47,406 matches
-
indica izvorul misterios, stările chinestezice din care pornesc toate construcțiile sale critice și ideologice. Exagerînd în sensul impresioniștilor, Lovinescu tinde de fapt să destrame concluzia după care, atunci ca și acum, criticul nu e, în cel mai fericit caz, decît fructul unui sistem ideologic, un individ cu ochelarii bine înfipți pe nas. În judecata celor mai mulți, el e sticletele care, venit tîrziu în fața creatorului biblic, după ce culorile primordiale se sfîrșiseră, a fost uns cu ceea ce rămăsese de la celelalte păsări mai norocoase. Avînd
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Vukotić în 1961 a Oscarului pentru cel mai bun scurt-metraj de animație pentru "Ersatz" (în ). Bucătăria tradițională croată diferă de la regiune la regiune. Zonele de coastă sunt influențate de bucătăriile greacă, romană și în general mediteraneană unde predomină peștele și fructele de mare, cu paste și legume gătite, precum și condimente cum ar fi uleiul de măsline și usturoiul. Bucătăria continentală este influențată de stilurile culinare maghiar, austriac și turcesc. În acea zonă, predomină carnea, peștele de apă dulce și legumele. În
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
și reprezentau un privilegiu care aparținea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a putea fi înființată o nouă moară. Alături de aceste produse, în Țara Românească se mai produceau cantități însemnate de vin și fructe, livezile de nuci și alți pomi fiind des pomenit în actele de proprietate. Cea mai mare bogăție agricolă o reprezentau însă turmele de animale și produsele rezultate din exploatarea lor. Se creșteau boi, vaci, cai, oi, porci precum și albine. Pieile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și în satele cu ohabă. Acesta era aplicat asupra satului, iar fruntașii repartizau sarcinile pe gospodării. Alte taxe mai erau "dijma de produse" (a oilor, a porcilor, a găleților de grâne, a vinului, din ceară și miere, a coșurilor de fructe, a laptelui și a peștelui, a fânului etc.). Tot în categoria dijmei se mai înscriu veniturile de la ocnele de sare și din minele de aramă. Toate acestea erau adunate de către funcționari specializați (câblari, vinăceri etc.) în „casele domnești” — de fapt
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Volos este un orășel de provincie, situat pe marginea golfului Pagastic. Centru industrial și port comercial cu activități îndreptate în special spre industrii și comerțul cu fructe, Volos este însă și o stațiune balneară agreabilă. Muzeul din Volos este extraordinar de interesant, câteva dintre colecțiile sale fiind considerate unice în lume. Pietrele funerare, plăci rectangulare de marmură așezate deasupra frontoanelor, așa cum se obișnuia în antichitate, sunt nu
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
individuale și deținătorii de patentă. Sectorul industrial al orașului este reprezentat de 20 agenți economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria ușoară, de prelucrare și constructoare de mașini. În industria alimentară pot fi evidențiate domeniile de prelucrare a fructelor și legumelor, laptelui, produselor din carne și a tutunului. Sectorul industrial deține circa 15% din beneficiul total al economiei orașului și asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare. „Dana” S.A. este o fabrică de confecții, din volumul total de producere
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
cu cheag tare și a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. Întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
au trecut prin nu știu câte munci, si s-a privatizat aia, s-a privatizat aia, si au rămas șomeri! Cine-i nebunul care pleacă dacă are ce-i trebuie! Unde ați mai muncit în Spania?</em> Am muncit în fabrici, la fructe. Sortam fructele, le puneam în lădițe: astea acolo, astea dincolo... ce era stricat trebuia să dau la o parte. Câte 10-12 ore lucrăm. Era mai bine că era umbră și nu mă bătea soarele în cap. Cel mai greu e
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
prin nu știu câte munci, si s-a privatizat aia, s-a privatizat aia, si au rămas șomeri! Cine-i nebunul care pleacă dacă are ce-i trebuie! Unde ați mai muncit în Spania?</em> Am muncit în fabrici, la fructe. Sortam fructele, le puneam în lădițe: astea acolo, astea dincolo... ce era stricat trebuia să dau la o parte. Câte 10-12 ore lucrăm. Era mai bine că era umbră și nu mă bătea soarele în cap. Cel mai greu e în aer
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
cooperare economică cu SUA a dus la o dublare a exporturilor vietnameze către SUA. În 2005, Vietnam a devenit membru al OMC. Venitul pe cap de locuitor este de 3000$(de la 700$ în anii '70). Sectorul agricol produce orez, pește, fructe, bumbac, cauciuc, ceai, piper, soia, zahăr, banane, carne(de pui). Industria și serviciile oferă preparate și semipreparate alimentare, încălțăminte, ornamente, mașini de construcții, ciment, îngrășăminte, sticlă, anvelope, cărbune, oțel, hârtie, electronice și electrotehnice, facilități de comerț, de depozitare mărfuri, de
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
ovine), producția de cereale (orz, ovăz, secară) și de cartofi. Pescuit intens (se vânează balene). Exportă petrol, gaze naturale, echipamente industriale și de transport, nave maritime, metale, produse textile și alimentare (din pește, carne). Importă mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comerț: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Căi ferate: 4.026 km. Căi rutiere: 90.174 km. Căi navigabile interne. Flotă maritimă de mare capacitate. Norvegia a lansat prima sa rachetă, numită „Ferdinand I”, la data de 18
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
care însumează circa 1,5 milioane tone. Intrările sunt dominate de oțeluri , lână, pastă de lemn, cherestea și hârtie, sulf, pirită, nitrați, sulfați, și diverse minereuri, amoniac, cărbune, vinuri și animale vii, iar la ieșiri se înregistrează mari cantități de fructe, verdețuri, produse textile, automobile, fier și grâu. Portul Calais este totodată și un port de pasageri, legat prin ferry-boat-uri cu portul Dover, prin care trec anual peste 1,5 milioane de persoane. În cadrul portului există un șantier de reparații navale
Calais () [Corola-website/Science/297712_a_299041]
-
o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a. Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii. Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
10% în anii 1960, 5% în anii 1970 și 4% în anii 1980. Datoria publică este de 17% din PIB. Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -servicii: 73.1%. Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume, fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește. Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare alimentară. Produse exportate: echipament de transport, motoare de vehicule, nave, chimicale, textile, procesare alimentară, echipamente electronice. Agricultura asigură
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
municipiu unor orașe, reșediță de raion.. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia. Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume. Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe. Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume. Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe. Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat. Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe. În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari, germani, slovaci și țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei (în sensul larg, care cuprinde Sătmarul, Crișana și Maramureșul) sunt: Primul recensamânt oficial din
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului. Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani. Spre
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
miere, ceară și blănuri din Scandinavia și Rusia, fildeș, praf de aur din estul Africii. Provinciile imperiului își trimiteau la rândul lor produsele, cu caravane sau pe mare: orez, grâu și in din Egipt, obiecte din sticlă sau metal și fructe din Siria, brocard, perle și arme din Arabia, mătase, parfumuri și legume din Persia. În secolele VIII-XI, Bagdadul se afla la apogeul prosperității comerciale: se situa în centrul multor drumuri comerciale între Orient și Occident. Clădirile impresionante ale orașului și
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Creta se află pe coasta nordică a insulei între Heraklion și Malia. Hotelurile și restaurantele se întind ca un colier de perle de-a lungul plajelor nisipoase. Insula este folosită mai ales în cultura viței de vie, măslinului și a fructelor. Pe platoul Lasithi există și plantații de legume, ce folosesc sisteme de irigații.
Creta () [Corola-website/Science/296851_a_298180]
-
să fie tăiați de om sau trăsniți de fulger când o supără. Pedepsește (sperie, ia glasul, ologește, pocește) bărbații care fluiera sau cântă prin pădure și-i trezesc copiii, tăietorii de lemne care nesocotesc regulile pădurii, pe cei care culeg fructele de pădure (mere și pere sălbatice, alune) în ziua de 19 august, etc. Oamenii se pot apară de ea, dacă o aud scâncind, întrebând-o cu respect — Doamna Mare, de ce plângi? și dacă răspunde — Mi-e foame, că n-am
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
niveluri profesionale și grupe de vârstă din întreaga țară. În 2008, Festivalul de Cântecului și Dansului Lituanian, împreună cu versiunile sale și a fost înscris în lista UNESCO a . Bucătăria lituaniană cuprinde produse adaptate la clima nordică și a Lituaniei: , , , , verdețuri, fructe de pădure și ciuperci sunt cultivate pe plan local, și produsele lactate sunt unul dintre specialitățile sale. Deoarece are același climat și aceleași practici agricole cu Europa de Nord, bucătăria lituaniană are unele similitudini cu . Cu toate acestea, ea are propriile sale
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]