47,696 matches
-
Fundația Europeană E.C.E.), 2000; ECOSOFIA - (Ateneul Român, U.E.B.), 2001; ÎMBLÂNZIREA FIAREI DIN OM SAU ECOSOFIA, ediția a II-a revăzută și adăugită - (Fundația Europeană E.C.E.), 2001, ediția a IlI-a revăzută și adăugită - (Ed. Lumina Lex), 2002; SUB 50 DE STELE, poeme - (Ed. Vinea), 2001; CONVORBIRI ÎN AMURG, Ediții definitive - (Ed. Cartea Românească), 2002; CINCI JURNALE DE BORD ȘI COROANA DE SPINI, Ediții definitive - (Ed. Cartea Românească), 2003; POSTDEFINITIVE, poeme - (Ed. Cartea Românească), 2005; ÎNTRE KILOMETRUL ZERO ȘI GOLGOTA - (Ed. Hasefer
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
BORNA STELARĂ - (Editura TIM, Reșița, 2013). A. Martin, în Luceafărul, nr. 20, 1961; M. Sorescu, în Gazeta literară, nr. 30, 1962; M. Iorgu1escu, în România literară, nr. 4, 1971; Dana Dumitriu, în România literară, nr. 13, 1976; Elena Tacciu, în Steaua, nr. 5, 1980; Doina Uricariu, în Luceafărul, nr. 23, 1980; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 29, 1980; F. Neagu, în Flacăra, nr. 48, 1983; A. Popescu, în Steaua, nr. 6, 1983; F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985; Roxana
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
1971; Dana Dumitriu, în România literară, nr. 13, 1976; Elena Tacciu, în Steaua, nr. 5, 1980; Doina Uricariu, în Luceafărul, nr. 23, 1980; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 29, 1980; F. Neagu, în Flacăra, nr. 48, 1983; A. Popescu, în Steaua, nr. 6, 1983; F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985; Roxana Sorescu, în România literară, nr. 31, 1985; Mircea Popa, în Tribuna, nr. 17, 1986; Elena Tacciu, în România literară, nr. 13, 1986; Șt. Aug. Doinaș, în România literară
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
doua carte cu prieteni, 1985; Roxana Sorescu, în România literară, nr. 31, 1985; Mircea Popa, în Tribuna, nr. 17, 1986; Elena Tacciu, în România literară, nr. 13, 1986; Șt. Aug. Doinaș, în România literară, nr. 53, 1988; C. Crișan, în Steaua, nr. 9, 1991; P. Miclău, în Luceafărul, nr. 40, 1997; idem, ibidem, nr. 45, 1998; Al. Ștefănescu, în România literară, nr. 51-52, 1998; P. Miclău, în Luceafărul, nr. 16, 2000; A. T. Dumitrescu, în Viața Românească, nr. 1-2, 1999; N.
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Fresh"", cu consensul că este "o poveste convingătoare și provocatoare, condusă de o performanță excelentă a lui Edward Norton." Adițional, 96% din membrii audienței, au acordat filmului recenzii pozitive. Roger Ebert de la Chicago Sun-Times a acordat filmului trei din patru stele, considerându-l "întotdeauna interesant și, uneori, convingător, și conține gândire provocatoare, actual mai mult decât orice film american despre rase de la "Do the Right Thing" încoace". Mick LaSalle de la "San Francisco Chronicle" a acordat filmului două din cinci stele, spunând
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
patru stele, considerându-l "întotdeauna interesant și, uneori, convingător, și conține gândire provocatoare, actual mai mult decât orice film american despre rase de la "Do the Right Thing" încoace". Mick LaSalle de la "San Francisco Chronicle" a acordat filmului două din cinci stele, spunând, "în unele locuri dialogul este surprinzător de pompos. Mult mai rău, finalul este un rateu." Norton a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru performanța sa în rolul lui Derek Vinyard, dar a pierdut cursa
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
Aceasta a inclus tradițiile lor marțiale, care le-au permis să ofere armatei romane unități auxiliare de cavalerie, care au participat la invazia împăratului Claudius în Bretania în 43-60 d.Hr. Cu toate acestea, dovezile ephigraphice gravate în forma unei stele înscrise cu "Centurio Primpilus de Legio VI Victrix", arătau că acestea erau decorații acordate pentru curaj și acțiune și confirma faptul că asturii au organizat o revoltă în 54 d.Hr, fapt care i-a determinat să poarte un alt
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
remarcabile sunt caricaturile marilor intelectuali ai acelor timpuri: Alexandru Macedonski, V.A. Urechia, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ștefan Hepites, Grigore Ventura, Constantin Nottara, Nicolae Vermont și Mihai Văcărescu. Astfel, Ștefan Hepites este îmbrăcat într-un halat pe care se văd soarele, stelele și luna. Lucrarea face aluzie la faptul că Hepites este cel care a înființat Institutul Meteorologic din București și astfel el a fost reprezentat cu diverse instrumente specifice în mână. Grigore Ventura are trabucul în colțul gurii pregătindu-se pentru
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887). A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale țării, inclusiv pentru "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Amicul poporului", "Familia", "Trompeta Carpailor", "Românul", "Columna lui Traian" și "Universul literar". Orientarea
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
1861. Observatorul este echipat cu o lunetă astronomică, cu obiectivul de 38 mm, cea mai mare din lume, în momentul construcției sale, și cele mai bune tehnologii din epocă. Obiectivul principal al acestui observator era să să se determine coordonatele stelelor duble și unele constante astronomice, cum sunt precesia sau nutația Pământului, aberații și refracții. A fost utilizat și pentru conducerea studiilor geografice asupra teritoriului rus, și în dezvoltarea navigației. Catalogul de stele, pe care l-a redactat în 1845, 1865
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
acestui observator era să să se determine coordonatele stelelor duble și unele constante astronomice, cum sunt precesia sau nutația Pământului, aberații și refracții. A fost utilizat și pentru conducerea studiilor geografice asupra teritoriului rus, și în dezvoltarea navigației. Catalogul de stele, pe care l-a redactat în 1845, 1865, 1885, 1905 și în 1930, conținea pozițiile precise a 374, apoi a 558 dintre ele. Pentru observarea stelelor din sud, care nu puteau fi văzute de la latitudinea observatorului, oamenii de știință lucrau
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
și pentru conducerea studiilor geografice asupra teritoriului rus, și în dezvoltarea navigației. Catalogul de stele, pe care l-a redactat în 1845, 1865, 1885, 1905 și în 1930, conținea pozițiile precise a 374, apoi a 558 dintre ele. Pentru observarea stelelor din sud, care nu puteau fi văzute de la latitudinea observatorului, oamenii de știință lucrau în colaborare cu două stații. Prima era situată în orașul Sîmeiiz, în Crimeea (Observatorul din Sîmeiiz). Cea de a doua era o stație astronomică la Mîkolaiiv
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
și în 1974 la Kaiac simplu 1000 m. În urma celor două victorii obținute, este selecționat în lotul național al României sub conducerea antrenorului Lipalit și Barsanescu Corneliu. În urmă bunelor rezultate date la lotul național, este selecționat de către "Clubul Sportiv Steaua București" unde își face și serviciul militar. -1971 - Medalia de bronz la Kaiac simplu 500 m-1972 - Medalia de argint la Kaiac dublu Furdui Marcel 1000 m -1973 - Medalia de aur la Kaiac simplu Campion Național 500 m -1974 - Medalia
Ionel Sold () [Corola-website/Science/335596_a_336925]
-
Jozsef Szanda, Andras Hegedűs, Jozsef Szomorú și Dezső, Mihaly Nagy- György și alții. vine și rândul celor două echipe să fuzioneze în anul 1960. În urma fuziunii dintre A. S. „Virtutea” și A. S. „Atletic Club”Rovine, se ivește o nouă entitate, A.S. „Steaua Roșie” Pecica. Această echipă va activa în campionatul Raionului Arad, cu rezultate bune și foarte bune. Pecica. Odată cu noua împărțire administrativ-teritorială din 1965, precum și cu înființarea raionului Pecica, ea își schimbă numele în A. S. „Progresul”, activând ani buni în campionatul
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
continuă activitatea la Pecica, până aproximativ în anul 2001-2002, după care dispare din peisajul fotbalistic pecican. Putem aprecia că a avut o activitate performantă, atât în campionat, cât și în Cupa României. în care s-au întâlnit „U. West-Petrom” Pecica -„ Steaua” București. Întâlnirea a avut loc în data de 21 septembrie 1999, orele 16:00 , pe stadionul din Pecica. Acest meci a făcut parte din 16-zecimile cupei. A participat lume multă, lume bună, public între 5000 - 6000 de spectatori. În această
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
A participat lume multă, lume bună, public între 5000 - 6000 de spectatori. În această zi, Pecica a fost capitala fotbalului. Afluxul de oameni din județ și din județele limitrofe a dat peste cap așteptările organizatorilor.. Rezultatul tehnic 1:0 pentru Steaua București. Remarcabilă a fost comportarea echipei pecicane în fața multgalonatei echipe „Steaua”. În echipa „U. West-Petrom” Pecica au jucat: V.Tofaș, Arman, Bene, Hardălău, Varga, R. Gerge, Balaș, Balaj,Hedeșan, Ștefăligă, Toderaș, iar antrenor a fost Gian Pio de Monaco. Steaua
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
spectatori. În această zi, Pecica a fost capitala fotbalului. Afluxul de oameni din județ și din județele limitrofe a dat peste cap așteptările organizatorilor.. Rezultatul tehnic 1:0 pentru Steaua București. Remarcabilă a fost comportarea echipei pecicane în fața multgalonatei echipe „Steaua”. În echipa „U. West-Petrom” Pecica au jucat: V.Tofaș, Arman, Bene, Hardălău, Varga, R. Gerge, Balaș, Balaj,Hedeșan, Ștefăligă, Toderaș, iar antrenor a fost Gian Pio de Monaco. Steaua a abordat meciul cu pecicanii în următoarea formație: Tudor, Reghecampf, M.
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
Steaua București. Remarcabilă a fost comportarea echipei pecicane în fața multgalonatei echipe „Steaua”. În echipa „U. West-Petrom” Pecica au jucat: V.Tofaș, Arman, Bene, Hardălău, Varga, R. Gerge, Balaș, Balaj,Hedeșan, Ștefăligă, Toderaș, iar antrenor a fost Gian Pio de Monaco. Steaua a abordat meciul cu pecicanii în următoarea formație: Tudor, Reghecampf, M. Baciu, Miu, Bardeionu, Luțu, Linkar, Trică, L. Roșu, Sabin Ilie, Ciocoiu, antrenor fiind Emeric Jenei. Înaintea acestui meci, cât și după terminarea lui, a fost o adevărată sărbătoare în
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
evoluează pentru FC Voluntari, pe postul de mijlocaș. a ajuns în lotul primei echipe a Ceahlăului Piatra Neamț în sezonul 2013-2014, debutând pentru nemțeni în Liga I, pe 20 iulie 2013, chiar împotriva echipei la care urma să ajungă în 2016, Steaua București. În acel sezon, Popadiuc a jucat în 22 de meciuri în campionat, fiind integralist în doar două dintre acestea și reușind două pase de gol. Mijlocașul lateral a devenit un jucător important pentru Ceahlăul, jucând în 29 de partide
Doru Popadiuc () [Corola-website/Science/335677_a_337006]
-
dintr-un meci până în etapa a 15-a, dar nu reușește să își ajute echipa să obțină decât 8 puncte, Ceahlăul aflându-se pe ultima poziție în clasament la acea perioadă. Totuși, Popadiuc prinde un transfer nesperat la campioana României, Steaua București, fiind adus la cererea directorului tehnic, Mirel Rădoi, împreună cu alți doi colegi ai săi de la Ceahlăul: Cătălin Ștefănescu și Sebastian Chitoșcă, pentru suma de 150.000 de euro. Cei trei jucători veniți de la Ceahlăul, printre care și Popadiuc, au
Doru Popadiuc () [Corola-website/Science/335677_a_337006]
-
adus la cererea directorului tehnic, Mirel Rădoi, împreună cu alți doi colegi ai săi de la Ceahlăul: Cătălin Ștefănescu și Sebastian Chitoșcă, pentru suma de 150.000 de euro. Cei trei jucători veniți de la Ceahlăul, printre care și Popadiuc, au ajuns la Steaua în ianuarie 2016, după ce semnaseră cu formația roș-albastră încă din octombrie. Între timp, staff-ul tehnic al Stelei a fost schimbat, iar directorul tehnic Rădoi, cel ce i-a vrut pe nemțeni, a fost înlocuit cu antrenorul Laurențiu Reghecampf. Spre deosebire de
Doru Popadiuc () [Corola-website/Science/335677_a_337006]
-
actuala Universitate Națională de Educație Fizică și Sport). Alin Savu a fost unul dintre cei mai renumiți baschetbaliști ai generației sale, cariera sa sportivă întinzându-se între 1959 și 1978. A fost legitimat la următoarele echipe de baschet: Cu echipa Steaua București a cucerit două titluri în Campionatul României (1965-66 și 1966-67). Alin Savu a fost selecționat de 208 ori în reprezentativa de baschet a României, făcând parte din „cinciul de bază” al echipei. A participat la 151 de meciuri internaționale
Alin Savu (baschetbalist) () [Corola-website/Science/335698_a_337027]
-
în univers: "„Ce caut aici? Ce caut pe acest pământ? Vast, de necuprins, cel puțin pentru noi, furnici gânditoare, și el minuscul punct în necuprinsul universului prezent cu prezența sa înfricoșătoare de câte ori căutăm cu privirea repere fixe în vastitatea nemărginită: stele fixe, constituind forme fixe ce ne devin prietene prin denumirile inventate pentru ele de antici. De oameni ca noi care au trăit cândva, în vremuri de demult. Ce ar fi o minte omenească fără aportul minților celorlalte, multe, multe, care
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958 "Artă lui Haydn în țara noastră", publicat în colaborare cu
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958 "Artă lui Haydn în țara noastră", publicat în colaborare cu Ștefan Lakatos, în „Catalogul expoziției Haydn”, Cluj-Napoca, aprilie, 1959 "Sigismund Toduță", în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959 "Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]