46,791 matches
-
a ameliora durerile care încetinesc procesul nașterii. Pieptenii trebuiau folosiți cu precădere asupra degetului mare, arătătorului și a degetului mijlociu. Capetele pieptenilor au fost crestate special, pentru ca suprafața dură să stimuleze mai eficient părțile laterale ale degetului mare. Am fost chemat la 4 dimineața, am ajuns la 5.05. Copilul fusese deja născut. Pacienta a relatat că travaliul a durat doar 15 minute și că a simțit o singură durere puternică, la expulzia capului. Nu s-a semnalat starea de epuizare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
palmară ajută un prieten L-am întâlnit pe Butler în fața unui magazin, acum câțiva ani. Era un bărbat care arăta foarte bine, cam de 60 de ani, într-un scaun cu rotile. Avea un zâmbet minunat și spunea că-l cheamă Butler, dar că „toată lumea îmi spune Buddy”. Am conversat o vreme pe tema cățelușilor cărora nepoții lui încercau să le găsească un stăpân iar apoi am început să vorbim despre noi. Am adus vorba de reflexologie și l-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacilor în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă tranșant, nelăsând nicio șansă de supraviețuire dacilor: după cucerirea Sarmisegetuzei de către Traian, "acesta au fost sfârșitul lui Decheval și a ghetelor, că așea să chema lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești pe traiectorii divergente, fapt care atentează asupra coeziunii conștiinței naționale, școala trebuie să fie instituită ca forța centripetă a identității românești. În acest scop, "prima problemă culturală care s-a pus după războiu, a fost Unificarea învățământului, școala fiind chemată să provoace o premenire a sufletelor și să trezească conștiința națională la cultura și la viața românească, sporind astfel puterile noastre de rezistență la toate asalturile fie din afară, fie din năuntru" (Angelescu, 1939, p. 10). Totuși, în pofida acestor deziderate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societate permanent militarizată. Legea pentru organizarea puterii armate în România afirmă atât obligativitatea serviciului militar, cât și principiul armatei permanente, specificând și durata stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de 50 de ani, sunt chemați a lua armele", menționând mai încolo că "în armata permanentă intră tinerii de la 20 la 26 de ani și fac 4 ani permanență și 2 ani rezerva". Școala, chemată să modeleze conștiința națională ca o "a doua biserică", este la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
motorul forțelor materiale, propulsează înainte societatea românească. Însă pentru a asigura o astfel de propulsie progresivă, patriotismul trebuie să fie topit în formele socialiste ale internaționalismului proletar. Recunoscând în educația istorică instrumentul cel mai eficace în formarea conștiinței patriotice, articolul-direcție cheamă istoria la înregimentarea "în frontul de luptă al poporului pentru construirea noii societăți", la care știința militantă a istoriei poate și trebuie să își aducă contribuția prin stimularea sentimentelor patriotice (p. 14). Articolul-program instituie o orto-semantică a patriotismului menită să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mult influența statului asupra tinerilor. Măsura pare pe deplin justificată în condițiile în care unul dintre țelurile supreme ale educației în RSR era stabilit ca fiind "formarea concepției lor materialist-dialectice despre natură și societate" (art. 1). Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soteriologie național-comunistă. Deși Marx a proorocit sfârșitul destinului națiunii în istorie, "analiza dezvoltării sociale în lumina materialismului dialectic și istoric demonstrează că națiunea nu și-a încheiat rolul în istorie. Dimpotrivă, viața atestă cu putere că națiunea, statul național, sînt chemate să aibă în continuare, pentru o lungă perioadă de timp, un rol de mare însemnătate în societate" (Programul PCR, 1975, p. 143). Profeția lui Marx trebuie să mai aștepte. Națiunii încă nu i-a bătut ceasul din urmă, o arăta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
13-15 iunie 1990. Chemați, din nou, de autoritățile centrale pentru a restabili ordinea, minerii au fost felicitați de către Ion Iliescu în 15 iunie pentru "conștiința lor civică": Știm că ne putem bizui pe dumneavoastră. Dacă va fi necesar, vă vom chema din nou" (cf. Gallagher, 2004, p. 116). Asigurarea ordinii prin mijloace violente pe plan intern a fost realizat cu costuri semnificative pe plan extern. Ca urmare a reprimării brutale a protestatarilor de către minerii chemați de autorități, imaginea internațională a României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacă va fi necesar, vă vom chema din nou" (cf. Gallagher, 2004, p. 116). Asigurarea ordinii prin mijloace violente pe plan intern a fost realizat cu costuri semnificative pe plan extern. Ca urmare a reprimării brutale a protestatarilor de către minerii chemați de autorități, imaginea internațională a României s-a schimbat dramatic, periclitându-se aproape complet după ce întreaga lume a urmărit, cu sufletul la gură, derularea primei revoluții televizate din istoria umanității. Noua ordine postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția identitară la care este chemată educația se înfăptuiește prin asigurarea "cultivării dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român" (art. 4, al. 2). Loialitatea națională și devoțiunea colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toamna, p.12); Muncea, adică studia temeinic. Cel ce vorbea, un tânăr muncitor, se opri., sau propoziție în cadrul enunțului - frază: Un singur lucru le cer oamenilor care mă iubesc, să mă lase singur, să nu mă ceară, să nu mă cheme.; Pe când el perora o temă de astronomie - indiferentă atât lui, cât și ei - adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face. Cum te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule președinte...Subiectul baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simultan se poate referi la: a) subiect: S-a întors bolnavă și plângând la părinții săi. b) complementul direct: O tânără doamnă italiancă, văzând-o bolnavă și plângând, veni lângă ea să-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o cheamă din botez Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
intră în cârciumă frecându-și mâinile mulțumit. „Topica dublului subordonat simultan este liberă, el putând ocupa orice poziție față de termenii regenți: Galben - de Soare scăpase teafăr. ; Prostul singur râde de prostia lui.; Nu-l știu pe acela, dar Chirică mă cheamă.; Singure vin lucrurile din trecut.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști.; Are înaintea lui etalată o mizerie, a cărei intensitate niciodată n-o bănuiesc”. De regulă, dublul subordonat simultan nu se izolează de termenii regenți, totuși, când se află
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată simultan poate fi introdusă prin: a) conjuncțiile că și să - Dacă mă vede că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc de casa mea?; Își lasă și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a-mi spune ceva. Într-a șaptea, profesorul de matematică și muzică, dacă nu scosese mare lucru de la mine cu prima disciplină, mai spera să-i fiu de-ajutor la cor, unde, într-o repetiție, după ce ne încălziserăm vocile, mă chemă lângă el și, apucându-mi ușor mîinile prin spate, dirijă cu ele câteva măsuri. Bacăului îi datorez mult. Școala Pedagogică avea profesori de elită: Emil Tudor la psihologie, pedagogie, logică; Emil Leahu, la română; Petre Bărbuță și Emil Zaborilă la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cu foarte multă subtilitate și cu foarte mult rafinament. Asta cred că este lecția pe care trebuie să o învețe regizorii, pentru că altfel ne trezim cu un oarecare Dan 93 Vasile, Dan Grigore, Dan Costin sau oricum altfel s-ar chema și care spune: domnule, eu vreau altfel spectacolul. Aici, la Bacău, cu ani în urmă, a debutat Radu Boroianu, într-un spectacol Aristofan, care a fost un spectacol penibil din toate punctele de vedere, datorită unei ostentații de neînchipuit. Tot
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la venerabila vârstă de 91 de ani, și o altă culegere de texte, consacrată Ilenei Berlogea, pe care am avut-o și profesoară la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la tradiția școlii de regie și actorie din țara noastră. De asemenea, în colecția de teatru au apărut volumele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
La început cântam singur, din vara lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se găseau din loc în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un loc ce fusese în vechime margine a vetrei satului Umbrărești-răzeși, devenit loc arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]