6,446 matches
-
instalat Încă o dată la putere „pentru totdeauna”! Nu, nu e nicidecum de mirare faptul că masele de oameni au o „conștiință mai greoaie” și că nu iau imediat act de răsturnările zgomotoase politice; masele și straturile largi, mai ales cele țărănești sau de meseriași, mici funcționari și alții, sunt scepticizate profund de istoria ultimelor secole și, cum se spune, „nu se așteaptă la nimic bun de la schimbarea domnilor”! Și-apoi, cum am mai spus-o și În alte scrieri, revoluția - Revoluția
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spiritele se vor calma cât de cât, vom constata, observând excepționalitatea tiraniei comuniste În nemaipomenita ei brutalitate și arbitrariu - mai ales În perioada dejist-stalinistă când s-a Încercat și s-a reușit În mare măsură distrugerea nu numai a elitei țărănești, financiare, politice și culturale, dar și a tradiției și a reflexelor de judecată și de acțiune a păturilor largi! -, că putem compara ceea ce am trăit cu una din acele tiranii din evul nostru mediu târziu; cu aceleași injoncțiuni ale vreunei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cord.Ă Ana Blandiana, după revoluție, a inițiat două acțiuni cu rază largă națională: Înființarea unei organizații de activare a societății și conștiinței civice - Alianța Civică - și „asistarea” simpatetică și responsabilă a noii mișcări de redresare a vechiului Partid Național Țărănesc și, În special, a conducătorului său, Corneliu Coposu. După ieșirea din F.S.N., a ei, a Doinei Cornea și a lui Ion Caramitru, fapt ce a stârnit violente discuții și luări de poziție, Ana Blandiana s-a profilat ca o curajoasă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dublării lor, și chiar Înlocuirii cu neologisme, În genere de origine franceză). Dacă „om“, „bărbat“ și „femeie“ sunt latinești, „nevastă“ este un cuvânt slav. Tot slave, „dragoste“ și „iubire“. O mulțime de denumiri privind corpul uman, elemente ale naturii, gospodăria țărănească, agricultura și creșterea vitelor, organizarea socială și militară sunt de aceeași origine. „Boier“, termen definind pe nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un compromis Între păstrarea marii proprietăți boierești și crearea sau consolidarea micii proprietăți țărănești. Cei șapte ani ai lui Cuza au fost anii cei mai denși pe care i-a cunoscut România. A murit În exil, la Heidelberg, În 1873. Dinspre Balcani spre Occident Am schițat, În linii foarte generale, evenimentele cruciale ale unei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru bătrânul rege. Vremea lui trecuse. România intra În vâltoarea unor vremuri noi. Un trist sfârșit de domnie. O umbră se așternuse asupra tabloului și cu câțiva ani Înainte, la 1907. Atunci s-au răsculat țăranii: cea mai mare răscoală țărănească din Europa secolului al XX-lea.<endnote id="17"/> Provocată de lipsa de pământ (În ciuda reformei din 1864 și a unor Împroprietăriri ulterioare) și de condițiile precare de viață. A fost o teribilă izbucnire de ură de o parte și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
masele servesc mai mult de masă de manevră. Sistemul bipartid, care funcționase perfect prin grija lui Carol I, sare În aer. Partidele se fărâmițează și se multiplică. Liberalii mai domină un timp, apoi sunt concurați de recent creatul Partid Național țărănesc (În parte, continuator al mai vechiului Partid Național Român din Transilvania). Constituția din 1923 era o aducere la zi a celei din 1866: liberală, democratică chiar. Se păstra Însă În România, vorba lui Maiorescu, distincția Între formă și fond. În loc
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
susținut și o interesantă orientare În sociologia românească. Dimitrie Gusti (1880-1955) a pus bazele sociologiei rurale, organizând cu elevii lui o mulțime de anchete pe teren. Tot el a Întemeiat În 1936 Muzeul Satului din București — amplă colecție de case țărănești autentice —, unul dintre cele mai importante de acest gen din Europa (comparabil cu muzeele scandinave care au dat tonul În privința reconstituirii habitatului rural). Totul este chestiune de măsură. Dacă o doză de specific românesc era bine-venită, „românismul“, Împins la extrem
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limitată Însă la un număr mic de oameni și fără nici o șansă de reușită (au pierit În ciocnirile cu Securitatea sau, capturați, au fost condamnați la moarte și executați). Nu puțini țărani s-au opus colectivizării. Au izbucnit și răscoale țărănești, localizate Însă și repede Înăbușite. O bună parte dintre intelectuali nu s-au Împăcat nici ei cu comunismul. Dar puțini au Întreprins ceva efectiv. Se aștepta, se dorea o schimbare; câți erau Însă dispuși să se sacrifice pentru ea? Un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
P.N.ț.C.D., reconstituit grație lui Corneliu Coposu (mort În 1995, Înainte de a putea asista la triumful, dar și la declinul partidului pilot al Convenției), a suferit de o fundamentală lipsă de identitate. Electoratul lui era departe de a fi țărănesc, ca pe vremuri, scorul Înregistrat fiind mai bun la orașe și printre intelectuali. Ratând doi prim-miniștri, țărăniștii nu s-au mai ambiționat să-l Încerce pe al treilea. S-a apelat În decembrie 1999 la Mugur Isărescu, un tehnician
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rolul de soții și de mame). La 1850, pictorul Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), de origine evreu din Ungaria, dar atașat cauzei românești, a compus un tablou simbolic: România revoluționară. Este chipul unei femei frumoase, cu privirea hotărâtă, Îmbrăcată În costum țărănesc, cu o salbă de aur la gât. De fapt, este portretul Mariei Rosetti. O englezoaică, pictată de un evreu ungur, simboliza România. Iată o anecdotă amuzantă, dar nu mai puțin semnificativă pentru spiritul european al momentului. Însă toate acestea sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
familia regală. Vizitatorul Bucureștiului poate avea și o imagine de ansamblu a țării, concentrată Într-un spațiu restrâns. Îi stă la dispoziție Muzeul Satului, așezat, În aer liber, Între șoseaua Kiseleff și lacul Herăstrău, cu nenumăratele lui case și gospodării țărănești, aduse din toate colțurile României; el oferă imaginea sintetică a civilizației rurale care a fost, până nu de mult, esența Însăși a societății românești. Iar viața țăranului, credințele, obiceiurile și creațiile sale sunt prezente la Muzeul țăranului Român, care a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu-și permite nici o clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem mergând de-a lungul zidurilor castelului. Mâncarea e cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post de garnitură, ceva legume la repezeală. Berea, la început, e bună (o marcă germană, Kaiser), apoi e adusă în vase de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
români dintre războaie. Apărând „linia citadină” a prozei, nu adopt o atitudine exclusivistă față de alte modalități ale genului, cu atât mai mult cu cât România a avut nevoie, ca un stat tânăr, neformat încă și bizuindu-se pe straturi masive țărănești sau mărunt negustorești și de meseriași, de o proză „realistă” în sensul cel mai propriu ca și de „cronici”, istorice sau familiale, care să cimenteze populațiile atât de diverse încă, psihologic și structural vorbind, ce curgeau din provincii aflate, secole
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
București” pe care să-i trimită familiei, acasă, ins pe care Chilian, activistul, crede a-l putea îndoctrina și care, în ultimele pagini ale romanului, își strigă refuzul, neînduplecarea, obstrucția totală la presiunile „de sus”, simbol, de fapt, al rezistenței țărănești față de tăvălugul barbar al colectivizării. Preda era foarte admirativ la această parte a romanului, era uimit „de unde cunosc eu atât de bine țăranul”, dar admirația lui era condiționată de extirparea acelei părți din carte care anunța, de fapt, arta mea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ocazionale ale acestuia, în afara operei propriu-zise etc. Sau „numai” după operele sale mincinoase, ocazionale, și exemplul cel mai invocat a fost bineînțeles acel Mitrea Cocor al maestrului Sadoveanu, o carte pe placul bolșevicilor, dar care, mai ales, lovea în pătura țărănească cântată în alte cărți cu atâta pricepere, geniu și patos de autorul Baltagului. Nu vom intra, bineînțeles, aici, în acestă dispută - pe care o considerăm de plano ca inadecvată, stârnitoare de confuzii în masa populației și purtată cu sârg mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
e o boală veche românească, ca și birocrația care-și trage rădăcinile nu numai din vechiul sistem comunist, hipercentralizat, dar și din tipul centralist al statului român modern. Acelei „baze” demagogice a sutelor de mii de „strămutați” din vatra lor țărănească, psihologică, instalați „la bloc” și folosiți la munci de joasă calificare profesională, s-au adăugat în ultimul deceniu ceaușist și cei, destul de numeroși, care dețineau funcții în aparatul administrativ, polițienesc, politic etc., legați de dictator și din pricina penuriei imense de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la dânsul a rămas. Nu te da, măi Grigoraș! Nu mă dau, fa, l-ași! Ia mai cată la opinci Și mai sus la bernevici. Uite ceia, bine zici! [Oglinzi, Cetatea Neamț-Humulești] La primăria Oglinzi, la ferestre, storuri tricolore. CHESTIA ȚĂRĂNEASCĂ 1) Broșura lui Haret. 2) Recensia lui Gâdeiu despre acea broșură. 3) Broșurile doctorului Manolescu. 4) Studiul d-rului Lupu din Viața Românescă nr. 2. 5) Contribuții la munca p. ridicarea poporului de Sp. Popescu. 6) Studiul lui C. Stere din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc sub pielea boerului și fură de stâng; fură și din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are de furcă cu moș-Brebu. Năcazurile țărănești. Vieața în familia lui c.c. Panaite, cu cucoana Anica și cu fata lor. Cum se întâlnește fata, Constanța, cu țiitoarea boerului. Cum vorbesc, și cum morărița se mărturisește. Cum cucoana Anica trăește cu Teodorescu, cum c.c. Panaite se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Paralel cu aceasta se va vorbi bineînțeles și de vechiul regim țarist, pe care ideia democratică a veacului l-a dărâmat pentru totdeauna. c. Bănci și obștii. d. Școala și biserica. O chestie care se va pune necontenit la adunările țărănești va fi abuzul administrativ. Țăranii vor avea prilej aici să-și arate nemulțumirile. Ce trebuie să se facă. Pentru a putea avea cercuri culturale, trebuie să ai întăiu pe preoți și pe învățători. Ca să-i ai, nu e destul. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
IV. Giovani Botero 1587-1591. Le relationi universali di Giovanni Botero etc. Arată pe locuitori nestatornici, leneși, prietenii cârciumilor și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
interesează d. Mociorniță. * D. Mitiță Constantinescu a ținut un vibrant și mișcător discurs la buget. Curios că după cifre și considerații financiare și fiscale, d. Constantinescu s-a încălzit, vorbind de necesitatea de a ajuta agricultura și a sprijini economia țărănească și de a trata uman pe lucrători (à propos de "Muncă și Voe bună"). Înainte de deschiderea ședinței, i-am mulțumit că, fără a fi solicitat, a pus sume de ajutor în bugetul Băncii Naționale, pentru "Muncă și Voe bună" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
provinciilor, după cum îi dictează principiile realismului. Un personaj din Moldova nu va spune ciorap, ci colțun; nu va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când limba vorbită se poate mărgini la câteva sute de vocabule. Noi, aici, nu ne interesăm decât de limba literară. Ortografia, de care ne ocupăm privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
EPITAF* Drag drumeț Eu am fost Cântăreț Pe-acest pământ Luam rost De la vânt Și splendoare De la soare Fost-am fost Și nu mai sunt. ADDENDA (1907-1944) [RAPORT CĂTRE SPIRU HARET]* Confidențial Unii învățători din județul Suceava, în vremea răscoalei țărănești Domnule Ministru, Potrivit dorinței dv., am făcut o anchetă personală între învățătorii din acest județ, spre a stabili atitudinea lor în răscoalele țărănești de astă primăvară. Mi-ați cerut dv. aceste știri, în urma îndoelii pe care v'am exprimat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]