47,038 matches
-
este reînsuflețită de Naum Râmniceanu, în lucrarea sa din 1810, Despre originea românilor, publicată în greacă, în paginile căreia afirmă amestecarea dacilor și romanilor. Însă până la avântul romanticilor, moștenirea dacică trece ca o teză-paria în mentalul istoric al literaților români, provocând reacții vituperante dintre cele mai furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența de funcție politică a celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar România devenea republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional Interpretarea convențională a istoriografiei românești, sulfurată de "duhul național", înfățișează Unirea din 1918 ca triumful suprem al românismului. Această viziune celebrativă eclipsează însă tensiunile interne, rezistențele regionale și dificultățile domestice provocate de "întruparea mădularelor românești" în același trunchi statal. Beneficiind de avantajul epistemic al "detașării implicate" (Elias, 1956), dobândit prin distanțarea spațială de contextul românesc combinată cu implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
traiectorii divergente, fapt care atentează asupra coeziunii conștiinței naționale, școala trebuie să fie instituită ca forța centripetă a identității românești. În acest scop, "prima problemă culturală care s-a pus după războiu, a fost Unificarea învățământului, școala fiind chemată să provoace o premenire a sufletelor și să trezească conștiința națională la cultura și la viața românească, sporind astfel puterile noastre de rezistență la toate asalturile fie din afară, fie din năuntru" (Angelescu, 1939, p. 10). Totuși, în pofida acestor deziderate, la fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol al II-lea, inaugurată în 1938. A urmat scurtul, dar tragicul prin anvergura pierderilor umane provocate de cel de-al Doilea Război Mondial act al dictaturii militare a lui Ion Antonescu. Aceste efemere experimente autoritare care au testat empiric conceptul politicii dictatoriale au fost înlocuite cu totalitarismul comunist care a durat jumătate de secol. Într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursul de apărare desfășurat sonor în fața juriului la procesul intentat lui Hervé în același an 1905, care concentrează ideile forță ale cărții, pus în circulație textuală sub denumirea "Antipatriotism". Hervé era pe deplin conștient de puternicul șoc pe care îl provocau ideile sale care lezau sentimentele patriotice. Acesta este motivul pentru care se ante-pronunță în locul juraților în pledoaria sa susținută la tribunal, condamnându-se în numele dogmei naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care G. Orwell (2002) [1949
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de noua istoriografie sub conducerea lui M. Roller a atentat asupra memoriei naționale, transformând-o într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la sovietocentrism la autohtonism. Această considerabilă întorsătură doctrinară care a redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Independente, în afara căreia au rămas doar republicile baltice; Regimul stalinist prezintă următoarele caracteristici: naționalizarea; colectivizarea agriculturii (țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective și de stat); rezultatul imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
armate : trei erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Rusiei din război, România a rămas singură pe frontul de est și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român a decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea lui Constantin Diamandy, reprezentantul român în Rusia (3 decembrie 1917), ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului trimis în Rusia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari decât câștigul pe care l-ar putea obține dintr-o agresiune. 400 de milioane dolari pentru Grecia și Turcia care erau amenințate de comuniști; o Doctrina Truman poate fi sintetizată astfel: orice guvern care manifestă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sau de aversiune în fața unei sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi. Acest comportament provocat are caracterul unei adaptări involuntare. Comportamentul împiedică, prin tendințele pozitive sau negative pe care le provoacă, ca această formă de condiționare să aibă un rol important în formarea motivației care poate fi determinată în procesul învățării. Învățarea prin condiționare operantă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi. Acest comportament provocat are caracterul unei adaptări involuntare. Comportamentul împiedică, prin tendințele pozitive sau negative pe care le provoacă, ca această formă de condiționare să aibă un rol important în formarea motivației care poate fi determinată în procesul învățării. Învățarea prin condiționare operantă, studiată aprofundat de Skinner, presupune învățarea comportamentelor prin intermediul unor stimuli percepuți după acțiune. În acest tip
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și/sau operaționale concrete; * exploratorie; se constată rămâneri în urmă ale unor elevi față de cerințele programei și prin acest tip de evaluare pot fi identificate cauzele care generează acest lucru; * diagnostică; se raportează rezultatele elevilor la eficiența sau ineficiența activității; provoacă identificarea cauzelor care determină aspectele constatate. În educația fizică și în sport sunt utilizate toate formele de evaluare în sistem, prin strategii de evaluare specifice acestor activități. De cele mai multe ori evaluarea unei acțiuni motrice, a tehnicii sportive este o simbioză
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
uneia sau mai multor părți ale acestuia, fie asupra punctelor exterioare de reazem. Geneza acestor forțe are loc în: * mușchi - datorită contracției, tonicității și elasticității musculare; * oase - datorită presiunii segmentelor articulare; * diferite alte țesuturi, ligamente, tendoane - datorită rezistenței țesuturilor. Acțiunile provocate de forțele interioare (din punct de vedere mecanic) determină: * modificarea pozițiilor relative ale segmentelor corpului; * schimbarea formei corpului; Ele nu pot să deplaseze corpul în întregime decât în condițiile manifestării unei forțe exterioare, respectiv, reacțiunea reazemului. În cadrul forțelor interioare locul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
schimbarea formei corpului; Ele nu pot să deplaseze corpul în întregime decât în condițiile manifestării unei forțe exterioare, respectiv, reacțiunea reazemului. În cadrul forțelor interioare locul principal îl ocupă forțele musculare care, prin contracție musculară, asigură sursa principală de energie ce provoacă deplasarea corpului. Alături de acestea, un loc important în exercitarea forțelor interioare îl ocupă oasele, ca pârghii mobile în exprimarea lucrului muscular, având ca suport intern articulațiile. Categoriile forțelor interioare produse de mușchi (forțele musculare) sunt: * Forțele statice - sunt forțe în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
putere și brațul ei de pârghie este mai mare decât produsul dintre rezistență și brațul ei de pârghie. În acest caz tensiunea fibrelor musculare învinge rezistența, mușchiul se scurtează. Forțele motoare pot fi: a) de împingere (impulsie) atunci când contracția musculară provoacă extensia unor segmente ale corpului, care în prealabil erau într-un anume grad de flexie. b) de avântare (pendulare, tractare) atunci când contracția musculară provoacă pendularea (oscilarea, balansarea, legănarea) unui segment al corpului. * Forțe rezistente - atunci când produsul dintre putere și brațul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învinge rezistența, mușchiul se scurtează. Forțele motoare pot fi: a) de împingere (impulsie) atunci când contracția musculară provoacă extensia unor segmente ale corpului, care în prealabil erau într-un anume grad de flexie. b) de avântare (pendulare, tractare) atunci când contracția musculară provoacă pendularea (oscilarea, balansarea, legănarea) unui segment al corpului. * Forțe rezistente - atunci când produsul dintre putere și brațul ei de pârghie este mai mic decât produsul dintre rezistență și brațul ei de pârghie. În exercițiile de atletism sunt prezente simultan toate cele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizează forțe mecanice compuse din rezultante și momentul rezultant). Componentele unei forțe musculare aplicate sunt: * forța longitudinală - este forța care presează unul pe celălalt două segmente (capete articulare) fiind o forță rezistentă (stabilizatoare); * forța de rotație - este o forță care provoacă mișcarea unui segment în jurul unei axe articulare și este o forță dinamică. Mărimea acțiunii unei forțe este determinată de intensitatea acesteia și de lungimea brațului său de pârghie. Punctele de aplicație a forțelor musculare se află pe diferite segmente osoase
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nevoie de o forță mai mare la începutul mișcării, deoarece, pe lângă forța de greutate a corpului, trebuie învinsă și inerția lui; la sărituri (lungime de exemplu) forța exterioară aplicată corpului provine din rezistența solului la acțiunea musculară de bătaie, inerția provocând deplasarea către înainte pe direcția traiectoriei de zbor. * forțele exterioare exercitate de alte corpuri din categoria acestora, mișcările din atletism sunt influențate de: a) rezistența aerului care este determinată de mai mulți factori: viteza de deplasare; suprafața expusă de corpul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]