48,727 matches
-
octombrie 1939 directorul și învățătorul József Szabó, în urma unor cercetări făcute asupra bisericii străvechi, scria: "„În 1933 am constatat împreună cu Endre Orosz, secretarul de atunci a Societății Muzeului Ardelean, urmele bisericii noastre strămoșești, despre existența căreia s-a menționat în arhiva bisericească din 1567 și care a fost prada incendiului din 1771. După această descoperire m-a preocupat întrebarea cum s-ar putea scoate la lumină biserica dispărută în negura timpului. Desenele arhitectului și viitorului inginer Lukács Zárug, reprezentând biserica și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a existat o a doua biserică mai mică , care a avut rolul de a ține locul vechii biserici care fusese demolată pentru construcția actualei biserici. În anul 1848 , aproape tot satul a ars într-un incendiu, pierzandu-se aproape toate arhivele satului. Norocul a făcut ca majoritatea arhivelor să fie transmise și pe cale orală, acestea având șansă să fie rescrise. Actuala biserică a satului a fost construită în anii 1860-1862 în stil navă, pe fundație de piatră, chiar în locul vechii biserici
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
mică , care a avut rolul de a ține locul vechii biserici care fusese demolată pentru construcția actualei biserici. În anul 1848 , aproape tot satul a ars într-un incendiu, pierzandu-se aproape toate arhivele satului. Norocul a făcut ca majoritatea arhivelor să fie transmise și pe cale orală, acestea având șansă să fie rescrise. Actuala biserică a satului a fost construită în anii 1860-1862 în stil navă, pe fundație de piatră, chiar în locul vechii biserici, aceasta fiind cea mai veche biserică ortodoxă
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
Sofronie, care a poposit cinci luni prin aceste părți iar la plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt cele inventariate în Colecția de evidență cadastrală sub cotele 2067 - 2081. Documentul inventariat la numărul 2067 are denumirea: „Descrierea hotarului comunității contribuitoare Idicel (Idecspataka)”, fiind
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
trecea prin pădure și prin apropierea satului, după care satul însuși și-a luat această denumire de la râu. Primul document care atestă formarea nucleului acestui sat datează din anul 1830 și este Testamentul Serdarului Teodorache Râculescu ( vezi anexele) legalizat de Arhivele Statului la 12 august 1894, sub nr 430, serdar care lasă moșia pe care se afla satul Adunați (componentă premergătoare a satului Bucov), ca danie, mai întâi, soției sale, Anica, și, apoi, neavând urmași, după moartea nevestei, Mânăstirii de maici
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea de valorificarea a memoriei bătrânilor și compararea cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Această activitate s-a materializat în trei volume de documente publicate sub denumirea de „Stroești - Argeș - Documente și mărturii” ce totalizează 1436
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
de „Stroești - Argeș - Documente și mărturii” ce totalizează 1436 de pagini în care sunt redate 1077 documente (vol. I: 271, vol. II: 126, vol. III: 680). Până la anul 1800 sunt redate exhaustiv documentele referitoare la satul Stroești - Argeș găsite în arhive, și mare parte din documentele satelor vecine (Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu - Năndrașu, 1981; Leonăchescu - Năndrașu, 2000). f) Activități artistice. Tradiția alcătuirii de grupuri vocale, dansatori și trupe de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
M. Robea a mers cu magnetofonul din bătrân în bătrân și a înregistrat multe piese. O altă acțiune care s-a bucurat de sprijinul bătrânilor a fost aceea de valorificarea a memoriei acestora și comparare cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
a fost multă vreme în posesia membrilor familiei preotului Vladislav. Ultimul posesor al actului a fost Vladislav Silviu, decedat în anul 1986, nu se știe cum și din ce motive a predat acest document. În prezent actul se găsește la Arhivele generale ale statului și nu poate fi văzut decât cu autorizație specială. Anexăm acestui capitol de asemenea următoarele acte: - extras de carte funciară privind proprietatea locuitorilor satului Livadia, asupra muntelui Dealul Mare, situat în imediata vecinătate a localității Uricani, - Hotărârea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor de la ocnă, adică șalgău, ținând câte un ciocan în ambele mâini. Un document, din 25 ianuarie 1857, păstrat în arhiva parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi nu avem cu ci... suntem siliți a merge la rând plângând...fără ca să avem măcar o mămăligă de
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
cunoscute ale Olandei se găsesc pe acest teritoriu, mai exact, sunt concentrate în nord-estul provinciei. Numele Drenthe a fost prima dată menționat într-un document datând din anul 820, în care era menționat ca "Pago Treanth", adică "districtul Drenthe". În arhivele "Het Drents Archief", acoperind perioada 1024 - 1025, este menționat ca "județul Drenthe". După o perioadă îndelungată de timp, în care a fost sub jurisdicția episcopatului Utecht, Drenthe a ajuns sub controlul împăratului Carol Quintul în secolul al XVI-lea. O dată cu
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
sau șareta cu un cal, pe o șosea neasfaltată cu praf de 10 - 12 cm, gropi sau chiar pietroaie până să ajungă să pună piciorul pe scara vagonului de tren. În București a fost condus de fiica lui Cornelia la Arhivele statului pentru a cerceta documente în care să găsească scris cum a luat naștere satul Cașin. Mai închideți odată ochii și imaginați-vă cât de greu a fost să aducă un fotograf din Onești pentru a fotografia bătrânii și tinerii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a pus la dispoziția guvernului american documente false cu privire la activitatea politică din studenție a lui Trifa, atribuindu-i fapte criminale de care nu ar fi fost responsabil. Pe de altă parte, la dispoziția autorităților americane au stat documente provenite din arhivele SS și ale ministerului de externe al Germaniei cu privire la poziția lui Trifa în mișcarea legionară, precum o corespondență dintre Trifa și Heinrich Himmler și deasemenea, statele de plată ale Gestapo-ului, din care reiese că Trifa a fost informator plătit
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
sunt sceptici în ceea ce privește valoarea științifică a lucrărilor lui Suvorov. Un autor care sprijină teoria lui Suvorov este Mihail Meltiuhov în cartea sa “Șansa pierdută a lui Stalin” . Cea mai mare parte a materialului documentar al lui Meltiuhov provine din diferite arhive de stat rusești.( Pentru recenzia cărții vezi ). Printre criticii cei mai importanți ai lucrării lui Suvorov se numără istoricul israelian Gabriel Gorodetsky și generalul rus Dmitri Volkogonov. Una dintre criticile aduse muncii lui Suvorov este aceea că nu a terminat
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
cuprindea localitățile: Barcani, Budila, Dobârlău, Întorsura Buzăului, Mărcuș, Sărămaș, Sita Buzăului, Teliu și Vama Buzăului. Plasa Săcele cuprindea localitățile: Apața, Baciu, Bod, Cernatu, Crizbav, Feldioara, Hărman, Măieruș, Prejmer, Purcăreni, Rotbav, Satulung, Sânpetru, Tărlungeni, Turcheș și Zizin. Potrivit descrierii aflată în Arhiva Statului din București, fondul Comisiei consultative heraldice, dosar nr. 14, stema județului se compune dintr-un scut cu fond roșu, având în centru Coroana de Oțel a României. Aceste simboluri semnifică extinderea autorității statului român asupra teritoriului ce, în Evul
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
conducătorul unui grup antisovietic (Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu), care a activat între anii 1945 și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sângerei și Călărași. Există foarte puține date biografice despre Filimon Bodiu, majoritatea informațiilor despre el provenind din arhivele A.M.S.N.R.M. și ale fostului KGB. Cercetătorii care au scris despre activitatea acestui ilegalist antisovietic menționează în primul rând abilitățile de conducător, "calitățile personale deosebite", "susținerea de care s-a bucurat din partea țăranilor" și inteligența cu care acesta reușea să
Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300834_a_302163]
-
și inteligența cu care acesta reușea să se ascundă de urmăritorii săi, în condițiile terorii polițienești instaurate în Basarabia sovietică. Deși grupul lui Filimon Bodiu era compus din doar 8-10 persoane, baza socială a grupului era destul de largă. Documentele de arhiva atestă peste 50 de familii care i-au oferit adăpost și l-au susținut în activitatea sa, calificată drept "teroristă" de către organele de securitate staliniste. Cercetarea comparată a documentelor a permis istoricilor să conchidă că activitatea grupului n-a fost
Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300834_a_302163]
-
-i de urmăritori. Cercetătorii consideră că fară o bază socială foarte largă, grupul lui Filimon Bodiu nu ar fi putut rezista un timp atât de îndelungat. Organele represive sovietice au creat grupului o imagine de bandă teroristă, dar datele de arhivă dezvăluie că adevăratul sens al activității grupului a fost lupta antisovietică. La una dintre ""adunările cu țăranii"", metodă de luptă practicată de membrii grupului, a fost citit un "Apel către țărani", alcătuit de Filimon Bodiu cu ajutorul Ecaterinei Vidrașcu, prin care
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
de Filimon Bodiu cu ajutorul Ecaterinei Vidrașcu, prin care țăranii erau puși la curent cu activitatea grupului și îndemnați să nu intre în organizațiile comuniste și comsomoliste, să saboteze organizarea kolhozurilor și colectarea de produse agricole de la țărani. Conform documentelor de arhivă, în "Apel" se mai spunea: ""Degrabă va începe un război al Americii și Angliei împotriva URSS, în care Uniunea Sovietică va fi înfrântă, ceea ce va aduce la restabilirea vechiului regim"". Apelul mai conținea elogii la adresa ""vechiului regim"," adică a administrației
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi și unsprezece capre. Tot
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia și descendenții săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generațiile viitoare am să prezint date și fapte din viața locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Țării Crișurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluției demografice ale populației Bălăiene. Voi începe cu o mică observație. Deși a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
din Bălaia și descendenții săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generațiile viitoare am să prezint date și fapte din viața locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Țării Crișurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluției demografice ale populației Bălăiene. Voi începe cu o mică observație. Deși a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
petrecut în toate localitățile Bihorene la vremea respectivă. Despre viața spirituală a populației din Bălaia, se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credințe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 și-au construit o biserică din pământ bătut, existând 856 de credincioși ortodoxi, 6 reformați și 30 de alte religii. Atât în Bălaia cât și în celelalte sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Banoka, Banlaka: Praedia sequentia tanto tempore sunt desertae, cuius memoria non extat" (această predie (pământ) este pustie de atâta vreme a cărei amintire nu mai există ). Este cazul similar pentru încă 39 de localități din comitatul Bihor, dar documentele de arhivă vin să demonstreze existența și continuitatea așezărilor cu o populație ce prestează dijma din cereale, animale sau din alte venituri. La numai doi ani după conscrierea amintită, considerată, de altfel și de către autoritățile imperiale, eronată, prin urmare dispun să se
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]