7,391 matches
-
care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc" ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene, de numai 8
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ai? Ce vrei de la noi? KENT: Profesiunea mea este de-a nu fi mai puțin decît par: să slujesc cu credința pe cel ce va avea încredere-n mine, să iubesc pe cel cinstit, să conversez cu cel ce-i înțelept și vorbește puțin, să mă tem de judecată, să lupt cînd n-am încotro și să nu mănînc peste. LEAR: Cine ești? KENT: Unul c-o inima tare cinstită și la fel de sărac că regele. LEAR: Daca esti tot asa de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
coroană ta cea cheala cînd ai dat-o pe cea de aur în dar. Dacă acum vorbesc că cel ce sînt, să fie biciuit cine-o bagă de seamă întîi. (Cîntă) Nebunii-au trecere-n ast an puțină foarte, Fiindcă-nțelepții-au devenit zărghiți Și nu știu mintea cum să-și poarte Și-au maniere de momiți. LEAR: Cînd ai mai fost așa de plin de cîntece, nenișorule? BUFONUL: M-am obișnuit așa, unchiule, de cînd ai facut din fete mame
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fete. BUFONUL: Care-și vor face un tată-ascultător. LEAR: Cum vă numiți, frumoasa doamna? GONERIL: Asta mirare-i, sire, de-un miros Cu alte pozne-a' tale noi. Te rog Să-mi înțelegi intenția corect: Bătrîn, stimabil cată-a fi-nțelept. Ții-o sută cavaleri și scutieri Dezordonați, stricăți și îndrăzneți, That this our court, infected with their manners, Shows like a riotous inn. Epicurism and lust Makes it more like a tavern or a brothel Than a graced palace. The
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-atît din partea ta, Cît să-ntărești mai mult. Acum te du, Și-ntoarce-te degrab. (Iese Oswald) Nu, nu, milord, Dulcea blîndețe și purtarea ta, Deși nu le condamn dar, să mă ierți Ți-aduc mai mult reproș de ne-nțelept, Cît laudă riscantei bunătăți. ALBANY: Nu știu cît de departe ochii tăi pătrund; Ades stricam ce-i bun, măi binele îl vrînd. GONERIL: Atuncea... ALBANY: Bine, bine, vom vedea. (Ies) SCENE V [Court before the same.] Enter Lear, Kent, and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
service. douăzeci care să nu simtă pe cel care pute. Ia mîna cînd o roată mare coboară dealul, alfel îți rupe gîtul dac-o urmezi; dar cînd roată cea mare urca, las-o să te tragă după ea. Cînd un înțelept are să-ți dea un sfat mai bun, dă-mi-l pe-al meu înapoi: n-aș vrea să-l urmeze decît pungașii, pentru că-l da un nebun. Cin' slujind, cîștigul cată Și se face-a asculta, -Mpachetează cînd e zloata
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fac ingrat pe om! BUFONUL: Unchiule, agheazma de curte într-o casă uscată este mai bună decît apa de ploaie afară. Unchiule bun, hai înăuntru, și cere binecuvîntarea fiicelor tale. Asta-i o noapte ce n-are milă nici de-nțelepți, nici de nebuni. LEAR: Mugiți cît vreți! Foc, scuipa! Varsă, ploaie! Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rău<footnote R. Knopf, G. Krüger, Ausgewählte Martyreakten, no. 3, 26-27, 3-e Aufl., Tűbingen, 1929, p. 33. footnote>. Nu s-au temut de moarte, fiindcă numai „cei nesăbuiți se tem de moarte ca și cum ar fi suma tuturor relelor, dar cei înțelepți o doresc ca pe o odihnă după trudă și ca pe un sfârșit relelor”<footnote Sf. Ambrozie, De bono mors, 47, P. L. XXXII-XXXIII, col. 306. footnote>. Nimic n-a fost mai de cinste pentru ei decât viața veșnică, care
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
chipul Său<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele 50 de omilii duhovnicești, omilia a XXX-a, 4, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în Col. PSB., vol. 34, EIBMBOR, București, 1992, p. 230. footnote>. Așadar, n-ar fi nici evlavios, nici înțelept să trecem peste conținutul scrierilor patristice pe care Dumnezeu ni le-a oferit ca pe un mare dar, fără să ne minunăm, căci, lecturându-le, nu ne mai putem sătura admirându-le. Referindu-se la aceasta, Sfântul Ioan Scărarul scrie
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
se întraripează și se înalță; se luminează cu lumina Soarelui Dreptății; scapă totodată de vătămarea gândurilor rele și se bucură de tihnă și liniște multă ... Citirea este hrană duhovnicească; întărește cugetul, face puternic sufletul, îl face mai tare și mai înțelept, și nu-l lasă să alunece spre patimi rușinoase; îi dă aripi ușoare, și, ca să spun așa, îl mută în cer”<footnote Idem, Omilia 29, 2 la Facere, P. G. 53, col. 262. footnote>. Cuvintele dumnezeieștilor Părinți sunt „o comoară
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
planurile. Și tot acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a fi măgulit, Lovinescu e antrenat cu vădită neplăcere în afacerile de sentiment, încercând pe cât posibil să le evite printr-o atitudine înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață. Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea romanțării morții lui Odobescu" (12 dec. 1938) scriitor cu care se simțea afin în multe privințe (temperamentul decadent, de colecționar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru că prozatorul reconstituie aici o secvență amplă din biografia poetului, de la studenția vieneză și până la "episodul Mite", derulat la aproape un deceniu distanță. Continuitatea epică dintre cele două romane e mai mult decât evidentă: aflând că Veronica a rămas văduvă, înțeleapta Mite îl trimite pe Eminescu la Iași, cu satisfacția de a fi fost generoasă și de a fi putut împăca pasiunea (erotică și artistică, deopotrivă) cu îndatoririle burghez-matrimoniale. Mulțumită de sine, după lectura nuvelei inspirate de idila cu genialul poet
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice defecte, în lipsa totală a calităților, un nenorocit reușește a sta alături de oameni cum se cade, a trăi din banul și bunătatea lor, a-i
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
modul genial din alți autori. Până la coadă o să vedeți că iese un ghiveci genial de necomestibil, de să ți se întoarcă stomacul pe dos, nu alta. Eu sunt un băiat de treabă, pașnic și la locul meu, dar un bătrân înțelept, nu vă spui cine, mi-a zis că la o asemenea hahaleră ar fi folositor un tratament special și anume un șut în fund și o flegmă în ochi, care l-ar ajuta să vadă mai clar diferența dintre metafizică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care primesc finanțare. Drept urmare, noi facem ceea ce făceam dintotdeauna, ne chinuim bărbătește cu sărăcia, iar sumele destinate nouă „mucegăiesc” ca niște nesimțite prin seifurile de la Bruxelles. Degeaba stă România pe un munte de bani oferiți gratis, că guvernanții noștri cei înțelepți, au creat deja un scut de respingere. Datorită acestui blocaj în lanț, am intrat prost de tot în marea horă a statisticii și se observă că România are cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor europene, de numai 8
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să se șteargă la fund singuri și treaba o fac nu numai voluntar ci și eficient unele țări de nimic, aliniate datorită idioțeniilor unor conducători, fix pe axa Londra, Washington, țări dintre care se detașează net a noastră, care sub înțeleapta conducere a „conducătorului iubit” de azi, nici nu mai prididește să-i satisfacă pe americani ca să aibă fundul nu numai bine șters, ci și lins. Deci domnilor, rău am mai ajuns când vedem doar boală în jurul nostru, oameni bolnavi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
văd petrecându-se lucrul exact invers. În loc să se pună accentul pe o dezvoltare economică solidă, pe o reconstruire măcar a fundamentelor instituționale și de structurare ale societății, opțiunile sunt exact pe ultima fază, cea pe care occidentalii europeni, mult mai înțelepți, au așteptat 40 de ani buni până când au început să o abordeze. Nu mă lansez acum în judecăți etico-sociale. Spun numai că e vorba de priorități. Vorba marxistului: baza precede suprastructura. S. A.: Eu văd lucrurile diferit. știm că les Trente
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Nicolae Bălcescu". Cine știe prin ce cătun o fi și aia?, se întreba el așa că a solicitat în mod expres Școala nr.1 Valea Seacă Bacău, exact cum scrie cu negru pe alb și pe clădirea gării C.F.R. și foarte înțelept a procedat!... Atât calea ferată cât și drumul național, cea mai importantă arteră rutieră ce leagă marile orașe ale Moldovei de capitală, trec pe lângă școală. Ardea de nerăbdare să povestească familiei și prietenilor despre alegerea făcută. Un sat curat, de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rezistat; au plesnit și au dispărut cu totul. Există totuși niște vietăți care nu s-au temut de nimic. Ele au rezistat tuturor vicisitudinilor. Cel mai edificator exemplu de supraviețuire și adaptare îl putem lua de la moluște. Ele sunt mai înțelepte decât noi. Când intuiesc pericolul se retrag în cochilia lor și așteaptă cu răbdare, până acesta trece. Atunci ies la suprafață renăscute și dornice de viață. Important e că supraviețuiesc și își continuă existența în noile condiții. Ele știu să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
naive, fără discernământ, așa cum ești tu, care se grăbesc să iasă la lumină înainte de momentul potrivit, chiar în fața tăvălugului. Riscă să fie strivite. Tu procedezi la fel. Vrei să ai familia ta, casa ta, copiii tai, ia exemplu de la moluștele înțelepte! Ce Dumnezeu odată, nu pricepi?". Bidaru, pentru prima oară, și-a dat seama de ce colegii, atât de volubili și prietenoși în viața și activitatea de zi cu zi, în fața reprezentanților puterii deveneau cu totul alții. Pasivi și tăcuți, nu mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fie elevi, colegi, părinți sau simpli cetățeni cu care se întâlnea întâmplător. Într-un cuvânt, directoarea era o persoană în care avea deplină încredere. Ținea la ea ca la o soră de aceeași vârstă, cu picioarele pe pământ și mai înțeleaptă decât el. Acest lucru îl determină pe Bidaru să facă ceva ce nu a făcut în fața nimănui, nici chiar în fața părinților. Își dezvălui pentru prima oară taina și, după ce i-a povestit cu lux de amănunte presimțirile sale, concluzionă: Deși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vreodată. Ocrotiți de ele, sufletele bătrânilor, depuși la poalele acestui munte de gheață, se reîncarnează în nepoți sau strănepoți ce nu pot fi ocărâți, pedepsiți sau loviți atunci când greșesc, ci din contra stimulați, tocmai pentru că poartă în trupurile lor spiritele înțelepte ale bunicilor și ale rudelor trecute în lumea veșnică. Prin preajmă sălășluiesc și multe, alte spirite. Nu există nici un animal, nici un obiect, nici un fenomen al naturii fără spiritul și fără omul său numit inua, din rândul cărora se ridică cei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se despicase în două părți gigantice, dar inegale. Partea mai mică, după ce s-a înclinat ușor, însă destul de vizibil, s-a prăbușit brusc în neant. Era un semn clar că spiritele sunt nemulțumite, că se apropie sfârșitul pe care bătrânii înțelepți îl prevesteau, deși nimeni nu se aștepta să vină așa de curând. Din cele mai vechi timpuri se cunoștea faptul că Muntele Sacru niciodată nu se va clinti din loc, decât la sfârșitul sfârșitului, deoarece sub el se află locul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aducă regulat jertfe spiritelor ocrotitoare. Aceștia nu erau mulți, ci numai câțiva din care-și trag obârșia toți eschimoșii. Și totuși, acei necunoscuți strămoși, locuitori ai adâncurilor, care au trăit în vremuri de mult uitate și despre care aminteau bătrânii înțelepți înainte de a trece în lumea spiritelor, ne-au lăsat aceste semne. Lui Bidaru, până în acel moment, nu-i venea a crede o iotă. Știa precis că părinții, bunicii și străbunicii lui s-au născut, au trăit până la adânci bătrânețe cutreierând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]