48,727 matches
-
cărții și pe piatra tombală a Paraschivei Iurașcu, descoperită și descifrată de I.D. Marin. Mama lui Eminescu, Raluca Iurașcu, este cel de-al cincilea copil al Paraschivei Iurașcu, înmormântată la Bănești. Din cercetarea documentelor aflate în arhivele școlii și în Arhivele Statului din județul Botoșani, reiese ca prima școala a fost înființată în satul Stamate încă din anul 1866. Astfel, prin procesul verbal încheiat la 30 aprilie 1866 de către primăria comunei se stabilește salariul învațătorului Vasile Bârjoveanu din satul Bălușeni (vechea
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
autoritățile au sprijinit înființarea de școli cu predare în limba română în satele comunei. • Legea austriacă din 1865 lasă libertatea limbii de predare în școli. Un rol important în activitatea școlilor îl are Societatea pentru cultură din Bucovina. Documentele de arhivă legate de evoluția învățământului din comuna noastră marchează date, momente care au avut influențe pozitive în evoluția școlară. În anul 1890 s-a construit în satul Mărițeia Mare un local nou de școală, iar în 1910-1911 au fost înscriși la
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
dintre aceste țări. României îi revine cel mai mare număr de adepți ai lui Filip, conform studiilor științifice ale lui Victor Vascenko. Documentele despre localitățile populate cu ruși-lipoveni, despre istoria staroverilor din România, sunt extrem de puține. În primul rând, pentru că arhivele celor mai vechi mănăstiri întemeiate de rușii de veche credință au ars, la fel cum s-a întâmplat și cu arhiva Mitropoliei staroverilor de la Brăila. Apoi, cel mai important fond arhivistic, cel de la Fântână Albă din Ucraina, a fost însușit
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
Vascenko. Documentele despre localitățile populate cu ruși-lipoveni, despre istoria staroverilor din România, sunt extrem de puține. În primul rând, pentru că arhivele celor mai vechi mănăstiri întemeiate de rușii de veche credință au ars, la fel cum s-a întâmplat și cu arhiva Mitropoliei staroverilor de la Brăila. Apoi, cel mai important fond arhivistic, cel de la Fântână Albă din Ucraina, a fost însușit în parte de Nikolai Subbotin, unul din luptătorii zeloși împotriva Bisericii Ortodoxe de Riț Vechi, care și-a scris o bună
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
gata. Astfel au putut scăpa de urgia hulilor și au întemeiat satul de astăzi." Comuna a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIII-lea, cea mai veche diplomă în care se pomenește numele comunei este din 1314 și se află în arhiva de stat din Budapesta sub numărul 28715. Numele comunei apare în Evul Mediu sub următoarele forme: "- Villa Feyerd - Terra Feyrd - Possesion Feird - Fyerd -Feyerd -Veyerd -Pheyerd" În timpul stăpânirii maghiare se numea Fejérd iar românii îi ziceau Feiurd. După unirea Transilvaniei
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
și Săliște au avut, multă vreme, un singur stăpân. În secolele XV-XVI, aceste sate, ca și altele, și-au schimbat des stăpânii. În anul 1600 Mihai Viteazul face cadou cele două sate lui Napraghi Demeter, pentru serviciul făcut. Documente de arhivă arată că, la jumătatea secolului al XV-lea, satul Micești era una dintre cele mai mari așezări românești din zonă, oamenii ocupându-se cu agricultura și cu creșterea animalelor. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
anul 1948,(când Biserică greco-catolica a fost interzisă de autoritățile comuniste), preotul Victor Pop, împreună cu credincioșii din parohie au trecut, la religia ortodoxă. În acestă perioadă preotul Victor Pop a prezentat o serie de date concrete, care se află în arhiva parohiei, referitoare la bunurile mobile și imobile ale vechii parohii greco-catolice, bunuri care au rămas în continuare în biserică din Morlaca. Acestea sunt următoarele: lăcașul bisericii cu toate odoarele ei, cele două cimitire, casa parohiala cu toate anexele gospodărești. Din
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
vară, în valea Cucerzii, aceasta pierzandu-se în apele domoale ale Mureșului. Satul Bobohalma, veche așezare pe aceste meleaguri, își are istoria să atestata în documente emise în urmă cu peste 650 de ani. Câteva din aceste documente păstrate în Arhivele de Stat ale județului Mureș sunt și cele emise în anii 1332, 1348, 1461, 1733, 1750, 1805. Potrivit acestor documente, sătul apare cu denumirea Bobohalma, termen românesc căruia îi corespunde denumirea maghiară Babahalma. Etimologia cuvântului este următoarea: Babă - nume de
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea lui Barros Gabor (1848 - 1892), fost ministru al transporturilor de la Budapesta, drept mulțumire pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea infrastructurii din zonă. Din acest motiv, în sursele de arhivă cuvântul Biborțeni apare doar cu referire la localitate, documentele referitoare la apa minerală din zonă utilizând una din cele două denumiri arătate mai sus. În decursul timpului, utilizarea apelor minerale, în cure interne sau externe se făcea empiric, iar cunoștințele
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
și școli confesionale. Ele au asigurat prezenta ideii de teatru în aceste sate și au pregătit performatele de mai tarziu ale trupelor din zona Întorsurii Buzăului, îndeosebi ale celor din Barcani și Zagon". În timpul celui de al doilea război mondial, arhiva comunei Barcani și Zagon a fost arsă. Pe teritoriul localității, alături de monumentele ridicate, se află și câteva troițe, înălțate prin bunăvoință unor familii de buni creștini: familia lui Gheorghe Boricean a înălțat o troița în partea de nord a satului
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
sunt doi stâlpi în formă torsionata, iar deasupra monumentului se află o cruce treflata. La baza monumentului se găsesc două urne funerare. După 1848, înregistrările de stare civilă se făceau la biserică în Sita Buzăului de care satul aparținea. La Arhivele Naționale din Sf. Gheorghe se află registrele parohiale de stare civilă ale parohiei ortodoxe din Barcani între anii 1874-1897. Localitatea Barcani a dat următoarele personalități: Cristifon Purecel (1893-1983) - poet popular, autor al volumelor: Dorul soldatului - poezii din război, Brașov, 1915
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. Primele informații privind existența unei biserici în sat datează din 1714, iar a unei școli românești din 1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Ioan Păscu din Aruncuta și preotul Alexandru Iuri. Existența, relativ timpurie, a școlii românești din sat este explicabila prin înseși situațiile statistice din sec. al XVIII-lea care consemnează în Aruncuta un număr relativ
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuța, s-a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și perforat, înainte de anul 1879 ,aflat în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, atribuit de M.Roska culturii Coțofeni . Această descoperire arheologică o regăsim și la pag.16 din Arhiva Repertoriului Arheologic al României, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" de pe lângă Academia Română, București. Pe lângă aceste considerații, descoperirea de la Aruncuta reprezintă o sursă documentara care pune în evidență viețuirea în aceste locuri a unei populații autohtone, dintr-o perioada anterioară epocii bronzului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în sat,concretizate prin conservatorism, sărăcie (iobagii reprezentau circa 40% din numărul de familii, adică 36 de familii din totalul celor 88 existente) și analfabetism generalizat. Primele informații privind existența unei școli românești în Aruncuta datează din anul 1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Păscu Ioan și preotul Alexandru Iuri, învățătorul fiind susținut de rudele din sat. De altfel Alexandru Iuri a fost refuzat că preot de către săteni încă de la numirea acestuia ,stârnind mânia episcopului greco-catolic Ioan Bob
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
desemeneze că învățător pe George Român din Aruncuta, cerere aprobată și comunicată sătenilor în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul, respectiv "până la 30 băieți". În perioada următoare, pe baza datelor din arhiva Parohiei, preotul Grigore Cristurean prezintă evoluția elevilor și numele dascălilor la Scoala confesionala românească din Aruncuta. Din situația prezentată mai sus rezultă că învățământul românesc din Aruncuta a existat cel puțin din anul 1801, numărul de elevi reprezentând circa 10
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
oilor, vama porcilor, de la albinărit. Nimeni să nu‘i tulbure, sau să-i împiedice, acela va primii rău și urgie de la domnia mea. “* Martori .' Jupan Voicu Dobriță, jupan Galea, Ștefan Turcul.”. Acest act din 1461, februarie, 10, se găsește la Arhivele statului, din Craiova, Fond Colecție de documente, pachet 39. Documentul atestă existența satului Godeni la 1461 și în secolele anterioare, sătul fiind întemeiat la acea dată de înaintașii domnului Vlad Țepeș care dețineau această moșie de mai multe generații. În
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii. Populația satului este formată din români, dar care cetățeni
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
îmbogățirea și înfrumusețarea Muzeului Națiunii Române căci numai prin aceste sacre obiecte ne vom putea recomanda luminata și Europei civilizate că suntem fii acelei brave și nobile națiuni Române”. (Cf. Alexandru Păunescu, Cele mai importante documente și fotografii scanate din arhiva Muzeului Național de Antichități<-i>, Arhive digitale de arheologie, Dosarul 1/1865, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, 2003). Craiova: un inel de argint cu bronz, fragmente dintr-o brățară de bronz, perle de sticlă, un colier cu piatră gravată. (cf.
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
căci numai prin aceste sacre obiecte ne vom putea recomanda luminata și Europei civilizate că suntem fii acelei brave și nobile națiuni Române”. (Cf. Alexandru Păunescu, Cele mai importante documente și fotografii scanate din arhiva Muzeului Național de Antichități<-i>, Arhive digitale de arheologie, Dosarul 1/1865, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, 2003). Craiova: un inel de argint cu bronz, fragmente dintr-o brățară de bronz, perle de sticlă, un colier cu piatră gravată. (cf. Gherghe Marin, op.cit., 21). D. Berciu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a lăsat nici o urmă în memoria satului. 1593-1600, volum alcătuit de D. Mioc, C. Bălan, M. Bălan, S.Caracaș ș.a., București, 1975. lirica lui Ilariu Dobridor (vezi mai ales poemul ˝Visare¨ din volumul Vocile singurătății, 1937). august 2004 (ediție din arhivă): „Fiii satului Dobridor s-au întâlnit ieri pentru a sărbători cei 105 ani trecuți de la punerea pietrei de temelie a Bisericii «Sfântul Nicolae» din localitate. Cu aceasta ocazie, Căminul cultural a găzduit o expoziție de tablouri a pictoriței amatoare Nuți
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Mihail Păsculescu, născut la Covei în 1871, a fost un militant socialist foarte activ în zonă, fiind chiar reclamat la prefectură de către primar, că agită spiritele. Vasile Popa Măceșanu a fost subinspector școlar și poet, publicând versuri sămănătoriste în revista Arhivele Olteniei. Tot ei au scos în 1937 și o efemeră revistă culturală. În jur de 1965 s-a construit noul local al școlii, copii fiind atunci mulți, ca în prezent numărul lor să scadă dramatic, puținii elevi rămași mergând la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
oarecum posibil (deși nerecomandabil) să instalăm pachete fără utilitarele de pachete ale Slackware, folosind doar tar și gzip, si asigurându-ne că rulăm scriptul doinst.sh, dacă unul a fost inclus în pachet. În contrast rpm-urile Red Hat sunt arhive cpio, si deb-urile Debian sunt arhive ar. Acestea conțin informații detaliate despre dependințe și utilitarele lor de administrare al pachetelor le pot folosi pentru a găsi și instala condițiile esențiale (librăriile, programele, etc.). Pachetele vor refuza să se instaleze dacă
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
pachete fără utilitarele de pachete ale Slackware, folosind doar tar și gzip, si asigurându-ne că rulăm scriptul doinst.sh, dacă unul a fost inclus în pachet. În contrast rpm-urile Red Hat sunt arhive cpio, si deb-urile Debian sunt arhive ar. Acestea conțin informații detaliate despre dependințe și utilitarele lor de administrare al pachetelor le pot folosi pentru a găsi și instala condițiile esențiale (librăriile, programele, etc.). Pachetele vor refuza să se instaleze dacă condițiile esențiale nu sunt îndeplinite (deși
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
acestea se află și una în limba română, în care se poate auzi la început cunoscută Ciocârlie a instrumentistului Gheorghe Zamfir, iar mai apoi o înșiruire de cifre. Aceste posturi clandestine emit în mare parte și astăzi. Toate înregistrările din arhiva proiectului pot fi găsite liber aici. Există site-uri unde se găsesc diverse instrumente de spionaj. Un exemplu este www.spionaj.com Deoarece nu se cunosc prea multe despre adevărată viața a spionilor, concepția populară a agenților secreți a fost
Spionaj () [Corola-website/Science/298651_a_299980]