stopa criza și a revigora Imperiul Roman. O primă măsură, pentru a asigura mâna de lucru: în 332, l-a legat pe colon de pământ și pe meșteșugar de meseria lui. A inițiat Reformă monetară prin care a introdus moneda de aur numită solidus (lat.) sau nomisma (gr.) de aproape de 24 de karate. Moneda de aur a fost etalonul economiei medievale aproape un mileniu, până în secolul XI. Tot Constantin cel Mare a fost cel
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
participe la aducerea jerfelor după cum scrie Ieronim. Creștinii erau destituiți din posturile civile și militare, fiind înlocuiți de păgâni. “Labarum-ul” lui Constantin a fost desființat, iar crucile de pe scuturile soldaților au fost înlocuite cu vechile simboluri păgâne. A inițiat reforma școlară, numind profesori în principalele orașe ale Imperiului, fiind aleși și aprobați de către împărat, susținând că cei care vor să predea trebuie să fie oameni cu caracter integru și să nu aibă opinii incompatibile cu spiritul statului. Era considerat absurd
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fiind foarte răspândită în provincii, iar impozitele nu erau plătite cu regularitate. Facțiunile din circ, marii proprietari de pământuri, rudele lui Anastasie lipsite de dreptul la tron și grupurile religioase disidente au amplificat dezastrul. Iustinian înțelese că era nevoie de reforme interne. A fost martorul unei răscoale teribile izbucnite în capitală. În Hipodromul din Constantinopol, locul de întâlnire al locuitorilor capitalei, îndrăgit pentru cursele de care , împăratul, aflat în loja imperială, se arată pentru a primi ovațiile mulțimii. Vizitii purtau haine
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
propriu, chiar și propriile închisori și trupe personale. Domeniile mari erau de asemenea concentrate în mâinile bisericilor și mănăstirilor. Iustinian a dus lupte nemiloase, confiscând proprietățile. Nu a reușit să distrugă aristocrația funciară în totalitate. A încercat să introducă noi reforme pentru a reglementa situația degradată de efectele negative asupra securității, veniturilor orășenești și a agriculturii. Considera că o administrație centralizată cu funcționari competenți și obedienți reprezenta singurul mijloc de îmbunătățire a situație. A emis novele către guvernatori pentru a proteja
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de Isaac Comnenul și izbucnește în 1057, acesta preluând puterea. Psellos a recunoscut că încă de la început, obiectvul domniei lui Isaac a fost să pună capăt răului din Imperiu, însă consideră că nu trebuia să impună atât de rapid anumite reforme. Împăratul a anulat toate donațiile și favorurile realizate de predecesorii săi, domeniile respective intrând în posesia statului, inclusiv pe cele care erau oferite bisericilor. De asemenea, îmbunătățește sistemul de colectare a impozitelor. Aceste măsuri au determinat reacția aristocraților din Constantinopol
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
intrând în posesia statului, inclusiv pe cele care erau oferite bisericilor. De asemenea, îmbunătățește sistemul de colectare a impozitelor. Aceste măsuri au determinat reacția aristocraților din Constantinopol, care erau cei mai afectați de aceste măsuri, astfel că aceștia se împotrivesc reformelor imperiale ( Senatul a blocat inițiativele împăratului). În consecință, Isaac abdică în 1059 și se retrage la mănăstire.Următorul împărat a fost Constantin X Dukas. Psellos menționând că a avut un anumit rol în ceea ce privește alegerea împăratului. Cea mai mare greșeală a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
depășit economia bizantian până în sec. XI-XIII. Constantinopolul era centrul-cheie în rețeaua de rute comerciale extinse în toată Eurasia și nordul Africii. Până în secolul VI, economia bizantină a prosperat. Ciuma lui Iustinian și cuceririle islamice au contribuit la declin și stagnare. Reformele isauriene și repopularea din timpul împăratului Constantin V, lucrările publice și taxele impuse au marcat începutul revitalizării economice care au continuat până în 1204 în ciuda pierderilor de provincii orientale. În secolele X-XII, imperiul bizantin își proiecta imaginea de civilizație luxuriantă unde
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a servit pentru a garanta autenticitatea celorlalte două. A existat o monedă de bronz cu caracter fiduciar care a constituit a doua caracteristică specifică sistemul monetar . În secolele X-XI , circulația monetară a suferit o transformare profundă, urmată de o criză. Reforma lui Alexios I Comnen a pus capăt acestei crize prin restaurarea unei monede de aur cu o finețe mare, hyperpyron , și prin crearea unui nou sistem moenetar care a durat timp de aproximativ două secole. În 1304 a fost introdus
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
XIV - lea, în timpul căreia s-a produs un declin demografic. Aristocrații și-au pierdut averile, și în cele din urmă a existat o concentrare a proprietății în mâinile mănăstirilor mari și privilegiate în Macedonia.. Imperiul abia ieșit din criză în urma reformelor, s-a aflat în pragul unor transformări profunde: centralizare riguroasă și extinderea rolului statului. Au fost implementate reforme în organizarea producției, în fiscalitate și în finanțe. Micii producători și țăranii liberi își abandonau pământurile datorită fiscalității excesive și anarhiei politice
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din urmă a existat o concentrare a proprietății în mâinile mănăstirilor mari și privilegiate în Macedonia.. Imperiul abia ieșit din criză în urma reformelor, s-a aflat în pragul unor transformări profunde: centralizare riguroasă și extinderea rolului statului. Au fost implementate reforme în organizarea producției, în fiscalitate și în finanțe. Micii producători și țăranii liberi își abandonau pământurile datorită fiscalității excesive și anarhiei politice interne. Suprafața cultivată a scăzut și tot mai multe terenuri vaste erau pustii. Pentru a valorifica pământurile abandonate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
În timpul împăratului Dioclețian s-a făcut disocierea dintre jugum/unitatea fiscală (suprafață de pământ lucrabila) și caput (capacitatea de muncă). Impozitul era calculat pe jugatio (pământ) și capitatio (persoană). În timp ce procesul de ruralizare s-a intensificat în occident, în orient, reformele au stopat efectele crizei. Economia a fost redresată de rezultatele înregistrate în agricultură. Insecuritatea și fiscalitatea excesivă au stat la baza consolidării marelui domeniu și extinderii patronajului. Villa-marele domeniu a prosperat și s-a extins pe seama micii proprietăți țărănești. A
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
perioade în Europa, Africa de Nord și în Orientul Apropiat stăpânea Imperiul Român, care continuă să se extindă și să prospere că superputere militară,economică și culturală, adăugând noi provincii vastului imperiu: Britania și Iudeea,prin înăbușirea revoltelor,invadarea și anexarea teritoriilor. Reformele lui Augustus din timpul lungii sale domnii au stabilizat situația din Imperiu după războaiele civile din secolul trecut. Mai tarziu, Dinastia Iulius-Claudius, care a fost înființată de Augustus a luat sfârșit cu moartea lui Neron în 68. A urmat o
Secolul I () [Corola-website/Science/296782_a_298111]
-
ridică continuu nivelul de exploatare al țărănimii. Sistemul injust pentru covârșitoarea majoritate a populației României din acea perioadă era în plus aproape o excepție în regiune, fapt care totuși nu l-a stimulat pe suveran să inițieze un program de reformă agrară, situație care a condus la repetate explozii sociale în mediul rural la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost că principalul sector al economiei românești în epocă, în care era antrenată majoritatea
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
contra Imperiului Otoman, drept pentru ca trupele sultanului vor invada provincia pentru a-l alunga. Noul domn român, știindu-se amenințat de Înalta Poartă, se va grăbi, de altfel, de îndată ce a ajuns în România, să îmbarce armata într-o serie de reforme modernizatoare inspirate, care doar într-un deceniu distanță se vor fi dovedit salvatoare pentru națiune și dinastie. Obiecțiile adversarilor întronării prințului de Hohenzollern s-au materializat prin reclamarea respectării articolului XII din Convenția semnată în 9 august 1858, care cerea
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
din acea epocă începând la tendințe republicane, partizanii acestor idei acuzându-l pe rege pentru faptul că era cel mai mare proprietar de pământ (boier) din țară. Regele a promis țăranilor în toiul răscoalei din 1907 că va înfăptui o reformă agrară, în urma căreia țăranii să fie împroprietăriți, însă suveranul - care în termeni practici era cel mai mare boier al țării - va uita repede de promisiunea făcută în proclamație, de îndată ce criza va fi soluționată o dată cu trimiterea armatei contra țăranilor, prin masacru
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
și Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul rege al României Mari. În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal. În anul 1925 izbucnește „criza dinastică”, provocată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana României, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand să îl excludă pe Carol din Casa Regală a
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
ravagiile făcute de tifosul exantematic, în timp ce dinspre Basarabia se infiltrau agitatori bolșevici care îndemnau militarii demoralizați să abandoneze lupta și să se ridice împotriva „clasei asupritoare”. În acest context, Ferdinand și-a luat legământul de a înfăptui după război o reformă agrară, reușind astfel să curme aceste tendințe centrifuge. Prezența permanentă și directă a regelui Ferdinand și reginei Maria în mijlocul soldaților care luptau în cele mai grele sectoare ale frontului, ca și promisiunea solemnă a regelui că o parte din pământul
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
în război pentru realizarea dezideratelor sale naționale. În timpul retragerii guvernului la Iași, când situația militară era disperată, familia regală a avut un rol esențial în păstrarea moralului. Pentru a contracara influența agitatorilor sovietici, regele a promis țăranilor care luptau înfăptuirea reformei agrare, care s-a realizat după război. Pentru că nu și-a pus semnătura pe tratatul separat de pace cu Puterile centrale din 1918, România a putut intra din nou în război cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul acestuia. Odată recunoscută Marea
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
câteva săptămâni înainte de sfârșitul acestuia. Odată recunoscută Marea Unire din 1918, Ferdinand și Maria s-au încoronat regi pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. În următorii ani, România și-a dat o nouă constituție democratică (1923) și a săvârșit reforma administrativă (1925). Ferdinand a fost criticat adesea pentru personalitatea slabă, unii susținând că a fost sub influența soției sale și a politicienilor Ionel Brătianu și Barbu Știrbei, colaboratori apropiați ai săi. Ultimii ani ai suveranului au fost umbriți de noua
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Moldovenească". Aceasta a devenit independentă în 1991, sub numele de Republica Moldova. La 6 martie 1945, Iosif Stalin impune numirea guvernului Petru Groza, controlat de FND cu dominantă comunistă, care deținea 14 ministere. Pentru a-și atrage simpatia populației, acesta legiferează reforma agrară, prin care sunt expropriate peste 1.400.000 ha de pământ, care sunt date la 900.000 de familii de țărani. La 21 august 1945, Regele Mihai I începe "greva regală", adică refuză să mai promulge decretele-legi ale guvernului
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]