51,587 matches
-
1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
Baghdad. Rutele lor treceau pe la râul Nipru, coborând spre Constantinopol (Imperiul Bizantin), care a fost supus de multe ori raidurilor acestora. Împăratul bizantin Theophilos le-a consemnat abilitățile războinice, și i-a invitat să facă parte din garda lui personală, cunoscută ca garda varegă. Vikingii suedezi, denumiți "rusii" (sau "varegii rus"), sunt considerați și fondatorii Rusiei kievene. Călătorul arab Ibn Fadlan i-a descris pe vikingi cum urmează : „"I-am văzut pe ruși cum vin în călătoriile lor de negoț, făcându
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
reforma protestantă în Suedia. De altfel, Gustav Vasa este considerat „tatăl națiunii” în această țară. În secolul al XVII-lea, Suedia a devenit o mare putere europeană. Înainte de formarea imperiului suedez, Suedia era o țară nordică foarte săracă, foarte puțin cunoscută, fără o putere sau o reputație deosebită. Suedia a crescut în putere pe continent în timpul domniei regelui Gustav Adolf, mulțumită teritoriilor câștigate în dauna Rusiei și Poloniei-Lituaniei, și mulțumită războiului de treizeci de ani. Aceste victorii militare au transformat Suedia
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei și face legătura între lacuri si râuri pe o distanță de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm. Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
românesc (conform lui C. C. Giurescu). Printre altele, a reconstruit Episcopia Buzăului, „"după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de năvălirile varvaricești"”, așa cum scria un cronicar al vremii. Dar cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne Mănăstirea Arnota (din actualul județ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
Fundamentală). Perioadă disoluției a început cu numirea guvernului celei de-a doua Constituții. La sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut trei noi state balcanice. Aceste trei state noi împreună cu Muntenegrul căutau să alipească teritorii de sub stăpânirea turcească în regiunile cunoscute că Albania, Macedonia și Turcia. Au izbucnit războaie datorită statutului național incomplet al noilor state apărute pe ruinele Imperiului Otoman. La început, datorită încurajărilor Rusiei, au fost stabilite câteva aranjamente: între Șerbia și Bulgaria (martie 1912) și între Grecia și
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
tratatele de drept islamic al poparelor. În practică, obiectivul războaielor purtate împotriva necredincioșilor era reprezentat de obținerea unui surplus de bunuri materiale, cu toate că lupta era proclamata ca fiind djihad. Caracterul profitabil al gaza-lelor de la începutul istoriei statului otoman este destul de cunoscut, mai ales în ceea ce privește capturarea robilor ( pentru mercenari și săraci, preda reprezenta principala țintă atunci când era vorba de implicare într-un război). Pradă va reprezenta un element utilizat pe scară largă de sultani pentru a-i determina pe musulmani să se
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
foarte mare, atât de mare, încât poate deveni chiar criminală. Îmi închipui că și autoritățile române și cele germane s-au confruntat cu plângeri din partea unor oameni ce au avut experiențe similare cu ale noastre. Povestea noastră a ajuns mai cunoscută doar pentru că protestele noastre și refuzul nostru de a tăcea și înghiți a făcut ca această experiență să fie mediatizata. Totuși, îmi vine greu să cred că suntem singurii... Am auzit multe povești similare; dar, din nou, cred ca e
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
multe povești similare; dar, din nou, cred ca e în interesul lor că oamenii să nu știe aceste povești și plângeri și să vină la muncă în afara în continuare. Într-adevăr, motivul pentru care povestea voastră a ajuns atât de cunoscută este pentru că tu și câțiva colegi ați protestat timp de mai multe luni. Spune-mi mai multe despre asta: cum ați început, si cum s-a desfășurat acest protest? Am pornit acel protest pentru că nu ne primiserăm banii. Nu puteam
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare: suntem sau nu suntem europeni până la urmă? Răspunsurile, măcar cele consacrate de canon, sunt cunoscute dar ceea ce surprinde este unanimitatea cu care intelectualii noștrii au acceptat poziția lor subalternă alocată pentru ei în
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
o importanță mișcare de artiști mânuitori de păpuși și marionete, care mergeau din oraș în oraș, se lipeau de mișcările muncitorești și sindicale locale și își organizau spectacolele, de cele mai multe ori pe subiecte revoluționare sau istorice. Unul dintre cei mai cunoscuți păpușari, Severo Blásquez, de asemenea imigrant catalan, muncitor și artist autodidact, a realizat chiar o adaptare după Romeo și Julieta, în care a adăugat fraze și mesaje revoluționare. Toată această mișcare teatrală, dezvoltată complet în afara (și împotriva) rețelelor instituționale, a
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
chiar până la sacrificiul vieții pentru cauza lor.” (Sumathi apud Landes, 79)</spân></p> Landes observa că în Franța secolului al XVIII-lea, reprezentarea feminină a republicii, justiției sau libertății funcționează cel mai bine pentru că șterge trăsăturile identificabile ale oricărei femei cunoscute. Iar pentru că este atât de universală, Libertatea, așa cum este ea reprezentată în epoca, joacă rolul unei metafore pentru întregul nedivizat al societății. Poate și de aceea, lucrarea lui Delacroix a stârnit critici în epoca: Libertatea era prea ”urâtă și comuna
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
lor? Cum îi scoate din ecran? Cum le generează un tip de experiență care să stea sub semnul nevoii de a se repetă? Și cum le creează părinților dorința de a „riscă o narațiune” care nu se încadrează în repertoriul cunoscut, care nu consumă pe bandă rulantă Albe că zăpadă, Feti frumoși, ...? Care dezorganizează liniștea poveștii ultra-cunoscute? Teatrul pentru copii este, într-un fel, teatrul pentru părinți. Pentru acei părinți care aleg, de multe ori, poveștile copilăriei lor. Una dintre cele
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
mod direct, asigurându-și astfel un fond de legături cu experiențe noi.</p> Într-un articol din 2013 din The Guardian - „De ce teatrul pentru copii contează” - (https://www.theguardian.com/stage/theatreblog/2013/oct/23/why-childrens-theatre-matters</a></u></spân></spân>), cunoscută autoare de cronici de teatru Lyn Gardner aduce în discuție percepția ignoranța și restricitvă a celor care consideră că teatrul pentru copii nu merită să fie recenzat, ca ceva gândit, creat pentru copii nu poate să aibă aceeași valoare pe
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
(n. 2 octombrie 1935, Mana, Vatici, județul Orhei, Regatul României) este un scriitor și militant anticomunist român, stabilit la Paris. Cunoscut disident din timpul României comuniste, supranumit Soljenițîn-ul României. Goma s-a născut în Basarabia ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
1898, Giurgiu - d. 21 mai 1964, București) a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Căsătorit cu Elena Vianu (1911 - 1965). Fiul său, Ion Vianu, este un cunoscut medic psihiatru și scriitor. Fiica sa, Maria Alexandrescu Vianu, este un istoric al artei antice și arheolog. În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie și Drept din București. Obține titlul de doctor în filosofie al Universității din Tübingen
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
adună articolele de estetică publicate până atunci în antologia "Filosofie și poezie", cu precizarea că, în ediția a doua din 1943, studiile vor fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește "Arta prozatorilor români", poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul "Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței". După reforma învățământului din 1947
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
veniți din Alsacia și din Elveția francofonă, a fost fiul lui Henri Stahl (1877-1942) (inițiatorul stenografiei), fiind fratele mai mic al lui Șerban Voinea, activist al Partidului Social Democrat, și al scriitoarei Henriette Yvonne Stahl. A fost căsătorit cu o cunoscută pictoriță, "Margareta Stahl". După ce și-a luat doctoratul, a devenit interesat de lucrările lui Dimitrie Gusti, devenind unul din cei mai proeminenți colaboratori ai acestuia. Se alătură echipei catedrei de Sociologie, Etică și Politică a Facultății de Litere și Filozofie
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
(n. 6 ianuarie 1897, Iași - d. 3 februarie 1954, București) a fost un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. s-a născut în Iași la 6 ianuarie 1897, în casa părinților săi de pe strada Ștefan cel Mare. Era cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu și al
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
Creează câteva tipuri memorabile de fete (Olguța, Monica). În ciuda ironiilor lui Călinescu se poate spune că romanul emană viață, învăluindu-și cititorii într-un voal al poeziei sufletului adolescentin. La doar 30 de ani, Ionel Teodoreanu era deja un nume cunoscut al generației interbelice, un scriitor consacrat, având deja în palmaresul său literar trei volume de largă circulație, ce-l impun atât în fața publicului cât și a criticii, în ciuda unor rezerve ale celei din urmă. Trilogia „La Medeleni” a adus creatorului
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
din câți au fost în România) și masa de scris, Ionel Teodoreanu va elabora, până prin 1947, aproape în fiecare an câte un volum, vizibilă fiind ambiția sa de a depăși tutela exercitată de propria sa capodoperă, romanul „La Medeleni”. Puțin cunoscut este faptul că, neîntrerupându-și activitatea de avocat și scriind în această perioadă două ample romane ( „Fata din Zlataust” si „Golia”), ambele în câte două volume, între 1930 - 1933, Ionel Teodoreanu deține postul de decan al Teatrului Național din Iași
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
în ciuda distrugerilor și a războiului, s-a reușit recuperarea multor tablouri, chiar dacă unele au fost deteriorate. Ele au fost redate patrimoniului universal și iubitorilor de artă, ca o dovadă că violența nu poate învinge niciodată frumosul. În afara Germaniei, cei mai cunoscuți pictori expresioniști sunt norvegianul Edvard Munch, cu celebrul său tablou "Țipătul", elvețianul Cuno Amiet, olandezii Lambertus Zijl și Kees van Dongen, finlandezul Akseli Gallen-Kallela precum și cehul Bohumil Kubista. În literatură, expresionismul este adesea considerat o revoltă împotriva realismului sau naturalismului
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
Elveția are cel mai eficient sistem din lume pentru reciclarea ziarelor vechi și a deșeurilor din carton. Colecte publice organizate de voluntari cu logistică de transport feroviar cu costuri reduse au început să se organizeze încă din 1865 sub conducerea cunoscutului industriaș Hans Caspar Escher (Escher Wyss AG), care a construit prima fabrică modernă de hârtie din Elveția la Biberist. Spălarea de bani a fost introdusă ca infracțiune de drept penal în Elveția abia în 1990. Înainte de acest an, legile privind
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
dialecte alemanice denumite colectiv „germana elvețiană”, dar comunicația scrisă folosește de regulă germana elvețiană standard, în vreme ce majoritatea programelor radio și TV sunt și ele în germana elvețiană. Se vorbesc și unele dialecte de provensală în comunități rurale din zona francofonă, cunoscută ca „Suisse romande”, dialecte denumite Vaudois, Gruérien, Jurassien, Empro, Fribourgeois, Neuchâtelois și, în zona italofonă, Ticinese (dialect al lombardei). Chiar și limbile oficiale (germana, franceza și italiana) împrumută unii termeni care nu au sens în afara Elveției, împrumutați din alte limbi
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
(pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi - d. 17 martie 1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Hronicul măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]